ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 06.03.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Ploieşti
ÎNSCRIS: 06.08.17
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 1 zile
team-building
mulÈ›i ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Sala Unirii, Alba

TIPĂREȘTE

AmFostAcolo, am fost la Alba, în 2017 într-o mică excursie, în luna lui Gustar unde am ”gustat” frumosul, valoarea și patriotismul. Numele popular de Gustar îi este dat lunii August, lună de vară, atunci când fructele au prins culoare și dulceață, au devenit coapte și dodoloase, numai bune mâncat. Vorba fie, când eram copii... nici nu așteptam coacerea... !

Acum, în prag de mare sărbătoare, la împlinirea a 100 ani de la actul unirii, gândul mă poartă nu numai la întâlnirea cu cei care ne oferă multe și binevenite informații turistice, dar și spre orașul în sine, Alba Iulia, oraș pe care totdeauna mi l-am imaginat alb. Sper să nu greșesc, totuși cetatea a fost construită din piatră albă de calcar, motiv pentru care a fost și numită Cetatea Bălgrad. Cetatea veche, construită de romani pe suportul alteia mai vechi, de prin sec I î. e. n. (mică așezare cu numele de Apoulon), romanii o numesc Apulum. Aici staționa legiunea a XIII-a Gemina, în mijlocul unui castru, pe o suprafață de aprox. 30 ha. și ajunsă la o dezvoltare economică cu titlu de centru administrativ. După retragerea romanilor cetatea își pierde din importanță, dar rămâne totuși o așezare, ce va lua numele de Bălgrad, refăcută fiind din pietrele albe ale vechiului castru.

Toate aceste lucruri ni le-a spus un tânăr ghid al orașului, care a preluat încă din parcare vizitatorii, formând un mic grup, vizită ce a durat cam 2 ore.

Ne spune tânărul ghid că în sec al XIII-lea, Bălgradul își schimbă denumirea în Alba Transilvană și devine reședință voievodală transilvană. Numele de Alba Iulia derivă de la Alba lui Gelu (voievod local), în maghiară Gyula, de aici Iula și rămâne la Alba Iulia.

Importanța sa crește în timpul lui Iancu de Hunedoara care își pregătește aici armata în vederea apărării împotriva atacurilor turcești. După victoria de la Sântimbru din 1442, moare de ciumă și este înmormântat în catedrala romano-catolică de aici.

În sec al XVII-lea devine capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei, perioadă când ia o amplă dezvoltare. Acum se ridică și frumoasa clădire numită Palatul Princiar, unde are loc evenimentul memorabil, de triumf al lui Mihai Viteazu care, după victoria de la Șelimbăr intră cu oastea sa în Alba Iulia și se instalează în acest palat. Moment scurt, dar plin de importanță, acela al unirii Ardealului cu Țara Românească și Moldova. Evenimentul a avut loc la 1 noiembrie 1599, Alba Iulia fiind prima capitală, iar Mihai Voievod, primul domn al celor trei ținuturi. După asasinarea acestuia, conducerea Principatului o va lua G. Bathory și orașul va cunoaște o nouă dezvoltare. Se construiesc edificii, se repară turnurile de apărare, se modernizează Palatul Princiar și Catedrala, ia ființă un colegiu universitar, limba română pătrunde în biserici și școli.

Și cum anii nu stau în loc, nici armatele turcești nu au stat în loc, ci au înaintat distrugând orașul în drumul lor spre Viena. După înfrângerea acestora, Transilvania intră în componența Imperiului Habsburgic.

Cam multă istorie, dar numai așa vom înțelege spiritul Alba.

Am pășit cu pași repezi peste multe alte evenimente și locuri istorice și iată, poposim în Sala Unirii unde la 1 Decembrie 1918, după înfrângerea Imperiului Austro-Ungar, este proclamată Unirea Transilvaniei cu România.

Cine au fost autorii acestui măreț eveniment? În primul rând forțele politice ale românilor din Transilvania, dar meritul cel mare l-a avut, de necontestat, Regina Maria.

În Sala Unirii de azi, unde la 1 Dec. 1918 s-au înghesuit în jur de 1230 delegații oficiale, atunci aparținea cazinoului militar, construit la 1900. În spatele cetății, pe câmpul lui Horea s-au strâns în jur de 100.000 oameni din toate colțurile Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu flamuri, stindarde și dorința de unire a tuturor românilor.

Am intrat cu pioșenie în Sala Marii Uniri, flancată de privirile binevoitoare ale Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria. Două frumoase și mari vase din lut cu o horă a unirii pictată pe ele, se află la picioarele lor. Pe frontonul arcului de la intrare stă scris:”În anul Domnului 1918,1 Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna și în mod irevocabil prin votul solemn și unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreț”

Sala Unirii găzduiește steagurile purtate de delegațiile sosite la Alba cu ocazia Marii Uniri, aici se află biroul avocatului Aurel Lazăr (a se citi romanul ”Sacrificiul”de Mihail Diaconescu, apărut în 1988, pentru cine nu l-a citit), se află documente, acte, dar și aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care s-a imortalizat momentul citirii documentului oficial de către Vasile Goldiș, document numit Hotărârea de Unire. Aparatul este un model cu trepied și burduf din piele, marca Ernemann, produs la Dresda, cu placă fotografică și obiectiv Carl Zeiss Jena. Datează de la începutul sec al XIX-lea.

În vederea încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria de la 15 noiembrie 1922, Sala Unirii a suferit modificări și modernizări, adăugându-i-se bolți, console și decorațiuni cu picturi ce reprezintă voievozi români și alte personaje istorice: horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, unii reprezentanți ai Școlii Ardelene, Avram Iancu ca lider al revoluției de la 1848 etc.

Pe o latură, deasupra șemineului sunt reprezentați și voievozi, precum Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Al. I. Cuza și terminând cu Regele Ferdinand. Pe șemineu a fost montată Stema României în 1989 și lateral, busturile din piatră ale Regelui Ferdinand și Reginei Maria. Pe peretele opus sunt montate plăci din marmoră inscripționate cu textele Documentului de Unire, precum și Legea referitoare la Unire, votată în 29 Dec. 1918 în Parlamentul țării.

În vederea aniversarii semicentenarului, pavimentul a fost înlocuit cu marmoră albă iar pereții îmbrăcați în marmoră roșie de Moneasa.

Din 2011 Sala Unirii a intrat în circuit muzeal, ca monument istoric și de artă.

Mulțumesc și să ne vedem la Alba!


[fb]
---
Trimis de mihaelavoicu in 06.03.18 18:01:30
Validat / Publicat: 06.03.18 18:51:43
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ALBA IULIA. A mai fost în/la: diverse locuri

VIZUALIZĂRI: 1151 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 În Sala Unirii, Alba Iulia.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 26300 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster26 [06.03.18 18:52:13] »

Mutat în rubrica "Muzeul Unirii / Sala Unirii, ALBA IULIA" (nou-creată pe sait)

===

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

mihaelavoicu [06.03.18 19:55:25] »

@webmaster26: Corect. (Se vede și Hotel Parc).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
doinafil [06.03.18 21:57:40] »

@mihaelavoicu: Bună seara, Mihaela!

Am citit cu interes articolul tău, mai ales că nu aveam aceste informații.

Pașii nu m-au purtat pe acele meleaguri, abia acum, cu ocazia revederii anuale a prietenilor noștri AFA-iști voi ajunge în zonă.

Articolul tău a fost binevenit pentru mine, mi-a dat prilejul să intru puțin, în avans, în atmosfera istorică de atunci.

Cât despre „Sala Unirii” pot să spun că decorațiile ei actuale (și bolțile, mai ales) mi se pare foarte frumoase!

Eu îți mulțumesc și abia aștept să ne întâlnim la Alba!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Admin [06.03.18 22:05:51] »

Btw, s-ar părea că Sala Unirii este / va fi în renovare când vom ajunge noi în zonă; cel mai probabil nu o vom putea include pe traseul nostru...

--

O să anunț și pe firul Întâlniriii...

mihaelavoicu [06.03.18 22:11:18] »

@doinafil: Mulțumesc de vizita făcută și de aprecierea frumuseții Sălii Unirii, dar nu știu foarte sigur, dacă se va vizita, acum, la Alba. Parcă la un moment dat s-a zis ceva pe firul discuțiilor, că Sala ar fi în renovare.

Poate dă Domnul să nu fie!

Mulțumesc și te îmbrățișez! (”Gran Canaria”)

tata123 🔱 [07.03.18 09:49:29] »

@mihaelavoicu: Un loc istoric de importanță națională în acest an aniversar în România. Centenarul Marii Uniri a adus, pe ultima sută de metri, banii necesari unei restaurări de urgență a Sălii Unirii din Alba Iulia.

Începând din luna martie Sala Unirii este închisă pentru restaurare, deși directorul a declarat că atât timp cât se lucrează la exteriorul clădirii se va mai putea intra în Sală (adevarul.ro/locale/alba-i ... f994/index.html). Rămâne de văzut la fața locului!

La Târgul de Turism desfășurat la sfârșitul lunii februarie în București a participat cu stand prpriu și Muzeul Unirii din Alba Iulia. Chiar directorul și alți angajați (plus voluntari) au reprezentat zona Alba Iulia prin personajele interpretate. Cu această ocazie am aflat chiar de la „Avram Iancu” (directorul, în speță) despre restaurarea Sălii Unirii și povestea pânzei pictate de francezul Pierre Bellet în 1920 - Galeria Voievozilor. Sfâșiate de comuniști în 1948, picturile în formă de arc au fost redescoperite în depozitele muzeului și restaurate la Sibiu. Vor fi reamplasate pe vechile poziții, peste pictura murală din epoca comunistă. Întreaga poveste și imagini găsiți accesând acest articol: adevarul.ro/locale/alba-i ... 7176/index.html.

Mulțumim pentru prezentare.

mihaelavoicu [07.03.18 13:21:52] »

@tata123: Excepțională completarea cu pânza pictată de pictorul francez Bellet! Și toată povestea ei! Foarte interesantă și bine de știut.

Mulțumesc! Așteptam un ecou de la tine cu binevenite completări, așa cum ai făcut de nenumărate ori.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Național al Unirii & Sala Unirii:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.077352046966553 sec
    ecranul dvs: 1 x 1