Haga, orașul regal de lângă mare

TIPĂREȘTE

Haga îmi pare cunoscută, parcă am mai văzut-o într-un film vechi, oare orasul se deschide cu aceleași chei? am privit-o lung după mulți ani, prin două oglinzi, una veche și una modernistă.

Haga are un stil specific, e un oras plin de comori arhitecturale variate, îngrămădite ca șiragurile de perle în cufărul meu turistic, cea mai strălucitoare fiind desigur expusă de Vermeer la muzeul Mauritshuis.

Am revenit la Haga vara trecută în două zile diferite, odată cu masina până la Ambasada României și odată solo cu trenul pentru scopuri turistice.

Haga, nume schimbător de la o limbă la alta Den Haag, The Hagues, La Haye … este al treilea oraș ca dimensiune al Olandei... e surprinzător de sobru, elegant, mângâiat de briza Mării Nordului, el stă totusi în conul de umbră al minunatului Amsterdam si spre bucuria mea nu e cotropit de valuri de turisti... daca aveti timp, părasiti capitala și veti savura potentialul turistic al urbei în liniste și voie bună.

La descinderea mea în Haga am exersat în piața gării niște forme îndrăznete geometrice arhitecturale, fiind uimită de valul de boom imobiliar... era în capul meu și în sertarul vechi cu amintiri de peste un deceniu, doar bătrâna Hagă, centrul ei regal si parcul în miniatură Madurodam unde văzusem Olanda în miniatură... și nu uitasem barza... aceasta e simbolul orașului Haga, l-am regăsit pe clădiri, ea ține în gură un țipar și e înconjurată de doi lei.

In secolul 14 vechiul burg era plin de berze care -si făcuseră cuib prin oraș și aveau voie să ciugulească resturile de pește de prin piețe, locul lor preferat era în jurul clădirilor din Binnenhof și prin Groenmarkt.

Den Haag sau s ’Gravenhage e, capitala politică si administrativă ’’ a țării la 50 de minute de Amsterdam, e orașul unde arde flacără păcii și a diplomației internaționale, e orașul regal de lângă mare unde gusti liber plăcerea artei și culturii.

Haga e ospitalieră, prietenoasă, oferind un centru istoric compact, are alura regală dar si un aer cosmopolit, nu prea are ea canale, dar deține un mare bonus, plaja și marea Nordului la o aruncătură de băț... cu tramvaiul sau mașina personală.

Am plecat din Amsterdam Centraal cu un tren rapid direct la Haga... călătoria dureaza 50 de minute și pretul unui bilet este de 11.70 euro pe un sens.

Gara din Haga, remodernizată la fel ca cea din Rotterdam... e spatioasă, o adevarată catedrală modernă a luminii pe unde trec zilnic 180 000 de pasageri, ea face legătura rapidă cu centrul orașului si zona financiară cam în 15 minute pietonal.

Gara mi s-a părut că are un design sofisticat, peretii și plafonul ei sunt din sticlă, dar cu ochii pe acele ceasornicului am ieșit repede de pe peron, exact ca valiza prin gară... la întoarcere însă am zăbovit mai mult captivată fiind de un tânăr călător asezat pe un o băncuță din lemn în interiorul unui cerc pictat cu albastru, cânta divin la pianul public de la intrare.

Sunetele muzicii lui Chopin au umplut incinta... Am făcut o ușoară conexiune în mintea mea cu tânărul român din gara din Amsterdam care a cântat la alt pian Imnul României, spre deliciul pasagerilor prin 2014. :)

Presiunea oglinzii moderniste mă apasă în Koningin Julianaplein, cu greu asimilez turnurile de zgâraie nori și noul complex Babilon, un orășel cu birouri, hotel, magazine în interiorul marelui oraș... eu eram cu mintea la Haga clasică, se declansează în capul meu războiul rozelor, între traditie si ultramodernism... cert e că pe finalul zilei, diversitatea m-a cucerit treptat.

Haga a prins aripi în jurul unor palate regale, ea oferă ochiului atent un melanj grozav de arhitectură veche de secol 18, art deco si felii de arhitectură modernă novatoare.

In apropierea gării, mergând pe strada Tufmarkt descopăr întâmplător o fereastră urbană modernă spre Muzenplein , e inima cartierul modern Rezident, o enclavă linistita și scumpă aflată la umbra marilor turnuri, el leagă clădirile joase din centrul istoric de cartierul înalt din centrul de afaceri din jurul gării centrale... ideea arhitecturală apartine lui Adolfo Natalini care s-a inspirat din tema celor 9 muze grecești... admir pe exterior turnul cu nume de nimfă grecească Castalia (104 m), Helicorn, Muzentoren cu un turn octogonal si Zurichtoren, 88 m.

Depășesc Piața Muzelor, o tai scurt transversal spre Korte Poten și Lange Potten și voila sunt deja în Plein , o piață elegantă istorică ridicată la 1632, cu un design inspirat din Place des Vosges din Paris, înveselită cu statuia lui William de Orania la mijloc.

Ea aminteste trecătorului că el este fondatorul națiunii olandeze... greu de crezut că aici era grădina de legume a palatului de la Binnenhof... olandezii și turistii sunt evident pe la terase afară, pentru o baie de soare și un pahar cu bere.

Pe fundal se profilează turnurile moderniste, mă uit la ele cu dispreț aristocratic... eu vreau felii clasice arhitecturale... după ora 5 pm ai poate șansa să dai nas în nas cu un ministu care trece prin zonă sau vine să se relaxeze ca orice muritor la o terasă.

Prima fotografie obligatorie e în Binnenhof la nord vest de Plein, e un castel medieval legat de soarta orașului... păcat că nu am avut chef și de o scurtă sesiune parlamentară și un foc de întrebări turistice, cu ghid și contra cost, pe bază de programare telefonică, la un centru de informare din apropiere, numit Pro Demo.

Sunt două porți de intrare spre complexul de clădiri, eu am intrat prin Mauristspoort și am defilat prin fața a 8 secole de istorie în inima democratiei actuale olandeze.

In 1250 contele William II al Olandei a construit aici o cabană de vânătoare în stilul unui castel care va fi terminat și locuit de fiul lui Floris V... de atunci el a fost modificat si extins cu alte clădiri.

In mijlocul curtii interioare medievale închise m-am trezit în compania arhitecturii gotice vechi, la capătul estic e Riddererzaal , adică Sala Cavalerilor din vremea lui Floris V... restaurată în secolul 19 pentru scopurile actuale... zici că e o capelă din cărămizi roșii.

Riderzaal a fost ocupată de guvernatori încă de pe vremea lui Maurice de Nassau – Orania.

Astăzi fostul hol de vânătoare și ospețe unde se dădeau serbări de pomină în cinstea Cavalerilor Lânei de aur e folosit pentru receptii si pentru deschiderea sesiunii Parlamentului în a treia marti din septembrie, când regele vine cu caleașca de aur pentru a ține un speech... dacă ajungeti la Haga în septembrie nu ratati festivitatea... procesiunea sosirii și plecării e un spectacol pentru olandezi și turisti și e televizată.

Sala cavalerilor e înconjurata de clădiri din epoci diferite, aripa de nord, o clădire splendidă e sediul Camerei Superioare a Parlamentului, primul ministru are și el propriul birou în Torentje, Turnul Mic, aproape de muzeul de artă.

La vest de Binnenhof e Buitenhof înfrumusetată de o fântână nostalgică cu feronerie dantelată si aurită, ea mă stropeste cu fire regale de apă... statuia aurită din vârf e un omagiu adus regelui William II, el supraveghează tăcut căruciorul unei doamne iesite la plimbare cu bebelușul pe traseul regal. :)

Fântana cu pricina a fost proiectata în sec. 19 de Pieter Cuypers, cunoscut pentru constructia gării din Amsterdam si pentru Risjkmuseum.

La nordul pieței Buitenhof 33 e Gevangenpoort (Poarta închisorii) cu o colectie de instrumente de tortură medievale. Această poartă de intrare spre Binnenhof de la 1296 a devenit închisoare în secolul 15... am aflat că aici au fost ucisi cei doi frati Cornelius si Johan de Witt, acuzați de trădare față de prințul William III.

La începutul sec. 20 vechea închisoare și camerele de tortură au fost deschise publicului amator de senzatii istorice... am băgat doar capul pe acolo și am plecat apoi spre poarta vecină unde e Galeria de pictură William V ... colectia de picturi a format baza celei de la Mauritshuis, ea este deschisă doar între orele 12 -5 pm, este primul muzeu public deschis al Olandei, intrarea 5 euro...

Cladirile Parlamentului se oglindesc pe malurile lacului artificial din sec. 13 numit Hofvijver ... panorama e o adevarată carte poștală.

Revin în Strada Korte Vijverberg trecând prin poarta monumentală din spatele Sălii Cavalerilor pentru o vizită lungă și visată la muzeul Mauritshuis, o clădire superbă de la 1630, ruptă parcă dintr-un palat venețian, casa a apartinut contelui Johan Maurits, un guvernator care a condus Brazilia și jumătate din Compania Indiilor de est... e un muzeu mic plin de capodopere, pentru care voi deschide odată o ușă separată de dragul Fetei cu cercel de perlă a lui Veermer.

După o porție uriașă de artă a secolului de aur, respir printre câteva sculpturi în aer liber în Lange Voorhout , un bulevard celebru vizitat de Carol V prin 1536 care a ordonat plantarea unor tei de o parte si de alta... aud doar aievea tropotul cailor care plimba aristocratia în trăsuri odinioară.

Cladirile vechi au mai mult de 100 de ani si sunt în mare parte monumente nationale... câteva au devenit sediul unor mari ambasade, la capatul strazii, pe colt e [Palatul Lange Voorhout .

Escher in Het Paleis - Lange Voorhout, tramvai 14 sau 17 - escherinhetpaleis.nl

Pe latura de est din Lange Voorhut e Palatul regal de secol 18, transformat prin 2002 într-un muzeu de artă dedicat operei grafice a artistului olandez M. C. Escher , recunoscut ca un maestru al iluziilor optice... Acest palat a apartinut reginei Emma, bunica reginei Beatrix si reginei Juliana care l-a vândut municipalitătii... se vede pe exterior si balconul regal.

Peste drum de palatul–muzeu e Hotel des Indes cu aer oriental, are doar 5 stele, aici a poposit legendara Mata Hari și Josephine Baker, William Churchil sau balerina rusă Ana Pavlova... am ratat ceaiul de la ora 5.

Traseul meu regal de pieton în blugi depăseste Kloosterkerk, o veche biserica dominicană de pe acelasi bulevard umbrit, aflată la colț cu Parkstraat.

Ajung în Hofkwartier , la nord vest de Binnenhof și aterizez lenes pe strada regală Noordeinde, pe unde merge și regina Maxima la shopping... stau cu ochii pe vitrinele luxoase si cu nasul pe sus admirând arhitectura clasică... în câtiva pași de vals ajung la portile Palatului Regal , unde lucrează regele Willem Alexander, vazut de mine doar la televizor si pe copertile revistelor, pe care le rasfoiesc la supermarket, analizând toaletele reginei... intre timp ai mei au grija să umple căruciorul săptămânal.:)

Nordeindee Paleis numit si Het Oude Hof (sec 16 si 17) este reședinta oficială de lucru a regelui din 2013, evident nu e deschis publicului... dar din iulie 2016 pentru prima data publicul a avut acces sa arunce vara în weekend o privire prin palat prin tururi organizate si programate, în zilele de sâmbătă.

In acest palat cu dimensiuni destul de modeste a trăit Willem de Orania si familia sa... statuia dumnealui poate fi admirată peste drum de gardul palatului... pe mine m-a atras și toneta cu înghetata de lânga statuie... am topit un cornet cu mare poftă sub aripa regelui. :)

Am aflat că uneori, miercuri dimineata regele primeste cu pompă regală noii ambasadori care vin cu trăsura escortati de politia călare... ai ocazia să audiezi si imnul national al Olandei, nu că nu l-aș cunoaste suficient, de la meciurile de fotbal.

Am mers și în partea opusă palatului regal descoperind statuia impunătoarei regine Wilhelmina și Holul Gotic din sec. 19, parte a Consiliului de Stat, el mărgineste o grădină închisă.

Revin în Nordeinde și cu ochii pe niște indicatoare stradale, bine marcate în tot orașul, caut strada paralelă din spatele palatului Prinsessewal unde e Paleistuin din secolul 17.

Grădinile palatului sunt deschise gratuit publicului, e un loc secret, o oază de liniște și verdeată folosită astazi ca parc obisnuit de relaxare pentru orice murior... olandezii făceau plaja în costum de baie direct pe iarbă, la doi pași de alteța regală:((... la capătul lui Prinsesswal e Hogewall unde harta mea marchează Grajdurile Regale.

Mergând spre nord pe Nordeinde traversezi un canal și ajungi la Panorama Mesdag unde am avut șansa în trecut să văd celebra pictura circulară a pictorului Hendrick Mesdag de vreo 14 metri de la 1886... intrarea 10 euro... am preferat să merg direct la Schevening pe plajă.

Am făcut calea întoarsă coborând spre Kerkplein pentru a vizita desigur austera biserica mare si a face o rugăciune.

Biserica protestantă e cam înghesuit plasată pe Torenstraat, după Binnenhof e una din cele mai vechi clădiri ale orașului, ea poartă numele turnului înalt care are un carillon cu 51 de clopote... In acest lăcaș au fost botezati unii membri ai familiei regale, inclusiv actualul rege și una din cele trei fiice ale lui... am intrat în ea admirand o boltă minunată și niște vitralii interesante.

Biserica e printre puținele lăcașuri din Olanda care păstrează vitralii din secolul 16. După un incendiu devastator din secolul 16 au supraviețuit miraculos 2 ferestre originale, un cadou făcut de împăratul Carol în vizita sa la Haga, unul din vitralii o reprezintă pe fecioară cu copilul.

Oude Stadhuis e sediul vechii primării din sec. 15, ea a fost extinsă cu alte două clădiri și un turn înalt, elegant si gratios. Cladirea renascentistă îmi captivează toată atenția, ea seamănă puțin cu primăria din Anvers al cărei model l-a copiat, partea nouă construită în sec. 18 e în stil Louis 14...rolul ei oficial de astăzi este acela de a înregistra cununiile.

In Groenmarkt am dat de un vechi palat de culoare rosie, e Goude Hooft , un restaurant cu terasă si afară, cu o arhitectura deosebită... această clădire istorică din 1423 a fost cel mai vechi han al orasului si tavernă unde se întâlneau odata cavalerii în vechea piața de legume, prin sec 16, el este renovat de Pieter Post... seria modernizarii lui a continuat până astăzi.

Depasesc Grote Markt pentru a fredona o melodie lungă pe Grote Markstraat, un adevarat paradis al shoppingului international care mă duce lipa lipa în centru... fac o scurtă acoladă în Pasajul vechi acoperit de la 1885, cu un aer parizian, el face legătura între Grote Markstraat și Spuistraat... m-am pus la punct cu ultimele colectii de top din magazine si am făcut o analiză a stilului vestimentar exclusivist.:((

Acest Pasaj inclus în patrimoniul Unesco are si o nouă extensie Nieuwe Passage cu un tavan de sticlă și un nou design realizat de arhitectul Tschumi Bernard.

Ajung pietonal pe Kalvestrat în față palatului de gheața... e Primăria uriașă, a orașului, proiectată de arhitectul american Richard Meyer înainte de anul 2000... intru scurt în ea pentru prima dată... e o clădire gigant de culoare albă modernă care contine si corpul bibliotecii publice... un atrium transparent leagă niște clădiri, lifturi de sticla urca 12 etaje... am rămas fara cuvinte, parca eram într-un Ozn.

In apropiere e Spuiplein cu sala de concerte Anton Philips și Teatrul național al dansului... ajung la punctul terminus al plimbării mele la gara centrala...

Drumul cu masina in cartierul de stat

Am ajuns în nordul orasului cu masina familiei... în Statenkwartier , un cartier departe de centru, în drum spre Scheveningen... e o zona elegantă, chic cu resedinte scumpe de secol 19 și o mare diversitate arhitecturală, unde m-a topit stilul Art Nouveau... am ajuns la Ambasada României, aflată într-o casa veche, pe o stradută, la 5 sau 10 minute pietonal de celebrul Muzeu Municipal pe Stadhoderrslaan. gementemuseum.nl - 15 euro intrarea

Asteptând pe doamna consul român timp de două ore să-mi elibereze un act, am intrat în Gemeentemuseum , o bijuterie de piesă arhitecturală realizată de marele arhitect și părinte al artei moderne olandeze Berlage în 1938... muzeul detine la etaj cea mai mare colecție de picturi a lui Piet Mondrian , o colectie mică de artă clasica modernă si cea mai mare colectie de ceramică de Delft, absolut minunată, se poate ajunge aici cu autobuzul 24 si tramvaiul 17.

Lângă muzeul e Fotomuseum , cu o expozitie de fotografii și cladirea de la

Museon , cu o colectie interactivă de stiință, unde nu am avut timp să intru, mă aștepta marea la doi pasi.

In acest cartier se află în Carnegieplein - Vredespaleis , văzut de mine doar pe exterior din mersul masinii... Palatul Păcii poate fi vizitat vara în tururi organizate si programate on line... 11 euro intrarea... se poate ajunge acolo cu tramvaiul 1.

Am încheiat vizita în împrejurimi pe plaja de la Scheveningen... într-o promenadă lungă pe noul Bulevard, pentru a primi sărutul de gheață al Mării Nordului.

---

VIZUALIZĂRI: 6360 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI