83569 
nu sunteţi logat. - LOGIN
Filozofări de suflet (mai puţin turistice)

ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN:
11.12.2017
DE
Avatar liviu49
--- M ---
vârsta > 60 ani
DIN Brăneşti [IF]
înscris/ă în 30.07.14
MEMBRU: PARTENER
DATE SEJUR
JUL-2009

GRAD SATISFACŢIE:
SERVICII:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
CAZARE [camere etc]:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
CADRUL NATURAL
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
DISTRACŢIE / RELAXARE
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]

NOTA MEDIE rez.:
N/A

   

NOTĂ: ARTICOL OFFTOPIC

Textul de mai jos face parte din categoria discuții libere, off-topic sau "de interes turistic TEMPORAR ori restrâns" - eventualele voturi sunt simbolice (+1/-1 PMA)

Bucovina, lectia de istorie

[Articol publicat FĂRĂ NOTE; vezi mai jos motivele]

Urmare de aici

BINE ATI VENIT!

Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor.

Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.

De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ

Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova

 

Inainte de a va descrie ce am vazut si, mai ales, ce am simtit in acest concediu, am simtit nevoia de a reda add-litteram vorbele unui mare carturar roman, care mi se par de actualitate si azi.

Voi incerca, cat se poate de scurt, sa va descriu si sa va familiarizez cu zona in care am fost oaspete si turist o saptamana intreaga.

Bucovina, tara fagilor, este o provincie istorica, aparuta pentru prima oara in anul 1774, o data cu ruperea unei parti din teritoriul Moldovei si atasarea acesteia la Imperiul Habsbburgic. Pana la acea data, acest teritoriu, Tara de sus, a fost parte componenta a principatului Moldovei din anul 1359. Prima data cand apare termenul „bucovina” ca si „padure de fagi” este 30 martie 1392, cand domnul Moldovei, Roman I Musat daruieste lui Ionas Viteazul trei sate in lunca Siretului. Prin urmare istoria Bucovinei din perioada 1359 – 1774 se confunda cu istoria Moldovei din aceasi perioada. In urma razboiului ruso-turc din 1768 – 1774, prin pacea de la Kuciuc- Kainargi, partea de nord a moldovei este ocupata in toamna anului 1774 de trupele austriece, iar la 7 mai 1775, printr-o conventie intre Imperiul Habsburgic si Sublima Poarta, devine provincie austriaca. In 12 mai 1776 se stabilesc definitiv granitele provinciei, care pana in 1786 va fi sub administratie militara austriaca.

Din acel an pana in 1848 este incorporata Galitiei, ca al 19-lea cerc (Kreis), avand 8 deputati in parlamentul de la Viena. La 13 februarie 1848, o delegatie a bucovinenilor solicita imparatului Franz Iosef o mai mare autonomie, prin crearea unui ducat romanesc, lucru care va fi oficializat la 4 martie 1849, iar la titlurile imparatului se adauga si cel de Mare Duce al Bucovinei. La 6 aprilie 1861 se creaza prima Dieta (Parlament) a ducatului Bucovinei, cu reprezentanti ai tuturor minoritatilşor din Ducat, romanii fiind majoritari.

Primul Presedinte al Dietei a fost ales istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, are devine in acest fel maresal al Bucovinei. Populatia romaneasca din Bucovina continua sa obtina o largire a autonomiei in cadrul Imperiului la 26 august 1861, cand obtine dreptul de a avea insemna statale, respectiv drapel propriu (culori albastru si rosu, orizontale) cu stema in mijloc. Stema reprezinta capul de bour cu trei stele. Totodata Bucovina se bucura de toate drepturile statutului de Ducat al Imperiului.

Proclamarea monarhiei dualiste (Austro – Ungaria) din 1867 determina includerea Bucovinei in Cisleitania, cu subordonare directa imparatului. In acelasi timp, Episcopia Bucovinei este ridicata la rangul de Mitropolie. Toate cele relatate mai sus, conduc la ideea ca romanii din Bucovina au avut o viata nationala, politica, religioasa si culturala proprie, in contrast cu suferintele conationalilor lor din Transilvania si Basarabia, a caror identitate nationala, culturala, religioasa a fost denaturata de-a lungul multor ani de ocupatie straina.

In lupta pentru pastrarea identitatii nationale in Bucovina s-au remarcat printr altii, inalte fete bisericesti ca episcopii Dosftei Herescu, sau Isaia Balosescu, neamul Hurmuzachestilor, mitropolitul Silvestru, Iancu Flondor (o strada intre bd. Pache Protopopescu si Ferdinand, in zona Foisorului ii poarta numele) ca si intreaga generatie a unirii de la 1918. Facultatea de la Cernauti a dat Bucovinei si istorici de marca asa cum au fost Eudoxiu Hurmuzaci sau Teodor Stefanelli si Dimitrie Onciul (o alta strada din zona Foisorului), scriitori precum Constantin Morariu, Iraclie Porumbescu, poetul Dimitrie Petrino, compozitorii Ciprian Porumbescu, Eusebiu Mandicevschi, Tudor Flondor, pictorul Epaminonda Bucevschi si multi alti intelectuali de marca. As aminti aici si societatile academice Dacia, Junimea, Moldova, Bucovina, dar mai ales Arboroasa, cu reprezentantii sai de frunte Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu, societati aparute mai ales dupa infiintarea in 1875 a Universitatii din Cernauti.

Intrarea Romaniei in primul razboi mondial de partea Antantei a fost determinata si de dorinta intregirii neamului, de unire a tutror teritoriilor stravechi, locuite de romani, dar aflate sub stapanire straina. Romanii din Bucovina au venit in intampinarea acestei idei de unitate si la 14 octombrie 1918 se infiinteaza Consiliul National Roman, printre fruntasii acestuia fiind: Iancu Flondor, Sextil Puscariu, Ion Nistor, Dionisie Bejan, etc. Congresul din 28 noembrie 1918 a proclamat unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei cu patria mama, reparand astfel urmarile ocupatiei din 1775. La 10 septembrie 1919 tratatul de pace incheiat cu Austria la Saint Germain recunostea Unirea Bucovinei cu Romania, iar Constitutia din 1923 nu facea altceva decat sa consacre marea Unire. Primul Război Mondial şi înfrângerile suferite de Habsburgi, au intensificat procesul unirii cu România. Primii au fost fraţii basarabeni, care la 27 martie – 9 aprilie 1918, prin votul dat de Sfatul Ţării la Chişinău au promulgat unirea cu Ţara.

În acest context european, la Cernăuţi, la 27 octombrie 1918 ia fiinţă Adunarea Constituantă sub preşedinţia lui Dionisie Bejan, care hotărăşte unirea cu România, iar cu câteva zile înainte, Sextil Puşcariu, Isidor Bodea, Alecu Popovici, Radu Sbierea şi alţii scot „Glasul Bucovinei”, unde se spulberă mitul monarhiei habsburgice. Pe 27 noiembrie 1918 tricolorul este arborat pe clădirea Universităţii iar a doua zi, la 28 noiembrie 1918, este convocat Congresul General al Bucovinei pentru stabilirea raportului politic al Bucovinei faşă de Regatul Român. La Congres au fost invitaţi şi reprezentanţii ucrainenilor, germanilor, polonezilor şi evreilor.

Congresul deschis la orele 11,00 în Sala de Marmură a Mitropoliei, a întrunit 74 de membri ai Consiliului Naţional Român, 7 delegaţi germani, 6 delegaţi polonezi şi 13 din comunele ucrainene. Basarabia era reprezentată de Pan Halippa, Ion Buzdugan şi Grigore Cazacliu. Lucrările Congresului au fost conduse de Iancu Flondor şeful guvernului bucovinean.

S-a dat citire „Declaraţiei de Unire” în care se specifica că Bucovina a făcut pururi parte din Moldova şi în jurul ei s-a închegat statul, 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru gloria Austriei. Se hotărăşte în unanimitate Unirea. Apoi, în Piaţa Unirii s-a încins o horă mare. Un martor ocular consemna: „O sărbătoare cum poate a fost pe timpul lui Ştefan cel Mare după vreo victorie”. Peste câteva zile, la 1 Decembrie 1918, se desăvârşeşte, la Alba Iulia, unitatea naţională a românilor.

In felul acesta se incheia o perioada de 144 de ani de dominatie habsburgica, cu bunele, dar mai ales cu relele sale, care insa nu poate fi scoasa din istorie, cu toate incercarile facute in perioada cand eu incepusem sa invat istoria Romaniei la scoala. Sansa mea a fost ca bunica mea din partea mamei, mama mea si sora ei, care invatasera alta istorie despre Bucovina si Basarabia decat invatam noi la scoala, mi-au dat sa citesc cartile lor de istorie. In clasa a 11-a, in ultimul an de liceu, am invatat prima oara la istorie ca in 1918 Basarabia s-a unit cu Romania (in cartea noastra de istorie inca nu ajunsese Regat, era doar Romania).

Norocul nostru a fost profesorul de istorie, Ion Miclescu (giurgiuvenii generatiei mele, sau mai mari si-l amintesc cu placere pe cel caruia ii spuneam profesorul Meclea), care, desi nu era scris in manual, la lectia cu Marea Unire, ne-a povestit si despre Bucovina, ocupata de austrieci in 1774, despre Basarabia, ocupata de rusi in 1812, despre Cadrilaterul primit in 1913, despre faurirea Romaniei Mari, despre rapturile teritoriale din 1940. A fost singura ora de istorie din clasa a 11-a cand a fost liniste din primul minut al orei, pana la sunetul clopotelului. In general la ora de istorie primele 20-30 de minute, cand eram ascultati, era mare harmalaie in clasa, dar cand incepea sa ne predea, nici musca nu indraznea sa se apropie de sala de clasa. Atat de captivati eram de LECTIA DE ISTORIE (majusculele nu sunt intamplatoare) predata de prof. Miclescu. Cand a sunat clopotelul, care totdeauna suna inainte de a termina ce avea sa ne predea, profesorul ne-a spus ca ce ne-a prezentat aproape o ora este parerea lui personala, dar noi sa invatam dupa manual, de la pagina... pana la pagina... Ca niciodata, cei mai multi ne-am luat notite, cu care ne-am laudat parintilor nostri.

Offff! Mi s-au umezit ochii amintindu-mi de acele vremuri. Asa ca ma opresc, pana nu e prea tarziu!

Branesti, 12 octombrie 2015, seara.

 

PS. Am rugamintea, adresata celor care trebuie, sa respecte caracterul literelor care alcatuiesc citatele prezentate in articol.

Multumesc pentru intelegere!

Citeşte şi continuarea aici

---
Impresii încărcate de liviu49 in 11.12.2017 12:22:23

Validat / Publicat: 11.12.17 13:00:56


  • Nu a fost singura vizită/vacanţa în zSTRATOSFERA.
VIZUALIZĂRI: 671


NOTĂ: Părerile și recomandarile din articol aparțin integral autorului (liviu49); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?

DA [1 PMA]  -  NU [-1 PMA]

PUNCTAJ CRT:: 1000 PMA (std) nota1  &  12603 PMA (din 18 voturi) nota2
 
  ECOURI la acest articol [păreri; întrebări/solicitări adresate autorului etc]

- Dan&Ema
[11.12.17 13:58:10]
» mesaj pers

   @liviu49: Excelent!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- Mitica49
[11.12.17 15:23:15]
» mesaj pers

   @liviu49: Cinstite, iubite uricarule, scriptura dumitale, ce am cetit fără zăbavă, importante lucruri ne aduce aminte de trecutul ăstui mândru ținut, pe care tocmai ce l-am vizitat de curând. Și am scris acest izvod după care-am dat un vot.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- CATAAS
[12.12.17 19:17:03]
» mesaj pers

   @liviu49: Felicitari pentru articol! Ca suceveanca autentica bucovineanca nu puteam sa nu-l votez!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- liviu49
[12.12.17 19:51:51]
» mesaj pers

   @Dan&Ema: Multumiri pentru un singur cuvant care vorbeste mai mult ca un ecou.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- liviu49
[12.12.17 19:57:43]
» mesaj pers

   @Mitica49: Leatule! Sunta dator in primul rand cu scuze pentru intarzierea cu care raspund la ecourile celor care au avut curajul sa le scrie. Probleme de serviciu, legate de pregatirea pentru deszapezire, apoi vizitele nepotilor, m-au tinut departe de calculator. Acum am dat iama la citit si scris, ca cine stie ce mai apare.

   Apoi multumirir pentru frumoasele vorbe asternute pe hartie, vorba vine. Cuvintele cu care am inceput articolul nu imi apartin, nu sunt nici macar din apropiere de Moldova, asa ca apreciez foarte mult mestesugul de a gasi graiul adecvat unei lectii de istorie a Bucovinei.

   Numai bine si calatorii placute!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua (simbolic, +1/-1pma) ecoul:   APRECIEZ -- DEZAPROB
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- liviu49
[12.12.17 20:13:57]
» mesaj pers

   @CATAAS: Bucovineanco, multumiri pentru bucuria facuta cu acest ecou. Sper sa fi reusit sa trezesc in inimile celor cativa cititori ai acestui articol dorinta de a cunoaste si, mai ales de a intelege trecutul acestui tinut, care desi ocupat vremelnic 144 de ani, a reusit sa pastreze romanismul viu pe acele meleaguri. Din pacate, mai mult atrasi de restaurante si hoteluri, multi ignora, din pacate, trecutul acestei tari si al acestui popor si pe care daca ar puitea l-ar arunca la gunoi. Pe cei mai multi ii intereseaza doar prezentul. Nu fac decat sa repet vorbele altora mai destepti ca mine: " Poporul care isi uita trecutul, nu va avea viitor "Tocmai de aceea, incerc prin articolele pe care le-am scris si pe care, probabil, daca mai intereseaza pe cineva, le voi publica sa amintesc romanilor despre istoria acestui colt de tara, pe care eu il denumesc, de mult timp Dulcea Bucovina. E prea incarcat de istorie si frumusete acest tinut pentru a pastra pentru mine si urmasii mei ce am gandit si scris acum doi ani.

   Daca macar zece romani se vor trezi la realitate, tot e bine!

   Numai bine si calatorii placute!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua (simbolic, +1/-1pma) ecoul:   APRECIEZ -- DEZAPROB
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 301 PMA1 (din 2 voturi)]
- elviramvio
[12.12.17 22:10:52]
» mesaj pers

   @liviu49:

   O lecție pentru mari și mici. Felicitări!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- webmaster
[13.12.17 15:19:58]
» mesaj pers

   Mutat, la reorganizare, în rubrica "Filozofări de suflet (mai puţin turistice) / DE LA LUME ADUNATE, BUCOVINA" (deja existentă pe sait)

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- ioan marinescu
[13.12.17 15:20:34]
» mesaj pers

   @liviu49: Notat și votat cu plăcere! Și eu iubesc Bucovina!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- mishu
[13.12.17 21:07:41]
» mesaj pers

   @liviu49: Cred ca de data asta am sa ma abtin de la comentarii pentru ca m-ati lasat fara cuvinte.

   Felicitari, votat cu mare drag.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]

SCRIE ECOU
Nu sunteți autentificat/ă, nu puteți scrie sau trimite ecouri

AVEȚI cont pe AFA? — vă puteți autentifica mai jos

UTILIZATOR
PAROLA

Dacă nu mai tineți minte numele sau parola - folosiți facilitatea "Recuperare date cont"

Nu aveți cont pe sait? — vă puteți crea rapid unul: click aici



---
1. PMA = Puncte Mulţumire-Apreciere = sistem de notare a contribuţiilor la informarea comunităţii. Vezi detalii aici
Alte impresii din această destinaţie:
 
POZE ATAȘATE ARTICOLULUI

Autorul nu a încărcat până în acest moment nicio fotografie care sa fie atașată acestui set de impresii

Vezi eventual "Alte fotografii din această destinație" (încarcate de alți utilizatori)







  CĂUTARE
Căutați un hotel, sau o stațiune sau un user? Tastați primele 4-5-6 litere mai jos și apăsați CAUTĂ DESTINAȚIE
Șir de căutare
Pentru a căuta orice altceva, în stilul în care căutaţi cu Google, folosiți căsuta de mai jos:
Căutare (text) în sait:

        [C] 2008-2019 AmFostAcolo.ro

[C] Copyright 2008-2019 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată

Website Security Test
pagină generată in 0.0916900634766 sec