ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.09.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Râmnicu Vâlcea
ÎNSCRIS: 05.01.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 3 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 12 MIN

Van Gogh în drumul lui spre soare - călătorie de suflet prin muzeul din Amsterdam

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

,,Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visele ”
Vincent Van Gogh
Site: vangoghmuseum.nl

E vară, mă aflu în inima verde a Olandei … a trecut o lună de zile de când îmi umplu ochii cu câmpiile olandeze strălucitoare, ajunge la mine adierea florii soarelui ce scoate moțul singuratecă dintr-un lan de grău, căutând ca mine drumul soarelui, un bondar se înfige ca hoțul în splendoarea ei … mi se face dor de Van Gogh … au fost trei zile cu cer de plumb, apăsător, cu reflexe de ghilotină, am stat ferecată în casa olandeză … în fine, perdeaua de nori se desface, încep o zi voioasă în Olanda mea și încep să croiesc un plan artistic, o șterg românește la Amsterdam, bombânind natura și capriciile ei, merg să mă eternizez din nou într-o dispozitie lirică în muzeul Van Gogh … e o nouă expoziție temporară despre artist și dragostea lui pentru pădure.

Vă invit să mă însoțiti într-o călătorie de suflet prin viața și opera artistului, într-un muzeu ce nu a căzut deloc în rutină … ultima vizită descrisă pe site –ul Afa e din 1998…

Din rama lui de lemn, ce ar putea fi aurită, Van Gogh își descarcă în fața mea sufletul în,, Autoportret la șevalet ’’, unde combinația de alb cu portocaliu mă fascinează, mă uit la paleta convingătoarea de culori din mâna artistului, care –mi aruncă o privire tristă.

Mă hipnotizează barba lui roșcovană, tepoasă, de culoarea focului, caut să descifrez tumultul lăuntric al pictorului singuratic care continuă să fascineze lumea și pe mine, după ce lumănarea scurtă a vietii sale s-a stins la 37 de ani, a pictat doar 10 ani și ne-a dăruit aproape 800 de tablouri, răspândite prin muzeele lumii, am vazut si eu câteva la viața mea, cerul cu noapte înstelata de la Moma din New York e favoritul meu.

E o zi de luni, indiferent de toanele cerului, în muzeul olandez plouă torential cu un sfert din capodoperele autentice ale pictorului, e rost și de o expozitie temporară despre Van Gogh Natura si Artistul ’’, mă hotărăsc cu încapățănare să-mi extind investigatiile mai vechi, în edificiul unde nu am mai intrat din 2013, când el a fost închis 7 luni pentru un nou lifting... ratez și anul acesta celalalt sfert de colectie de la muzeul Kroller Muller... desi eram prin Iulie foarte aproape de el cu mașina familionului.

Coada la muzeu... e interminabilă, e descurajantă, are viteza melcului, nu cred că aș avea răbdare să stau proptită în șirul babilon, am intrat fulger pe altă intrare, pe unde intră grupurile cu rezervare și posesorii de museum card, al meu e anual.

Imi fac intrarea printr-un dom de sticlă proiectat de faimosul arhitect japonez... nu e nici un turist acolo la ora 12... pretul unui bilet normal e 17,5 euro, plus 5 euro pentru un audio –guide, pe care nu l-am mai folosit.

Salut întreaga omenire din muzeu, e agonie și extaz la etajul unu, unde va fi imposibil să dialoghez cu pictorul, voi păși sfios prin cele trei etaje, furată doar de comenzile inimii... mă supără vânzoleala, e o zi plină, sunt și copii olandezi la un etaj, ei participă la un atelier și stau așezati chiar pe podea.

Clădirea muzeului național Van Gogh

Muzeul Van Gogh, amplasat pe latura sudică din Museumplein s-a deschis în 1973, în prezența reginei Juliana, clădirea principală e realizată pe baza proiectului lui Gerrit Rietveld, un celebru arhitect, al cărui nume e asociat cu mișcarea artistică De Stijl, din care a făcut parte și pictorul Mondriaan... chiar în acest an sunt sunt săbătoriti 100 de ani de la nașterea mișcării în multe muzee olandeze.

In 1999 clădirea Rietvield este extinsă cu o aripă nouă, care poartă amprenta modernă a unui arhitect japonez de notorietate mondială Kisho kurokowa.

Colectia permanenta include 200 de tablouri, 1000 de desene din care sunt expuse cam jumătate și 750 de scrisori scrise și primite de pictor.

Istoria colecției

Se știe că după moartea pictorului în 1890, tablourile nevândute în timpul vieții au intrat în proprietatea iubitului său frate si sustinător financiar, Theo Van Gogh care se va stinge și el după 6 luni, averea rămâne văduvei sale Johanna.

Aceasta va vinde o parte din picturi din motive materiale și restul le va păstra pentru colecția ei privată. După moartea ei, fiul mostenitor Vincent, de profesie inginer, o transferă fundației Van Gogh în 1962, până la etalarea ei definitiva în muzeul regal construit și deschis în 1973.

Noua intrare e luminoasă, spațioasă, aerisită, e o atmosferă însorită, așa cum i-ar fi plăcut poate și pictorului. Muzeul are un nou atrium, care permite o panoramă deschisă asupra clădirilor muzee vecine.

Să o iau la stânga spre expozitia temporară sau la dreapta? Turistii musafiri urcă și coboară scările agățate parcă în spațiu... măsor cu ochiul distanțele și aleg liftul.

E un muzeu destul de confortabil, Van Gogh e mai prezent ca niciodată, steaua lui straluceste și pentru noile generații... înainte de a vizita expozitia, mă opresc la garderobă să-mi las rucsacul.

Călătorie cronologică prin muzeu

Fiecare etaj e zugrăvit în culori noi închise, fiecare tablou are o poveste, mă voi opri leneș asupra capodoperelor mele preferate, e mare înghesuială la etajul unu... mă voi metamorfoza și eu într-un sabot de lemn, într-un măslin, într-o rădăcină de copac sau chiparos, mă voi plimba pe câmpuri cu lanuri de grău și voi căuta treptat drumul soarelui spre Provence, mă voi odihni în casa galbenă cu un singur pat pe perna moale a artistului, voi rupe o floare de migdal și voi mirosi un păr înflorit, voi căuta cerul nopții înstelat, îmi voi schimba succesiv și neauzit gândurile, traversând cele 5 perioade de creatie ale pictorului... toata expozitia e pusă într-un cadru logic, sistematic... scrisorile lui Vincent sunt de mare ajutor și ele.

Calătoria artistică prin muzeu debutează cu tonurile sumbre și tăcute ale peisajelor din Brabant... urcând spre câmpurile însorite franceze din Provence.

Colecția împarte opera pictorului de geniu în 5 perioade de creație:

Clădirea principală - 0 - parter – Față în față cu Van Gogh - Autoportrete și Cronologie.

Clădirea principală – etaj unu (1883-1889).

1. Exemplele lui Van Gogh. 2. Pictorul țăranilor. 3Intoarcerea la surse. 4. Noi perspective. 5. Arta modernă la Paris. 6. Prietenii artistului. 7. Perioada de înflorire. 8. Visuri japoneze.

Clădirea principală – etaj 2 - Van Gogh văzut de aproape.

1. O viață în scrisori. 2. Comorile familiei. 3. Familia. 4. Schimburi artistice. 5Prietenii. 6. Prietenii la Pont – Aven... 7. Van Gogh la lucru. 8. Van Gogh, desenator.

Clădirea principală –etaj 3-Van Gogh (1889-1890.)

1. Pictura în ciuda tuturor. 2. Inspirat de natură. 3. Van Gogh, sursă de inspirație.

Fotografierea în sălile de muzeu este interzisă, cu exceptia unor locuri special amenajate, unde poti să îti faci o poză cu autoportretul artistului... am prins din ușă fără blitz câteva poze.

Colecția permanentă - Van Gogh în drumul lui spre soare.

In prima galerie la parter stau cu ochii pe o serie de autoportrete ale pictorului din 1886-1887, care –mi arată în oglindă un om diferit de fiecare dată, el se uită la propria sa imagine.

Van Gogh poartă pălărie de paie sau de fetru, e cu pipa în gură, are o privire încapătanată, scormonitoare, e singuratic, melancolic, trist, îmi pare că murmură povestea scurtă a vietii sale agitate și tragice, ce seamană cu un roman. El nu a cunoscut gloria artistică decât după punctul final al vieții, a vândut doar un singur tablou și călătoria sa a fost marcată de urcusuri și coborâsuri.

Colectia permanentă poate fi vizionată pe site-ul muzeului, voi enumera doar o parte din capodopere, ele urmează drumul pictorului în viață.

Semănătorul, Furtună la Scheveningen, Tăranca, Măncătorii de cartofi (1885), Portretul lui Theo Van Gogh, Portretul Agostinei Segatori, Zuave, Portretul lui Gaugain, Scaunul lui Gaugain, Japonezărie, Saboți, Câmp cu irisi lângă Arles, Casa Galbenă, Irisi, Craniu cu țigară, Ramură de migdal înflorit, Seceriș în câmp la Crau, Strada, Dormitorul din Arles, Portretul Marcellei Roulin, Natură moartă cu floarea soarelui (1889), Chiparoși, Rădăcini și trunchiuri, Lan de grău cu secerător, Pădure de maslini, Lan de grău cu corbi, etc.

Etapele de creatie ale lui Van Gogh, viata și opera lui sunt legate de schimbarea reședintei sale, artistul a fost tot timpul în mișcare.

In spatele fiecărui tablou se ascunde tăcut omul, sutele de scrisori expuse partial vorbesc despre episoade semnificative de pe scena vietii lui atât de scurte, dar extrem de bogate din punct de vedere artistic.

Van Gogh, pictorul țăranilor - Perioada olandeză
(1883-1885.) -Etten, Haga, Drenthe, Nueven.

Van Gogh și-a petrecut copilăria în sudul țării la Zundert, într-un peisaj fără frumusețe... mă uit la tablourile din prima perioadă de creație, traversez un peisaje realiste, de o nostalgie sfâșietoare.

Cu ochii pe pânzele întunecate îl văd aievea pe Van Gogh, care adora să se plimbe singur pe câmpurile mohorăte cu mărăcini... a avut o copilărie austeră în casa tatălui său, care era pastor. A cunoscut de mic copil viața dură a țăranilor din Brabant, care lucrau pământul cu mâinile și cu sudoarea frunții.

Van Gogh a fost pictorul țăranilor si lucratorilor, le-a desenat munca ingrată într-un mod realist, două mari perioade artistice, subdivizate la rândul lor, cea olandeza și franceză se opun și se completează în opera lui.

Tablourile olandeze pe care le admir acum se află sub semnul clar –obscurului, între 1884-1885 la Nuenen, el pictează 40 de capete de țărani, care culminează cu celebrul Mancatorii de cartofi , e un tablou impresionant cu o semnificație istorică pentru înțelegerea operei sale. Tăranii hidoși si respingatori, sunt metafora unei purităti conferite de truda zilnică, mă impresionează chipurile aspre, terne din portretele lui de țărănci, chipurile cu scufii albe ale femeilor ce sunt de o, frumusete eternă’’.

Am văzut și în 2016 Mâncatorii de cartofi într-o expozitie la Muzeul Brabantului de nord din Den Bosch... e un tablou monumental, dur, chiar înspăimîntător, la care pictorul a lucrat luni întregi..., e urât, dar e sublim’’.

După sejurul intemediar de la Anvers (1885-1886), pictorul inaugurează o serie de portrete și pictează uimitorul Cap de Mort cu țigarete, de un umor negru.

Parisul schimbă totul
(1886-1888)

Călătoria mea artistică prin viața lui Van Gogh merge mai departe la Paris, pe un drum dificil. Visând la împlinirea artistică, Van Gogh locuiește pe strada Lepic, face cunostință cu Toulouse Lautrec, Pissaro, Gaugain, Signac, Bernard, frecventează buticul lui Pere Tanguy, devine interesat de stampele japoneze, treptat culorile tablourilor sale devin mai vesele.

La Paris el va picta 40 de tablouri cu natură moartă și flori, o parte din ele sunt pe ecranul meu vizual, modelul lui preferat e Agostina Segatori, proprietara cafenelei –restaurant Le Tambourin, pe care o admir, e chiar sub ochii mei, îi simt melancolia, stă la o tigara și o bere, e iubita pictorului.

La Paris artistul trăieste cea mai fecundă perioadă artistică, el face noi descoperiri, scapă de mizerie și fratele lui nu se mai îndoiește de destinul lui de pictor.

Arles - 1888 - o simfonie de galben

După ce am epuizat perioada de la Paris, e vremea ca și eu să măsor soarele la Arles, pentru a contempla epoca de maturitate a creatiei sale artistice... fără să uit că starea de sanatate a omului e deja șubredă... aici el rămâne 444 zile și pictează 300 de tablouri.

La Arles el închiriază casa galbenă, unde va locui temporar cu Gaugain... admir tabloul

Strada (1888) cu celebra casă galbena, cea pe care Vincent o visase o viață, ce dacă e mică, e asezată în mijlocul soarelui... aici pictorul visa să pună bazele unei comunitati de artisti și se pregătea să il atragă și să îl întâmpine pe Paul Gaugain.

La Arles el începe să picteze seria cu Floarea Soarelui , în spatele tabloului se ascunde prietenia sa cu Gaugain, această pânză celebră cu cinci versiuni e un semn de bun venit, e un simbol al vietii.

Nu prea e foame mare în fața ei și la ieșirea din sală prind fulger o poză fără blitz... e dovadă că am fost înăuntru... la Londra la Galeria natională și la Muzeul de artă din Philadelphia, am avut norocul să văd în tinerețe alte două versiuni, puțin diferite...

Dormitorul din Arles e capodopera artistului... am văzut versiunea tabloului și la Orsay în Paris... interiorul dormitorului e o metaforă a vietii sale... e baie de turiști în fata tabloului... culoarea spune totul, mă uimeste simplicitatea camerei, e un refugiu pictat cu dragoste și grijă... Van Gogh a dormit în acel pat, a stat pe acele scaune din casa galbenă... toate piesele de mobilier sunt alese chiar de el.

Tot La Arles Van Gogh pictează Câmpia de la Crau ... pământurile din Brabant sunt înlocuite cu lanurile de grâu din sudul Frantei, artistul pictează cu lăcomie și e pasionat de culoarea galbenă. In aer liber el realizează cele mai bune picturi ale sale... la Arles Van Gogh se cufundă în beția livezilor înflorite, pictând, ca o locomotivă, așa cum declara el însuși.

Gaugain vine și el la Arles, locuind temporar cu Van Gogh în Atelierul Sudului, urmează cunoscutul episod cu urechea mutilată, Van Gogh împătureste lobul ei într-un ziar si –l duce unei prostituate prietene, e internat la Saint Remy și părăsit de colegul francez.

Saint Remy - 1889 - crepusculul

Atelierul sudului e parte din trecut, artistul e internat într-un ospiciu și traversează trei crize una după alta, e marcat de boală, strabate desisurile orbitoare ale nebuniei și crează peisaje, flori, portrete.

Operele lui sunt marcate de o tensiune extremă, mă uit la tabloul cu niste chiparoși din 1890, acesti copaci îî ocupă gândurile, ei sunt, aidoma unui obelisc egiptean'', sunt niste pete negre arse de soare, e un arbore puternic, ca o metaforă a vietii, care anuntă moartea... astept să văd si chiparoșii de la Kroller Muler vara viitoare, în mod sigur.

Artistul îndrăgește grădina spitalului neîngrijită, străjuită de copaci, care ii aduce puțină alinare (Gradina spitaului Saint –Paul), el începe să picteze peisaje precum, Padure de maslini’’, acesti copaci distorsionati, fiind plini de fortă și simbolism.

Savurez deopotrivă tabloul Irișii ca noaptea aceste flori în contrast cu frunzele verzi, înfloreau tot în gradina spitalului, el le-a ales dintre toate pentru vitalitatea lor, se zice ca au forța sa protejeze omul de spiritele rele.

Anvers sur Oise - 1890

Van Gogh părăseste spitalul, el locuiește acum într-un hotel sărăcăcios din Auvers–sur–Oise, fiind îngrijit de doctorul Gachet, pasionat de artă.

Mă atrage magnetic cel mai albastru cer pe care pictorul l-a pictat vreodată în Ramură de migdal înflorit , un tablou superb, sensibil, conceput drept cadou pentru nepotul lui, căruia fratele, Theo îi dă numele de Vincent.

Albul migdalului și ramurile lui proclamă începutul unei noi vieti... am vrut să cumpăr și o geantă cu desenul respectiv, dar pretul m-a pus pe fugă.

Crepuscului îi inspiră artistului opere în tonuri de albastru... Am în fața mea la Amsterdam două tablouri, Lan de grâu sub cer înstelat și Lan de grâu cu corbi , un autoportret al sinucederii, o capodoperă considerată testamentul artistic al pictorului... a venit vremea secerătorului, Van Gogh pleacă pe câmp și se împușcă cu un revolver, în gloria verii.

, E dificil să mori, dar e și mai dificil să trăiesti’’... a murit la 37 de ani, a avut o viață incredibilă, pe care am rememorat-o la Muzeul lui, gratie expozitiei si filmului documentar vizionat.

Expozitie temporară - Rousseau, Corrot, Van Gogh - În Pădure

7.07-10.09 2017

Peisajele despre natură ale lui Van Gogh se intersectează în aripa expozitională cu cele ale lui Theodore Rousseau și Camille Corot, artiști care s-au retras odată la Fontainbleau pentru a picta natura autentică, copaci și vegetație.

Picturile despre natură ale lui Van Gogh sunt expuse alături de cele ale pictorilor francezi, câteva din tablouri sunt imprumutate din alte colecții... de exemplu, Apus de soare la Montmajour.

Ca si pictorii francezi de la școala din Barbizon, Van Gogh adora pădurea, respira în ea, se plimba si simtea lemnul... detalii despre expozitie și povestea naturii exista pe site-ul muzeului... nu-mi vine în gând acum decât spusele artistului, Mănanc natura’’... operele lui sunt niște stări de spirit, cel mai bun ghid al tablourilor sale a fost natura pe care a absorbit-o și a pictat-o așa cum el a simțit... părăsesc cu tristete muzeul, Van Gogh a plecat într-o stea, ce e nemuritoare, el nu mai este singur, e vizitat de milioane de turiști... expozitia se va inchide peste cinci zile.

 

Inchei acest articol cu un citat din Van Gogh,, Nu pot schimba faptul că picturile mele nu se vând, dar va veni vremea când oamenii vor recunoaste că ele valorează mai mult decat simplele culori de pe pânza si decât toata viata mea . ''

Am scris acest articol la o terasă singuratecă din Giethoorn, ferită de turiști în două după –amieze, de atunci l-am scris și rescris de 10 ori... caii imaginației nu au fost prea nărăvași, simțeam că e musai să includ în palmaresul meu pe Afa muzeul cel mai iubit al olandezilor... sper să vă placă.

Rugaminte pentru webmaster - orice clip de pe you tube cu muzeul ar fi binevenit .

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de mireille in 05.09.17 07:37:58
Validat / Publicat: 05.09.17 10:25:32
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BENELUX.

VIZUALIZĂRI: 3571 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

35 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mireille); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Muzeul Van Gogh din cartierul muzeelor din Amsterdam -revedere.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 77400 PMA (din 58 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2

35 ecouri scrise, până acum

se afișează ecourile [1 - 30] din total 35
webmasterX [05.09.17 10:24:51] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

maryka [05.09.17 10:34:54] »

Superb... doar atât! Uneori nu e nevoie de multe cuvinte!

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [05.09.17 11:59:51] »

@webmasterX: multumesc mult pentru amabilitate.

danaeldreny* [05.09.17 13:18:09] »

Eu tot cu obsesiile mele…

O seara la club, cu nimic diferită de altele… tot Ciobăniță (vezi impresii) ne-a dat să ascultăm un cântecel de pe youtube despre Vincent, tot fredona acolo cineva în neștire:

“poate nu am înțeles noi ce ai vrut tu să spui“, o voce blândă, duioasă, calină pe niște imagini superbe de ale lui Vincent…

poate mai găsesc cântecelul acela să îl mai ascult că mi-a plăcut mult…

Da, Vincent, poate nu am înțeles noi ce ai vrut tu să spui…

Mihai18 [05.09.17 14:13:50] »

Ați scris un review de nota 10.

Pașii m-au purtat pe acolo. Am fost de 2 ori în același ani și de fiecare dată la casa de bilete a acestui muzeu erau multe persoane în așteptare (am fotografii). Nu am intrat.

Despre vreme. Cred că Olanda nu a simțit vreodată seceta. Acolo, totul este un verde crud. In Amseterdam poate să plouă 3 zile la rând ori de 3 ori într-o zi. Am fost în miezul verii și termometrele arătau cca. +13 grade. Eu eram îmbrăcat cu o geacă mai groasă și fetele (femeile) îmbrăcate cu o rochiță de vară, mergeau pe biciclete, cu o mână pe ghidon și în cealaltă umbrela.

Despre muzee. Dacă ajungeți acolo și vă permite timpul alocat excursiei, nu ratați Muzeul Nemo (este aproape de Central Station) cât și Muzeul Laleleor.

Chiar și așa, Olanda mie mi-a plăcut

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [05.09.17 14:32:18] »

@Mihai18: multumesc pentru lectură... în Olanda locuieste familia mea de aproape 20 de ani... mai bine scriu o carte cu toate experiențele mele turistice de aici... am revenit recent acasă după o vacanță foarte lungă... biblia mea olandeză e buletinul meteo... vremea e imprevizibilă, se poate schimba din două în două ore... am murit de frig noaptea în iulie, 12 sau 13 grade, stateam cu sosete în casă... la 23 -28 de grade ziua e superb... la 30 de grade e cod roșu... am prins cateva zile, te sufoci de umezeală, prefer să stau în casă... nepotii răd de mine, ei sunt căliți și se zbenguie afară în tricou la 15 grade, eu cu jachetă pe mine. Am acolo un impermeabil lung de ploaie, ce-mi ajunge la genunchi, o umbrela de un metru, botezată Marry Popins și port un fel de saboti mai moderni.

Amsterdamul e un vechi prieten... provincia e mult mai frumoasă și mai autentică... va urma un serial olandez cu multe noutati turistice de prin coclaurile lor.

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [05.09.17 14:51:03] »

@danaeldreny: multumesc pentru vizită... nu știu la ce cântec faci referire... am ascultat odată în muzeu un cântec minunat. Vincent Van Gogh -Starry Starry Night, îl găsești cred pe you tube... e absolut minunat.

, Starry starry night /paint your palette blue and grey, look out on a summer's day /with eyes that know the darkness of my soul ''... etc.

Cert e că articolul mi-a dat insomnii fertile scriitoricești, pe final am hotarat să nu mai chinui mintea și a ieșit un tablou general, unde fiecare iubitor de artă poate găsi un pic de culoare.

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [05.09.17 16:44:30] »

@danaeldreny: mersi pentru ecou... drăgutul de web a pus si cântecul meu preferat pe prima pagina a site-ului... cu Starry Night, mentionat de mine in ecoul precedent.

danaeldreny* [05.09.17 16:45:04] »

@mireille: da fix despre cântecelul ăsta era vorba, îl tot fredonez de când am citit articolul, îmi amintesc melodia foarte clar și rememorez și atmosfera de atunci de la club, da, așa era, starry starry night, o să-l caut pe youtube când ajung acasă, așa fac câte o obsesie si ascult câte o melodie în neștire, iar și iar, zile, poate săptămâni, cu laitmotivul în minte, de data asta cu gândul la Vincent... Mulțumesc...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
danaeldreny* [05.09.17 16:48:01] »

@mireille: dăm, starry... Mm web... Minunat...

mariana.olaru [05.09.17 16:56:35] »

Într-adevăr, un articol ”de suflet”, pe care l-am pus la păstrare și într-un sertar al sufletului meu... Mi-a plăcut tare mult, mai mult chiar decât pictura excentricului Van Gogh, a cărui nebunie genială a lăsat posterității o operă artistică cu totul originală și ieșită cu bună știință din tipare.

Aștept cu mare interes următoarele articole despre ultima ta vacanță în țara lui Van Gogh!

danaeldreny* [05.09.17 21:23:51] »

@mireille:

Da, asta youtube

dar și asta - youtube

același lucru, altă variantă dar și alte tablouri...

deși aici pe pagină nu regăsesc în altă parte starry starry night deși așa am dedus din ecoul de mai sus...

mie cel puțin îmi pare absolut senzațional...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
danaeldreny* [05.09.17 21:45:23] »

Simplu, nu mă pot abține, parcă fiecare versiune are propria sa fascinație: youtube

"Vincent" is a song by Don McLean written as a tribute to Vincent Van Gogh.

It is also known by its opening line, "Starry Starry Night", a reference to Van Gogh's painting The Starry Night.

The song also describes different paintings done by the artist.

McLean wrote "Vincent, " also known as "Starry, Starry Night, " in the fall of 1970, while he was working for the Berkshire School District.

He was living in the Sedgwick House, a beautiful Federal style house in Stockbridge, Massachusetts.

The Sedgwick family included Edie Sedgwick, a colorful figure whom Andy Warhol had filmed in the 1960s.

McLean wrote "Vincent" in his apartment full of antiques.

The inspiration came to him one morning while he was sitting on the veranda looking at a book about Vincent Van Gogh.

As he studied a print of Van Gogh's painting "Starry Night, " he realized that a song could be written about the artist through the painting.

You may learn more by following this link: don-mclean.com/vincent.asp

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmaster [06.09.17 05:59:27] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

---

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [06.09.17 07:28:08] »

@webmaster: multumesc mult pentru steluta de bucurie care mi-ati adus-o.

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [06.09.17 08:55:15] »

@mariana. olaru: Multumesc Mariana pentru ecou și comentariu... m-a pasionat mereu arta și viața pictorului, în expoziție cele două elemente sunt inseparabile. Mi-a plăcut să citesc orice carte care mi-a căzut în mână despre olandezul nebun... Van Gogh e un pictor singular, s-a hrănit cu iluzii, a trăit febril în universul lui închis, a pictat speranța și o stea în vârful unui chiparos... pentru mine el este pictorul soarelui, care l-a și, omorât''... am călătorit prin țară solo în vara asta, dar și familia mea de acolo prin locuri mai izolate, departe de nebunia marilor orașe, ca Amsterdamul.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
diacrys* [06.09.17 09:56:04] »

Un review deosebit... și instructiv, și scris cu suflet. Voi ajunge în Amsterdam luna viitoare și am foarte puțin timp la dispoziție (doar o după-amiază, cred). Cum se ajunge mai repede din zona Central Station în acest cartier al muzeelor și ce muzeu (preferabil, de artă) se poate vizita într-o singură după-amiază?

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [06.09.17 10:32:21] »

@diacrys: multumesc pentru vizita... ma bucur ca ajungi in tara lui Van Gogh... de la gara centrala iei tramvaiul 2 sau 5... pe partea de est cum iesi... ajungi in Museumplein, in sudul orasului si cobori la statia Baerlestraat. Statiile sunt afisate electronic pe un panou si ilustrate pe o harta... nenea vamesul ciripeste gutural la microfon toate statiile, dar in olandeza... e foarte simplu. Sa nu uiti sa compostezi biletul la urcare si coborare. Acolo iti recomand pentru inceput Rijksmuseum cu operele epocii de aur, am publicat pe site un articol despre el... poate ai noroc si nu e coada mare la casa de bilete... tot in Museumplein e si muzeul de arta moderna, chiar langa Van Gogh Museum, daca iti place arta abstracta... depinde de gusturi.

Mihai18 [06.09.17 12:54:50] »

@diacrys:

Intervin puțin și cu bune intenții. Ca turist, recomand să cumpărați card de călătorie. Atenție, și acesta trebuie compostat (trecut prin fața unui aparat cititor), este de culoare galbenă. Dacă se întâmplă să uitați, cardul deși încărcat, se blochează. Veți fi nevoită să mergeți pentru deblocare, la Central Station (d-na Mireille știe mai mult).

Dacă tot ajungeți în preajma Muzeului Van Gogh, la cca. 100 m. pe colț este Muzeul Diamantelor și foarte aproape de Muzeul Național. Recomand vizitarea acestui muzeu. Tot acolo se poate vedea și procedura de șlefuire a diamantelor.

Excursie reușită la Amsterdam și cu cât mai puține ploi. (atenție la încălțăminte, contează).

glcitizen [06.09.17 13:45:33] »

Foarte frumos si plin de seva artistica articolul tau, ca si cind ti-ar fi placut mult lectura, nu numai calatoria...

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [06.09.17 14:00:57] »

@danaeldreny: multam pentru completari... și căutări muzicale.

diacrys* [06.09.17 21:42:58] »

@mireille și @Mihai18: Mulțumesc pentru sfaturi, sunt de mare ajutor.

mishu [07.09.17 10:35:46] »

@mireille: Acum nu mai am nici suflare, atat de frumos stii sa pui cuvintele unele langa altele incat ai sta si ai citi fara oprire. Nu pot sa nu spun ca acest articol mi-a umplut sufletul de o stare de bine, asta dupa ce dimineata la prima ora Michael Buble mi-a amintit ca "It's a beautiful day and I can’t stop myself from smiling".

Felicitari, un articol minunat, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Rodel [07.09.17 19:28:45] »

O călătorie artistică frumos descrisă, marca Mireille. Mi-ai umplut sufletul, mai ales că Van Gogh imi place foarte mult.

doinafil [07.09.17 23:44:37] »

Foarte bun articolul, Mireille! Ca de obicei ne răsfeți cu figuri de stil frumoase, bine alese și bine plasate! Repet că îmi place cum scri!

Cu bucurie am observat că în pozele P09, P16 și P17 apare și „Dormitorul din Arles”, pe care eu îl am desenat pe un suport de pahar.

N-am ajuns, încă, în Olanda, spre regretul meu. Dacă norocul îmi va surâde și pașii mă vor purta și pe acolo, cu siguranță voi vizita acest muzeu.

Să ai vreme bună și timp pentru călătorii frumoase!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [08.09.17 11:28:32] »

@glcitizen: multumesc pentru ecou, dacă asculți și la cască, recapitulezi cronologic povestea vietii lui Vincent, în timp ce defilezi pe etaje.

mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [09.09.17 07:41:24] »

@mishu, @rodel @marika

-va multumesc doamnelor pentru lectura... va doresc si voua calatorii artistice cat mai reusite.

Alex_Macedo [10.09.17 13:49:16] »

O călătorie de suflet... dar... nu aș fi fost atins, dacă culoarea ar fi lipsit.

Acea culoare ești tu, mireille!

O narare, poate fi oricât de sufletistă... dacă nu adaugi propria culoare farmecul se mătuiește...

Am fost... am văzut... dar prin dezvoltarea punctelor esențiale și coloristică, văd totul cu alți ochi.

Chapeau!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [10.09.17 14:12:58] »

@doinafil: merci draga mea... mă bucur că m-ai însoțit virtual prin muzeul meu preferat... dacă știam că ai acasă un suport cu, Dormitorul din Arles'' îti cumpăram o cană cu pictura... poate vara viitoare, cand mă reintorc la Amsterdam... deocamdata nu am nici o perspectiva de calatorie viitoare, astept de 4 luni prima pensie...... tot reflectez si nu gasesc nici o iesire pe sufletul meu.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mireille CONS. ONORIFIC AFA / BENELUX [10.09.17 14:36:45] »

@Alex_Macedo: merci maestre, sunt onorată că ai mi-ai citit compoziția, chiar dacă nu ai colorat textul cu un vot... am vrut să scriu ceva despre Vincent de multă vreme... am tot ezitat, timpul s-a comprimat brusc și a explozia s-a produs... am pictat tabloul cu vorbe in tensiune, chiar m-am surmenat că nu are culoare, l-am tot rescris până la obsesie și pe final am legat snopul de impresii, dar nu prea sunt încantată de ce a ieșit.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
12 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, Alex_Macedo, danaeldreny*, diacrys*, doinafil, glcitizen, mariana.olaru, maryka, Mihai18, mireille, mishu, Rodel
Alte impresii din această RUBRICĂMuzee în Amsterdam şi împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.081645965576172 sec
    ecranul dvs: 1 x 1