Movilele de la Şona - Mistere din Ţara Făgăraşului

TIPĂREȘTE

Ţara Făgăraşului este o zonă învăluită în legende şi totodată un areal unde se găsesc numeroase atracţii turistice. În ultimii ani am ajuns acolo de câteva ori şi am vizitat obiective despre care ne amintim cu plăcere. Întrucât în această vară urma să păşim din nou pe acele meleaguri, am stabilit că vom vizita un loc special, o zonă despre care urmărisem pe la începutul anului un reportaj interesant la televizor – este vorba despre Movilele de la Şona.

Acces şi amplasare - Misterioasele movile se află în apropierea oraşului Făgăraş, astfel că acela a fost punctul de plecare spre obiectivul nostru. La sensul giratoriu din centrul oraşului (şi din apropierea Cetăţii Făgăraş) există un indicator către Movilele de la Şona, aşa că am urmat direcţia indicată. Am intrat pe strada Podului şi am traversat apoi Oltul, am mai înaintat câteva sute de metri şi am ajuns la o intersecţie unde am văzut un alt indicator spre misterioasele movile, de data aceasta ceva mai şters. Am urmat un drum secundar cam întortocheat spre dreapta şi am ieşit din oraş, iar asfaltul a fost înlocuit cu un drum prăfuit care avea să ne conducă în câteva minute la intrarea în satul Şona (aflat la circa 10 kilometri depărtare de oraşul Făgăraş). Drumul acesta (pe hărţile online este trecut ca DC 66) rămâne pentru câteva minute pe lângă albia Oltului şi aproape de intrarea în satul Şona se îndepărtează puţin de lunca râului; din ceea ce am citit, în perioadele ploioase drumul este inundat uneori, aşa că trebuie neapărat să aveţi în vedere şi prognoza meteo dacă vreţi să ajungeţi pe acolo.

În satul Şona am văzut mai multe locuinţe părăsite, astfel că localitatea nu arată grozav. Pentru a ajunge la obiectivul nostru, am traversat localitatea, fără a ne abate de la uliţa principală. După ce am trecut de zona centrală a satului, am observat în depărtare interesantele movile (sunt pe un platou, ceva mai sus decât localitatea). Ele se află la vreo doi kilometri în afara satului, înconjurate de ogoarele oamenilor. La ieşirea din sat, calea de acces se transformă într-un drum denivelat pe câmp, printre fâneţe şi lanuri de grâu sau de porumb. Mergând cu viteză foarte mică, am reuşit să depăşim toate şanţurile întâlnite în cale şi am parcat pe iarbă, în apropierea movilelor pe care ne-am dorit atâta să le vedem, să le explorăm la pas!

Şi totuşi, ce poate fi atât de interesant la aceste 8 movile de peste 20 de metri înălţime, încât să merite ele un drum până acolo?! În primul rând, pe noi ne-au atras legendele locului! Una dintre ele spune că pe acele meleaguri a fost îngropat tezaurul lui Decebal, împreună cu trupul viteazului conducător al dacilor. Tot referitor la legenda comorii, merită amintit faptul că la vreo 6 kilometri de aceste movile se află vârful „La comoară”, înalt de 637 de metri (o altă trimitere, aşadar, la celebrul tezaur).

Altă legendă vorbeşte despre faptul că, în vremuri străvechi, pe acele meleaguri trăiau mai mulți uriași. Aceștia au ajuns acolo venind dinspre Munții Făgăraș; când au traversat Oltul, încălțămintea lor s-a umplut de noroi, aşa că uriaşii s-au oprit pentru a-şi curăţa opincile. Bucăţile de pământ desprinse de pe încălţămintea uriaşilor au format movilele. O altă povestioară vorbeşte despre o mare bătălie între armata prinţesei Şona (ea stăpânea ţinutul de lângă Olt) şi uriaşii respectivi. Prinţesa –foarte pricepută în arta războiului- şi-a condus armata în luptă şi uriaşii au fost înfrânţi. Trupurile lor au fost îngropate în nişte piramide (movilele din zilele noastre).

Alte voci susţin că movilele de la Şona ar fi fost realizate pe vremea celţilor, care au ajuns pe aceste meleaguri cu mult timp înaintea dacilor; în interiorul movilelor au fost îngropaţi liderii celţilor, împreună cu bijuterii valoroase.

Toate aceste informaţii, dar şi altele prin care le-am lecturat căutând detalii despre obiectiv, au fost suficiente pentru a ne stârni curiozitatea şi pentru a ne convinge că merită să vizităm şi noi respectivele movile (în multe surse ele sunt numite piramide). Imediat ce am ajuns acolo, am coborât din maşină şi am constatat că movilele acestea nu sunt chiar scunde, cu toate că privite din depărtare arată ca nişte mogâldeţe înfipte în terasa înverzită şi puţin înclinată a câmpului. Se poate vedea cu ochiul liber că movilele sunt aşezate pe două rânduri şi au forme diferite: cele patru mai înalte au formă aproximativ piramidală, iar celelalte sunt mai joase şi mai alungite (acestea din urmă se află pe latura sudică, spre râul Olt).

Prin iarba înaltă, necosită încă, am observat o cărare bătătorită pe care am urmat-o şi care ne-a condus pe o mică şa aflată între primele două movile de pe latura nordică. Acolo am dat peste o altă cărare care ne-a permis să urcăm pe amândouă movilele. Am văzut ulterior că putem aborda un mic traseu urcând pe rând pe toate movilele mai înalte, ceea ce am şi făcut. De acolo, de pe vârfurile acelor movile, se deschide o perspectivă deosebită atât către Valea Oltului, cât şi mai departe, spre impunătorii Munţi Făgăraş.

Pe vârful fiecăreia dintre movilele nordice am făcut câte o pauză de trei-patru minute, pe unele porţiuni fiind destul de dificil de urcat sau de coborât (cărarea devine brusc abruptă, iar piciorul alunecă pe iarbă). După aproximativ jumătate de oră am coborât şi am revenit la maşină, nu înainte de a culege sunătoare de pe marginea drumului agricol.

Pentru noi a fost o plimbare relaxantă, motiv pentru care recomandăm vizitarea Movilelor de la Şona! Trebuie totuşi să fiţi cu băgare de seamă la starea vremii, pentru că chiar şi o ploaie scurtă poate transforma acele drumuri de pe câmp în adevărate mlaştini!

Nu voi încheia acest articol fără a mai prezenta câteva curiozităţi pe care le-am aflat documentându-mă înainte de a vizita aceste movile:

-Pe lângă denumirile de "movile" sau "piramide", aceste ridicături de pământ mai sunt numite de către localnici "guruieţe" sau "guruieţi".

-Unii săteni susţin poţi lăsa apa în diferite recipiente în apropierea movilelor, iar aceasta va căpăta proprietăţi curative.

-Dacă s-ar trasa o linie imaginară între Vârful Omu şi Movilele de la Şona, se pare că pe această axă s-ar afla Templul rupestru de la Şinca Veche (un alt loc învăluit în legende).

-Valea dintre cele două rânduri de movile este orientată pe direcţia Est-Vest, aşa că la echinocţiul de primăvară soarele răsare chiar prin dreptul acestui culoar. Se presupune că în urmă cu multă vreme, acolo ar fi avut loc periodic ritualuri dedicate vieţii şi morţii.

Alte informaţii despre Movilele de la Şona puteţi lectura aici, aici sau aici.

Ajuns la final de articol, vă doresc tuturor sejururi cât mai reuşite în continuare!

Pentru web – Rog inserarea următorului videoclip.

---

VIZUALIZĂRI: 4064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI