ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.08.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Râmnicu Sărat
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUL-2017
DURATA: 2 zile
familie cu copii
2 AD. + 1 COPII -- v: 7 ani

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Două zile pe Transfăgărăşan

TIPĂREȘTE URM de aici

Transfăgărăşanul a fost de fiecare dată pe lista noastră pentru concediile din ultimii ani. Am ajuns acolo în urmă cu doi ani, însă ne-am dorit să parcurgem din nou spectaculosul drum atât de apreciat pentru peisajele sale. Acest lucru s-a întâmplat pe la jumătatea lunii iulie, când ne-am avântat către culmile Făgăraşului, alegând să urcăm dinspre partea sibiană. Am avut şi un scop pentru care am abordat ascensiunea dinspre Cârţişoara: ne-am dorit să ajungem în acea zi la Bâlea Lac şi totodată să încercăm să rămânem o noapte pe munte, pentru a ne plimba pe Transfăgărăşan şi a doua zi dimineaţa.

Pentru că era vineri, nu ne-am pus mari speranţe că vom găsi vreo cameră liberă pe undeva la un preţ rezonabil, însă eram pregătiţi şi pentru planul B care a devenit apoi planul A: în portbagaj aveam cort, saltea, saci de dormit, două pături. Aşa că eram gata să campăm, singura condiţie fiind aceea ca vremea să ţină cu noi (am avut mare noroc deoarece vremea s-a stricat a doua zi înainte de orele prânzului, astfel că ne-a lăsat să rămânem pe munte).

Am intrat pe Transfăgărăşan/DN 7C destul de târziu, cred că era aproape ora 13.00 când am trecut prin Cârţişoara, cu privirea la piscurile montane din faţa noastră care erau ascunse într-o plapumă de norişori alburii. Prima oprire am făcut-o la Cabana Bâlea Cascadă, unde ne-am amestecat şi noi prin mulţimea aceea de oameni, cu ochii după bunătăţile sau suvenirurile de pe tarabele din jur. Am avut şi o tentativă de a face o drumeţie la Cascada Bâlea, însă ne-am răzgândit pentru că cel mic ne-a spus că este destul de obosit şi nu are chef de plimbare. Nu-i nimic, vom ajunge acolo cu altă ocazie! Nu am plecat cu mâna goală, am cumpărat halviţă şi un kurtos kalacs. Văzând afişate câteva numere de telefon de la cabanele de pe munte, am sunat la Cabana Paltinu şi ne-a răspuns un bărbat care ne-a precizat că nu are nicio cameră liberă pentru acea noapte şi că o cameră în perioada respectivă costă 250 de lei/noapte. Hmm, cam prea mult pentru bugetul nostru...

Am continuat ascensiunea şi am avut parte de un trafic destul de lejer, ceea ce mi-a permis şi mie să mai arunc câte o privire la peisajele de vis care apăreau la tot pasul. Există şi câteva locuri unde pot opri două-trei maşini în siguranţă pe marginea drumului; am mai făcut şi noi un scurt popas pentru alte fotografii, încercând să surprindem cât mai bine Cascada Bâlea care se vedea în dreapta, printre copaci.

După ce am ieşit în golul alpin, am văzut că în acea zi muntele nu doreşte să se dezvăluie în toată măreţia lui: vârfurile erau în continuare învăluite de norii alburii. Cu toate acestea, am avut vizibilitate bună până aproape de Bâlea Lac, însă acolo am fost înconjuraţi de o ceaţă groasă şi rece care ne-a amintit că pe Transfăgărăşan pot fi întâlnite chiar şi toate cele patru anotimpuri în aceeaşi zi. Până aici, noi avusesem parte de condiţii de vară şi de toamnă. Asta nu ne-a împiedicat să petrecem mai mult de o oră în zonă, după ce ne-am echipat cu haine mai groase, pentru a nu îngheţa de frig.

Ne-am plimbat printre comercianţii din zonă, apoi ne-am îndreptat agale către Lacul Bâlea, de pe malurile căruia am făcut numeroase fotografii. Din când în când, ceaţa mai lua câte o scurtă pauză, încercând parcă să ne dezvăluie câte puţin din măreţia naturii. Pe malul opus al lacului se zărea un petec mărişor de zăpadă, ceea ce mi-a adus aminte de o zi din copilărie când ne-am bătut cu bulgări de zăpadă acolo în luna august.

Punctul de belvedere amenajat nu departe de staţia telecabinei era ocolit de toată lumea pentru că chiar nu aveai ce admira de acolo pe ceaţa aceea. La un moment dat ni s-a făcut frig, aşa că ne-am îndreptat spre maşină, nu înainte de a cumpăra nişte şorici de la comercianţi (pe care l-am pus în lădiţa frigorifică şi l-am savurat mai târziu; am plătit 15 lei pentru 300 de grame de şorici).

Imediat ce am terminat de străbătut cei 887 de metri din tunelul Capra – Bâlea Lac şi am ieşit pe partea argeşeană a traseului, vremea şi-a întors faţa către noi. Norii groşi au rămas de cealaltă parte a muntelui, iar aici soarele era destul de generos. La ieşirea din tunel am văzut din nou zăpadă, de data aceasta chiar pe marginea drumului, aşa că am oprit vreo câteva minute pentru a face nişte bulgări. Din acest loc, şoseaua coboară pantele muntelui într-o ritm ameţitor, iar peisajul este pigmentat cu multe pârâiaşe argintii şi cascade mai mari sau mai mici care apar din loc în loc. Un popas ceva mai lung l-am făcut într-un loc mai larg aflat deasupra Complexului Turistic Capra, unde am servit masa din bunătăţile pe care le aveam la noi. Apă rece am luat de la un izvor amenajat pe marginea drumului, ceva mai sus de locul unde am oprit noi.

Era ora 16.00 când am ajuns în dreptul Cabanei Conacul Ursului, iar în apropierea acestei unităţi de cazare am văzut că erau instalate câteva corturi şi rulote. Am oprit puţin acolo, însă nu am rămas deoarece era destul de răcoare, ceea ce înseamnă că noaptea ar fi fost frig de-a binelea. Am reţinut că pentru camparea pe acel teren trebuie achitată o taxă de 10 lei/persoană la o terasă din apropiere. Rezonabil (zicem noi) !

De fapt, intenţia noastră era să rămânem undeva pe lângă lacul de acumulare Vidraru. Citisem mai multe informaţii pe internet şi ştiam că există o zonă de camping la Cabana Cumpăna, dar şi câteva zone neamenajate tot pe acea parte a lacului. Am observat indicatorul pentru drumul forestier către Cumpăna (cel prin coada lacului) şi am intrat pe acolo. Conform indicatorului, până la Cabana Cumpăna trebuie parcurşi 7 kilometri, iar înapoi până la Bâlea Lac erau 27 de kilometri. Drumul forestier este destul de denivelat, însă l-am străbătut încet şi nu am avut probleme. Ajunşi la Cabana Cumpăna, am văzut un indicator „Camparea interzisă”, iar pentru una dintre căsuţele de acolo se achită 80 de lei pe noapte. Aceste căsuţe sunt refăcute, însă parcă nu arată prea grozav.

Ce era de făcut?! Ochisem cam la vreun kilometru înainte de Cumpăna o poieniţă unde se aflau 7-8 rulote şi câteva corturi – campare pe cont propriu (sau off-camping, după cum am văzut că se mai numeşte o astfel de cazare). Ce-ar fi dacă... ?! Asta era întrebarea nerostită din gândurile mele şi ale soţiei; singurul care era foarte vocal era cel mic care îşi dorea neapărat să campăm, el fiind încântat de fiecare dată să doarmă în cort. Am oprit acolo, am vorbit cu câţiva oameni şi apoi ne-am hotărât să rămânem. În fond, era vorba doar despre o noapte şi deja era trecut de ora 17.00.

A fost o alegere excelentă! Am instalat cortul, am adus lemne şi seara am stat lângă foc la cort, cel mic şi-a făcut vreo doi tovarăşi cam de aceeaşi vârstă cu el (un băieţel se afla acolo de vreo două săptămâni alături de bunicii săi, veniţi cu rulota), am găsit şi ceva zmeură în timp ce adunam lemne din pădure. Noi nu am avut probleme cu apa deoarece umplusem mai multe sticle de la izvoarele de pe Transfăgărăşan, însă este bine de ştiut că la vreo jumătate de oră de mers pe jos ar exista un izvor de unde luau apă potabilă cei care stăteau acolo de mai multă vreme. În capătul acelei poieniţe este o limbă de pământ pe unde am putut coborî până lângă lac, iar seara am avut prilejul să fac acolo mai multe fotografii reuşite.

A fost o noapte cu adevărat interesantă! Am adormit târziu, cred că era aproape ora 02.00 şi am alimentat permanent focul. Cerul senin de la începutul nopţii s-a acoperit treptat cu nori, iar pe la ora 05.30 a început să plouă, o ploaie măruntă care nu ne-a făcut probleme. Am ieşit din cort după ora 08.30 şi am avut din nou noroc – ploaia s-a oprit, astfel că am putut să strângem cortul fără probleme. Ştiam de la meteo că în acea zi vremea urma să se schimbe, aşa că nu am mai zăbovit prea mult. Voiam să mai explorăm pentru câteva ore Transfăgărăşanul, să ne mai bucurăm de peisajele de pe traseu!

Am pornit din nou către Lacul Bâlea, iar pe partea argeşeană vremea a fost cam mohorâtă, însă destul de blândă; ca o zi de primăvară timpurie. Aproape de tunel a început să burniţeze, iar pe partea cealaltă era frig. Aici, lângă Lacul Bâlea, vremea ne-a rezervat o surpriză majoră! Coborâsem de câteva minute din maşină şi am văzut o ceaţă groasă care urca spre noi din direcţia golului alpin. Imediat a început un vânt tăios şi după aceea au venit şi primii stropi de ploaie, care s-au transformat în câteva minute într-o ploaie îngheţată de zici că eram în prag de iarnă! Am coborât cu grijă spre Cârţişoara şi nu am condus cu mai mult de 20-25 kilometri pe oră, întrucât vizibilitatea era foarte redusă. La ieşirea din golul alpin ploaia s-a oprit, iar aproape de Cârţişoara am făcut un scurt popas pentru a privi înapoi – munţii păreau că vor da în clocot, fiind înconjuraţi în partea superioară de nori ameninţători!

Asta a fost experienţa noastră pe Transfăgărăşan din această vară! Chiar dacă vremea a fost schimbătoare (am cam trecut prin toate cele patru anotimpuri în cele aproximativ 24 de ore petrecute pe munte), ne-am bucurat de peisajele spectaculoase şi suntem încântaţi că amfostacolo din nou! Ajuns la final de articol, recomand tuturor o plimbare pe Transfăgărăşan, probabil cel mai spectaculos drum din ţara noastră!

Călătorii plăcute tuturor!


[fb]
---
Trimis de Floryn81 in 07.08.17 16:20:17
Validat / Publicat: 07.08.17 18:01:53
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TRANSFĂGĂRAȘAN.

VIZUALIZĂRI: 4666 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

19 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Floryn81); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 Pe partea cealaltă a muntelui continuă spectacolul naturii!
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44750 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

19 ecouri scrise, până acum

webmaster
[07.08.17 18:22:00]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Safta Radu
[07.08.17 18:33:49]
»

Dacă pentru voi drumul până la Bâlea-Lac a fost lejer, pentru noi, sâmbăta trecută, a fost un chin! Profitând de prognoza meteo pentru weekend-ul trecut, caniculă în toată regula, oamenii au luat cu asalt muntele. Îţi dai seama cum am mers, bară la bară, de ziceai că sunt pe DN1 sau în drum spre mare! Şoferi nervoşi, claxoane inutile, blocaje, tot tacâmul... În cele din urmă am găsit un loc în parcare şi ne-am putut plimba în voie, admirând peisajele de vis.

Legat de tentativa voastră de cazare la Cabana Paltinu, şi noi am avut una, în iarna anului 2014, la hotelul de gheaţă, dar când am aflat cât costă o cameră pe noapte - 400 de lei, am renunţat. La suma asta, pe banii mei adică, să mai şi tremur?

Frumos articolul, frumoase fotografiile, frumoase drumeţiile voastre, ţineţi-o tot aşa!

liviu49
[07.08.17 18:51:30]
»

@Crazy_Mouse: Am mai scris de mai multe ori ecouri despre Transfagarasan, poate pe multi i-am plictisit, dar este zona pe care am vizitat-o cel mai des (in perioada 1977 - 1981 eram aproape saptamanal pe Transfagarasan. Dupa revolutie am mai fost de cateva ori, dar si maine dimineata daca vine cineva si ma invita pe Transfagarasan nu as fi capabil sa refuz. Ca vechi drumet pe Transfagarasan am mai recomandat mereu, tuturor, sa aiba haine groase la ei, pentru ca la Balea Lac daca sunt 10 grade, se declara cod rosu de canicula. Pete de zapada am intalnit in mai toate excursiile, pana in tunel. Imi aduc aminte ca inainte de plecarea pe Transfagarasan cel tarziu joi luam legatura cu conducatorul grupului pentru a-i pregati pe viitori turisti de sambata si duminica sa nu aiba probleme la Balea Lac. Au fost situatii cand am trimis acasa pentru schimbarea imbracamintii unele turiste, care credeau ca la Balea Lac se poate merge in sandale si cu rochie subtire si bine decoltata. Din pacate din a doua duminica din august 1979, traditionala si mult asteptata masa cu prietenul meu Ursul nu a mai avut loc. In aceasi parcare am mai intalnit de doua ori un cerb, care era la fel de prietenos ca si ursul, iar in 2008, la intoarcerea de la Voineasa, am mai intalnit intr-o parcare, aproape de baraj, o vulpe care a avut curajul de a manca din mana mea.

Dar de-ajuns cu amintirile!

Numai bine si calatorii placute!

cris1982 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[07.08.17 19:22:20]
»

@Crazy_Mouse: Superba descrierea, cat si pozele!

crismis
[07.08.17 20:13:42]
»

@Crazy_Mouse: Superb! Ajungem si noi acolo peste cateva zile!

elviramvio
[07.08.17 22:28:04]
»

@Crazy_Mouse:

Superb descris! Am cateva amintiri deosebite de acolo, inca ne distram după peste 30 de ani cand ne amintim cum am plecat din Bucuresti, in iulie, lesinati de caldura si acolo ne-a nins de n-am pus cortul ca era si vant foarte puternic, am avut noroc sa gasim ultima camera libera la Capra și ne-am inghesuit toti in ea. Si asa mi-am sarbatorit eu ziua, in loc de foc de tabara, coasta-n coasta cu amicii în cativa metri patrati dar in siguranta!

Sau daca mergi cu cortul, poti sa constati dimineata ca nu se mai lumineaza, de fapt peste noapte a nins!

Plimbari frumoase!

Floryn81AUTOR REVIEW
[07.08.17 22:57:12]
»

@Safta Radu: Drumul a fost destul de lejer pentru noi, mai ales în prima zi; era vineri, dar prognoza aceea meteo cam amestecată probabil că i-a făcut pe unii să renunţe la Transfăgărăşan. Am fost norocoşi, am putut opri cam pe unde am vrut şi am făcut multe poze. Sâmbătă, când noi am coborât, ne-am întâlnit cu multe maşini care urcau, nu ştiau pesemne ce îi aşteaptă sus (la ploaia aceea îngheţată mă refer).

În ceea ce priveşte cazarea, am studiat site-urile de rezervări online înainte de a pleca, însă preţul unei camere era 300-400 de lei/noapte. Prea mult pentru bugetul nostru, de asta am pus cortul în portbagaj! Şi s-a dovedit o decizie excelentă, chiar dacă noaptea a fost cam frig şi am cam stat cu frica-n sân să nu cumva să ne viziteze Moş Martin!

Mulţumesc pentru lectură şi ecou! Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[07.08.17 23:02:51]
»

@liviu49: Referitor la întâlnirile cu sălbăticiunile, am avut şi noi parte de una pe Transfăgărăşan! Pe drumul acela forestier către Cabana Cumpăna, chiar lângă un podeţ, dintr-un tufiş au ieşit doi pui de vulpe. Ne-am privit curioşi, noi am oprit şi i-am admirat însă, până să scot aparatul foto din torpedou şi să îl pornesc, vulpiţele au dispărut!

Zăpadă am văzut şi la Bâlea, dar şi de cealaltă parte a tunelului! Iar pentru că în iulie a plouat destul de mult la munte, pe toţi versanţii curgeau pârâiaşe şi cascade! Am avut parte de peisaje de vis!

Mulţumesc pentru lectură şi ecou! Toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[07.08.17 23:09:47]
»

@elviramvio: Bine că nu am avut parte de vreo zăpadă! Nu de alta, ar fi fost destul de dificil să ieşim de pe drumul acela forestier care ar fi devenit şi alunecos, după ce că era denivelat! Nouă ne-a plăcut mult experienţa campării pe malul lacului de acumulare Vidraru! Regret doar că nu am avut şi undiţele la mine, existau suficiente locuri unde puteam coborî lângă lac pentru o tentativă de a prinde "marea captură"!

În ceea ce priveşte experienţa voastră de la Capra, aceea este o amintire frumoasă, chiar de neuitat! Ce mai contează cum dormi, când eşti alături de prieteni!

Toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[07.08.17 23:15:14]
»

@cris1982: Mulţumesc mult pentru aprecieri! În ceea ce priveşte fotografiile, Transfăgărăşanul este unul dintre acele locuri care oferă peste tot peisaje de vis, aşa că este greu să faci poze urâte acolo!

@crismis: Bravo! Să aveţi parte de vreme bună şi de drumuri lejere, ca să se bucure şi şoferul de peisaje! Abia aştept să ne poveşteşti cum a fost plimbarea voastră pe Transfăgărăşan! Pe mine chiar mă bate gândul de un bis anul ăsta, doar că aş vrea undeva pe la sfârşitul lui septembrie, când pădurea de foioase începe să se coloreze!

Toate cele bune şi cât mai multe plimbări reuşite vă doresc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dana2008
[08.08.17 08:33:15]
»

Superb locul, superbe fotografii!

Felicitari pentru articol!

Transfăgărășanul este un loc de care ți se face dor imediat ce pleci de acolo.

Anul trecut am fost de două ori pe Transfăgărășan. În luna iunie de schia acolo!

Anul acesta om concediu am fost pe Transalpina, o altă șosea cu peisaje uimitoare. Voi scrie în curând despre ea.

Nu v-a fost frică de urși? Să dormiți la cort?

Călătorii plăcute!

liviu49
[08.08.17 08:46:35]
»

@Crazy_Mouse: Eu la intalnirea cu vulpea am fost mai norocos. Ne intorceam de la Voineasa, dintr-un concediu de o saptamana si oprisem in parcare pentru a admira peisajul, mai ales lacul care se vedea printer brazi. Evident ca sotia nu putea rata ocazia sa mai bata un cui, iar in felul acesta am mai intarziat putin. A fost norocul nostrum ca am intarziat putin si din padure a aparut vulpea. Cum aveam aparatul deschis si nu apucasem sa inched usa dupa urcarea in masina ocazia nu putea fi ratata. Am scos din rucsac, usor pentru a nu o speria, un pachet cu un sandviz si I l-am oferit. Cred ca era lesinata de foame, ori I-am parut de mare incredere, ca a venit la usa masinii si a luat din mana mea pachetul cu mancare. Pentru ca nu a fugit in padure, am putut sa fac cateva poze, apoi a venit si I-am mai dat ceva de mancare. A mancat, mi-a multumit si a disparut la fel de rapid cum aparuse. Pozele le puteti gasi la articolul meu despre prietenii de pe Transfagarasan.

Numai bine si calatorii placute!

liviu49
[08.08.17 09:07:49]
»

@Dana2008: Eu, spre surprinderea multora, am numai amintiri placute de la intalnirile cu ursii. Prima intalnire a fost in august 1968, cand impreuna cu niste prieteni din tabara de la Sinaia-Schiori, am fost sa manca mure, pe valea Pelisorului. La un moment dat, o colega a tras de o tufa de mure sa manance, dar de partea cealalta a tufei a aparut un cap de urs care probabil ca manca si el din aceasi tufa. Bucuria colegei, la vederea ursului, a fost atat de mare incat a exprimat-o verbal si a fugit spre tabara pentru a le descrie si altora bucuria ei. Evident ca am urmat-o si in bucurie si in drumul spre tabara. Cred ca si ursul s-a bucurat la fel de tare de exprimarea bucuriei colegei si a plecat si el, in graba, sa povesteasca neamului sau bucuria lui.

Au urmat apoi zeci de intalniri cu prietenul meu de pe Transfagarasan, in perioada 1977-1979, cand a fost impuscat ursul de un turist speriat de prezenta ursului. Despre prietenia mea cu ursul de pe Transfagarasan am mai scris de mai multe ori pe AFA, asa ca nu voi mai relua subiectul. Dar aceasta prietenie nu exclude posibilitatea ca ursul sa nu fie prietenos cu omul. Si nici nu il putem condamna, pentru ca noi am patruns in mediul lui, noi I-am limitat posibilitatile de a se hrani si adapa, iar acum instinctual si mirosul deosebit de fin il indeamna sa patrunda in habitatul omului, mai ales ca in multe locuri, chiar omul ii hraneste pe ursi.

Numai bine si calatorii placute!

Floryn81AUTOR REVIEW
[08.08.17 09:11:11]
»

@Dana2008: Ne-a fost puţin teamă de urşi, însă am trecut peste asta şi am avut parte de o noapte superbă! Nu am avut nimic de mâncare în cort, iar ceea ce aveam prin portbagaj era împachetat bine în vreo două pungi şi băgat în lădiţa frigorifică (tocmai pentru a mirosi cât mai puţin). Totodată, am pus lemne pe foc până pe la ora 02.00, aşadar focul a mocnit în apropiere până spre dimineaţă. Şi da, ai mare dreptate, mi-e dor deja de Transfăgărăşan!

Şi noi am fost anul acesta pe Transalpina, o altă zonă de neuitat!

Mulţumesc pentru lectură şi ecou! Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dana2008
[08.08.17 09:49:22]
»

@liviu49: Am mai citit ce ai scris despre ursul de pe Transfăgărășan.

Acum în județul Mureș sunt foarte mulți urși. Ies pe stradă, pe la Platoul Cornești, pe traseele de bine din pădure. La Deda-Bistra unde avem cabană coboară ursii la apa pe lângă cabane. E plin de urși. Poate că ai văzut la TV că trebuie împușcați 170 de urși, au primit undă verde vânătorii sau pădurarii să se rărească efectivele de urși din câteva județe unde s-au înmulțit prea mult. Acum se construiește o centură ocolitoare în Mureș care intră prin pădure și e normal ca urșii să fie debusolați și să nu mai știe unde este locul lor. La munte se aruncă în aer muntele cu dinamita că sa schimbe cursul râului să îl dirijeze spre baraj. Și apoi împușcăm urșii că nu mai știu săracii pe unde să o apuce prin pădurea care de face din ce în ce mai mică!

liviu49
[08.08.17 10:01:47]
»

@Dana2008: Aveti si avem dreptate toti cei care incercam sa facem oamenii sa priceapa ca orice interventie umana in natura nu are mereu influente pozitive, mai ales pentru natura. Imi amintesc de un reportaj vazut la televizor anul trecut cu un fost padurar, atunci pensioner, dar in continuare iubitor de natura. Acesta insotea reportera televiziunii pe un drum asfaltat prin padure in Brasov, unde se construise un nou cartier de blocuri in padure. Arata padurarul o poteca in padure intrerupta de drumul din asfalt, poteca pe care ursii si celelalte vietuitoare ale padurii mergeau de cand lumea (vorba padurarului) sa se adape de la un rau din vale. Si daca ursul constata ca poteca pe care el si inaintasii sai mergeau la apa nu mai este, pentru ca omul a vrut bloc in padure, ce sa faca? Va cauta sa se adape de undeva, asa cum va cauta si mancare la oamenii care au venit in casa lui, padurea. Dar ma opresc, ca cine stie ce mai scriu.

Numai bine si calatorii placate!

Lyssys
[08.08.17 12:11:24]
»

@Crazy_Mouse: Noi am "făcut" Transfăgărăşanul anul acesta, de Rusalii! Oficial închis până la 1iulie, era foarte practicabil (şi circulat de mulţi turişti!) până la ultimul planşeu betonat dinaintea tunelului! Doar de acolo până la intrarea în tunel mai era zăpadă, dar cu un minim efort ar fi putut fi lăsat la negru covorul asfaltic. Erau mulţi turişti, mulţi opriseră autoturismele fix sub acel planşeu, a. î. de la depărtarea unde parcasem noi, întrezăream porţile tunelului, închise, şi oameni care mişunau pe mormanul de zăpadă, parcă strategic lăsat acolo, cât să ascundă privitorilor de la depărtare, uşa mică, din stânga, pe care se putea intra în tunel.

Am avut noroc cu două doamne septuagenare, care mi-au solicitat să-şi sune de pe mobilul meu, pe fiii care trecuseră, per-pedes tunelul şi erau la lac!!!

Am trecut, prin urmare, tunelul, în formaţie de 4, tot per-pedes şi noi şi, am ajuns, la ieşirea lui, fix în tomberoanele aliniate la gura tunelului, răsturnate toate, al căror conţinut era covorul sui-generis de întâmpinare a temerarilor ce sfidaseră programul oficial! (Opera răsturnării era a urşilor, după "urmele" cu care-şi marcaseră isprava...)

Dincolo de tunel, am avut parte de un Lac Bâlea îngheţat tot! şi de aceleaşi privelişti spectaculoase, cu verde bordat ici-colo, de petice de zăpadă!

Am rămas, pentru masa de prânz, la Cabana Paltinul, ea fiind cea mai apropiată de gura tunelului (unde era full tot restaurantul!), am făcut multe fotografii şi... ne-am întors, cu regretul de a nu fi parcurs şi restul itinerariului, spre Cârţişoara...

Pentru mine, a fost o reîntoarcere pe Transfăgărăşan, după... 43 de ani... Dar memoria mea a extras şi după acest timp, amintirile vizuale ale acelei treceri, atunci mai în plină vară, căci lipsea albul zăpezii, dar presărat cu utilaje grele, care încă mai lucrau nu departe de noi...

Am vrut iniţial să scriu un articol despre această excursie, ca despre una cu multe dezamăgiri, ar fi ieşit de genul:

-Ne-am cazat la doi paşi de Cetatea Poenari (Pensiunea "La Cetate"), în ideea de a face cât mai multe în cele trei zile, dar, ghinion, Cetatea era temporar închisă, din pricina unei ursoaice cu pui ce fusese văzută de turişti în săptămâna anterioară, în zona scărilor de acces la cetate. Fix după o săptămână, după ce se dusese "vacanţa de Rusalii", s-a deschis;

-La Barajul Vidraru, accesul spre platforma de belvedere a "Prometeului dezlănţuit" era închisă, de vreun an şi jumătate, în urma unor lucrări de renovare/modernizare (?!) Dar e pază prezentă...

-Un lucru bun e faptul că pe lac sunt acum vreo trei pontoane de unde se pot face îmbarcări pentru excursii cu barcă sau vaporaş pe lac (noi n-am făcut, că s-a votat democratic şi eu am fost în minoritate...)

Am vorbit cu patronul pensiunii şi, când mi-am exprimat dezamăgirea că a fost păcat de atâţia turişti care n-au putut să se bucure pe de-a-ntregul de tot ce are de oferit zona, mi-a spus, cu mare amărăciune, că nu sunt deloc sprijiniţi de autorităţi, care, mai degrabă parcă le bagă beţe în roate, sabotându-le activităţile.

Asta a fost şi percepţia mea, parcă nu se vrea decât să se calce lumea în picioare (sau mă rog, în roţile autoturismelor...) pe drumurile spre Valea Prahovei şi spre Mamaia!

Spunea că au fost găzduiţi acolo cei de la Top Gear, când s-a făcut episodul din RO şi au fost absolut fermecaţi de frumuseţea zonei. Şi ei îşi exprimaseră surprinderea că asemenea locuri spectaculoase nu sunt promovate îndeajuns şi e o mare pierdere pentru România...

mishu
[17.08.17 14:17:46]
»

@Crazy_Mouse: Am crezut ca articolul anterior este cel care imi ofera privelisti de neuitat, insa iata ca ai mai postat unul (chiar daca citit de mine mai tarziu) care este si mai si. Daca povestea este frumoasa, cu povesti spuse la gura focului, peisajele te lasa fara suflare.

Pot spune ca te invidiez (cu bucurie) pentru traseele facute si mi-as dori doar pentru asta sa mai pot da inapoi niste ani.

Felicitari, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Floryn81AUTOR REVIEW
[17.08.17 14:39:29]
»

@mishu: Îţi mulţumesc pentru lectură, ecouri, aprecieri! Într-adevăr, peisajele sunt superbe şi doar privind fotografiile din nou parcă îmi vine să mă urc în maşină şi să plec din nou la drum! Numai că nu prea ne mai permite timpul, din păcate...

Să rămânem o noapte undeva pe Transfăgărăşan era un vis de-al nostru mai vechi! Iată că anul acesta s-a concretizat! Noroc că ne-a lăsat în pace vremea!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
cris1982, crismis, Dana2008, elviramvio, liviu49, Lyssys, mishu, Safta Radu
Alte impresii din această RUBRICĂExcursie Transfăgărășan:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.10172200202942 sec
    ecranul dvs: 1 x 1