GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In cautarea istoriei (pierdute) a Dobrogei
TIPĂREȘTEProfitand de minivacanta de Rusalii, am optat pentru o zona pe care nu am mai vizitat-o pana atunci, partea de nord a Dobrogei si Delta Dunarii. Daca despre cazarile noastre din Murighiol (vezi impresii) si Jurilovca (vezi impresii) am scris deja pe site, acum vreau sa fac o prezentare a catorva locuri care pot fi vizitate intr-un mic traseu.
Prima zi a reprezentat-o drumul Buzau - Murighiol, urmand traseul Buzau - Braila - Galati - trecere cu bacul a Dunarii, si de aici spre Murighiol. Despre drum nu se pot zice prea multe, mediocru ca si calitate a asfaltului, asta pana cand se trece Dunarea, pentru ca in Tulcea cam toate drumurile sunt impecabile!
Prima oprire am facut-o in Loc. Garvan pentru a vizita Cetatea Dinogetia. Prima oprire si prima dezamagire! Daca drumul de acces spre cetate este indicat, accesul la ea se face greoi, pe un drum de pamant, iar cand se ajunge cu greu poti sa iti dai seama pe unde se face intrarea. Totul este inconjurat de buruieni inalte si cu greu poti observa o mica poarta de acces ruginita pe unde se poate intra. Tariful de acces este de 2 lei de om, domnul care se ocupa de paza este singurul care poate oferi cateva informatii si atat! Exista o singur panou indicator, ruginit si ca vai de mama lui, din cate am inteles nu s-au mai facut sapaturi decat sporadic si prea putine in ultimii ani. Pentru doritorii de informatii, prezint un link de actualitate:
"Cetatea Dinogetia se găseşte la Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea. Cetatea este situată la câţiva kilometri de oraşul Măcin, pe un grind cunoscut ca popina Bisericuţa. Identificată în anii ’30, Dinogetia este locul unde a fost descoperit un misterios cimitir, cu sute de vase de lut în care se aflau capete de om. Cetatea a fost reamenajată ca fortificaţie locuită în secolele X-XII. Situl este localizat la 5 km NV de satul Garvăn şi la 1 km E de DN Galaţi-Tulcea (DN 22). Cercetătorii de la Danube Limes Brand consemnează faptul că cetatea antică de la Dinogetia este un sit arheologic complex în a cărui arie au fost identificate o aşezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârşitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) şi cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea avea o importanţă strategică şi comercială deosebită, dată fiind amplasarea sa pe malul drept, al Dunării, în dreptul fortificaţiei de la Galaţi-Barboşi. Aici şi-au avut sediul în perioada romană detaşamente ale mai multor unităţi militare: legio V Macedonica, legio I Italica, cohors I Mattiacorum, cohors I Cilicum, precum şi o staţie a flotei (classis Flavia Moesica). Citadela romană târzie, trapezoidală, cu zid gros de 2,50 metri, 14 turnuri (în formă de potcoavă şi evantai) se găseşte în foarte bună stare de conservare, la fel şi poarta monumentală de la Est şi cele secundare la nord, vest. Au fost identificate străzi, ansambluri de locuit, depozite, principia romană târzie şi basilica din secolele V-VI. Basilica este situată la vest de poarta principală, în spaţiul dintre turnurile nr. 1 şi 2, şi a suferit o serie de remanieri arhitecturale în vremea împăraţilor Anastasius şi Justinian. Termele din secolele III se află la 100 m S de cetate. Au fost descoperite bordeie din secolele X-XII care suprapun cetatea romană. De asemeni a fost descoperită şi o biserică de mici dimensiuni din aceeaşi perioadă, în centrul fortificaţiei. Necropolele din epoca romană, romană târzie şi romano-bizantină, medio-bizantină au fost descoperite în zona protejată (parţial) la V, SV de cetate. O echipă de istorici a făcut câteva observaţii aici, privind sistemul de fortificare a cetăţii, la valuri şi la şanţuri. „Valul de la vest de incintă, din pământ, a devenit după curăţarea sistematică şi reluarea unor profile, adăpostul spre interior al unor locuinţe semiîngropate (bordeie), probabil datorate, ca la Tropaeum Traiani, unor locuitori cu un rol dublu ca un fel de limitanei. Ei vor fi fost, de prin partea a doua a secolului al IV-lea după Hristos., cam aceiaşi pe lângă cele două centre fortificate, adică federaţii goţi admişi în Imperiu de la Teodosiu I. La aceste constatări se vor adăuga şi altele care vor putea lega, la Dinogetia, primul mileniu de începutul celui de al II-lea al erei noastre“, specifică arheologii care precizează că au pus la punct coordonatele de bază privind primii paşi ai unei conservări şi restaurări parţiale, începând cu drumul de acces şi amenajările primare şi continuând în perspectivă cu turnul nr. 1 şi termele. " (Adevarul, 28.03.2017)
si:
"Dinogetia a fost o așezare geto-dacică, apoi fortăreață romană, menționată de Ptolemeu (Geogr., III, 8,2, 10,1) pe malul stâng al Dunării, la vărsarea Siretului (pe teritoriul actualei localități Garvăn, județul Tulcea, la 11 km de orașul Galați) și la aproximativ 20 de kilometri de orașul Măcin. It. Ant. (225,5) o atestă pe malul drept, între Arrubium și Noviodunum. Se pare că la început Dinogetia romană a fost în stânga Dunării, la Barboși, iar de la începutul sec. IV d. C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuța” (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârșitul sec. VI.
Localitatea mai este amintită de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) și de Geogr. Rav. (IV, 1,17). Săpăturile arheologice începute de Gh. Ștefan în 1939 și continuate din 1949 de un colectiv, au descoperit aproape în întregime incinta cetății refăcută, cel mai probabil, în timpul lui Dioclețian.
S-au găsit mai multe cărămizi cu ștampila legiunii I Iovia Scythica și în apropierea cetății, un cuptor de ars țiglă datat cu monede de la Dioclețian și Maximian. Cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum și Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice și monede din sec. I — III d. C. confirmă existența unei fortărețe romane la „Bisericuța” și înainte de Dioclețian, dar ruinele ei n-au fost identificate.
În sec. IV au fost înălțate în interiorul cetății refăcute de Dioclețian mai multe construcții, dintre care au fost dezvelite prin săpături arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat ș. a., iar în exterior, la cca 100 m NE de incintă, în marginea gârlei Lățimea, ruinele unor terme. Cetatea, împreună cu bazilica și alte clădiri din interior, au fost refăcute în timpul lui Anastasius și Iustinian.
Un număr destul de mare de cărămizi, unele descoperite în pavajul superior al bazilicii, poartă ștampila cu numele împăratului Anastasius, câteodată însoțit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanță de bronz se află înscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului în timpul lui Iustinian (nume care a mai fost întâlnit pe un general de la Sucidava, Celei).
Cetatea a fost distrusă prin foc în timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), după care și-a revenit cu greu, încetându-și existența în ultimul deceniu al sec. VI, sub Mauriciu Tiberiu. Incinta cetății romane, abandonată în sec. VII, a fost refolosită începând cu sfârșitul sec. X, odată cu refacerea unor ziduri în timpul revenirii autorității bizantine la Dunăre.
După victoria de la Dorostolon (971), a lui Ioan Tzimiskes asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat ființă o așezare feudală timpurie care a dăinuit până în a doua jumătate a sec. XII. Azi „Bisericuța”, Garvăn, jud. Tulcea. Gh. Ștefan și colab., Dinogetia, I, București, 1967 (cu bibl. mai veche); I. Barnea, Dinogetia, București, 1969. " (Wikipedia)
De aici ne-am continuat drumul spre Isaccea unde am vrut sa vizitam Cetatea Noviodunum. Am ajuns la site, conform indicatorului dar, surpriza, in afara de un mare mal de pamant nu exista nimic, decat daca te uiti, cu mare greutate, vezi cateva ruine si atat. Aici si mai mare delasare decat la Dinogetia! Nu exista panou indicator care sa spuna macar cateva vorbe, totul este lasat in voia sortii.
Despre ea: "Menționată de autori antici și bizantini (Ptolemeu, Ammianus Marcellinus, Procopius din Caesarea, Jordanes și Constantin Porphyrogenetul), în surse cartografice și în relatările unor călători medievali, Noviodunum a jucat un important rol strategic și economic la Dunărea de Jos.
Aici a făcut pod de vase în anul 514 î. e. n. împăratul Darius al Persiei, pentru a trece la sciți, iar grecii din cetățile pontice aveau aici organizat o factorie comercială. [2]
Odată cu stabilirea romanilor în ținutul dobrogean, Noviodunum devine sediul uneia dintre legiunile însărcinate cu paza acestui hotar. În ordinea succesiunii lor, aici au staționat unități ale Legiunii a XI-a Claudia, a V-a Macedonica, apoi Legiunea I-a Jovia, ori a II-a Herculia și tot aici era și flota fluviala romană – Classis Flavia Moesica. Poziția geografică oferea cetății posibilitatea de supraveghere și control a întregului hotar (limes) de nord al Dunării. Această importanță strategică avea să determine și funcția administrativ-economică a orașului ce se va dezvolta în jurul castrului militar.
Principal sediu al flotei romane de pe Dunăre (Classis Flavia Moesica), la Noviodunum au staționat unități militare din legiuni importante: a V-a Macedonica, Prima Italica, Prima Jovia Scythica.
Pe aici a fost și drumul unor mari invazii: sarmații, costobocii, goții, herulii etc.
În 1340, aici a avut loc tamgaua Hoardei de Aur; prin acest loc și-au trimis turcii armatele împotriva Moldovei, precum și armatele Rusiei în timpul războaielor antiotomane din secolele XVIII și XIX.
Dacă înainte de năvălirea tătarilor (1241) Noviodunum devenise un adevărat oraș bizantin, începând cu a doua jumătate a sec. al XIII-lea p. Chr, aria locuită se retrage tot mai aproape de cetate, unde o întâlnim până la cucerirea otomană (1420). Turcii mută centrul de greutate spre vest, unde fusese întemeiată, probabil de tătari, o mică așezare, încă din sec. XIII p. Chr.
Începând din secolul al X-lea, numele Noviodunum dispare și în locul lui găsim menționat – în documentele cartografice ale vremii – pe cel de Isaccea. " (Wikipedia)
Ne-am continuat drumul si am ajuns la Niculitel pentru a vizita monumentul paleocrestin. Aici am avut prima surpriza placuta: locatia era proaspat renovata si amenajata cu fonduri europene. Tariful de intrare este de 8 lei de om dar merita din plin, prin felul in care sunt expuse ruinele vechii biserici, cu locatia unde au fost descoperite ramasitele unor martiri crestini (expuse acum la Manastirea Cocos), cu artefacte expuse in vitrine frumos amenajate. Totul foarte bine pus la punct, vizita merita efortul facut.
Despre el: "Situat în partea de nord-est a satului Niculițel, pe str. Muzeului, nr. 1, monumentul este constituit dintr-o bazilică ridicată la sfârșitul sec. al IV-lea, în timpul domniei împăraților Valens și Valentinianus. La începutul secolului al V-lea, în timpul domniei împăratului Theodosius al II-lea, aceasta suferă modificări importante, atât în planul orizontal, cât şi în cel vertical.
În zona centrală a absidei, sub pavimentul altarului, se află o criptă martirică monumentală. Complet îngropată, construcţia etajată a criptei a permis adăpostirea a două grupuri de martiri: un grup de patru, în partea superioară a martyrion-ului și un grup de doi la nivelul inferior. Scheletele celor patru martiri se aflau într-un sicriu colectiv, în conexiune anatomică, evidenţiind o înmormântare primară. Calitatea de martiri creştini si numele lor: Zotikos, Attalos, Kamasi (o) s şi Philippos sunt înscrise în tencuiala crudă a pereţilor criptei. Ei sunt cunoscuţi în Actele martirice ca fiind martirizaţi la Noviodunum (Isaccea), la 4 iunie. Cripta a fost construită pentru ei spre sfârșitul secolului al IV-lea. Resturile osteologice descoperite în partea inferioară a criptei provin dintr-un mormânt martiric mai vechi, demantelat cu ocazia construirii criptei monumentale. Numele şi vechimea celor doi martiri rămân necunoscute, singura menţiune asupra lor fiind făcută de inscripţia care bloca accesul în zona inferioară a criptei: „Aici şi dincolo (se află) sângele martirilor”. (ICEMTL Gavrila Simion)
Sfarsitul primei zile ne-a gasit cazati la Murighiol, cu aceasta ocazie luand si primul contact cu Delta Dunarii pe care aveam sa o vizitam in urmatoarele doua zile.
A doua zi, dupa vizita de 4 ore in Delta, dupa-amiaza ne-am rezervat-o vizitarii Cetatii Halmyris, aflata la 3 km de Murighiol. Accesul se face liber, nu ne-a intrebat nimeni de sanatate, cetatea este intr-o stare cat de cat acceptabila, vad ca inca se fac sapaturi arheologice precum si conservare a celor desoperite deja, cu prezenta de indicatoare la tot pasul care iti ofera informatii detaliate despre obiectivele vizitate.
Despre ea: "Cetatea romană de la Halmyris se găsește pe teritoriul actualei localități Murighiol, județul Tulcea, la 2 km SE de sat și 200 m N de șoseaua Murighiol - Dunavățul de Sus, 1,5 km sud de brațul Sfântul Gheorghe. A fost înscrisă sub codul RAN 159623.01 în Repertoriul Arheologic Național. [1]
Începând cu secolul al II-lea se pare că cea mai importantă bază a flotei romane moesice a fost la Noviodunum, mulți foști marinari ai flotei întemeind lângă Halmyris chiar un sat al marinarilor, vicus classicorum, după cum apare pe o inscripție. [2] Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează "satul mariarilor", aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d. Hr.
Cercetările arheologice sunt efectuate de un colectiv condus de Mihail Zahariade (Institutul de Tracologie București). Florin Topoleanu (ICEM Tulcea), Cristian Olariu (FIB), Alexandru Madgearu și Myrna Phelps sunt membri ai colectivului de cercetare. Cetatea Halmyris a fost inclusă în Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național în Secțiunea a III-a - zone protejate, la puntul g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine. " (Wikipedia)
" Situl arheologic, situat la 2,5 km est de satul Murighiol, este o puternică cetate romană şi romano-bizantină, sediu al unor unităţi militare şi staţie a flotei dunărene Classis Flavia Moesica; au fost dezvelite monumente de arhitectură militară, civilă şi religioasă, între acestea bazilica episcopală cu cripta primilor martiri dobrogeni: Epictet şi Astion " (ICEMTL Gavrila Simion).
Nu departe de ruinele cetatii se afla in constructie o manastire cu denumirea omonima pe care nu am vizitat-o.
In a patra zi am plecat dinspre Murighiol spre Jurilovca. Un drum in care prima oprire am facut-o la Cetatea Enisala despre care nu o sa insist, sunt deja postate informatii pe site (taxa intrare: 4 lei de persoana sau 6 lei de persoana cu vizita inclusa la Gospodaria taraneasca din Enisala. Aceasta locatie merita vizitata, este o expunere intr-o casa taraneasca veche de cca 100 de ani a diferite obiecte utilizate de tarnai, atat din partea Dobrogei cat si din diferite locatii din tara.
Urmatoarea oprire am facut-o in Babadag, unde am si mancat (va sfatuiesc sa luati masa la terasa hotelului din centrul localitatii, sunt preturi imbatabile!). De vizitat se poate merge la Geamia Turceasca, Mormantul lui Ali Gaza Pasa (construite in 1610) sau Turbeaua lui Sari Saltuk, toate situate in centru. Despre Sari Saltuk si personalitatea sa: ro.wikipedia.org/wiki/Sar ... %B1_Saltuk_Baba
De aici ne-am continuat drumul spre Jurilovca, trecand pe langa campii de maci de o frumusete pe care fotografiile postate nu le pot descrie decat partial!
Ajunsi in Jurilovca seara ne-am rezervat-o vizitarii Capului Dolosman si Cetatii Orgame-Argamum. Drumul de acces este bun pana la vreo 2 km de site, unde accesul se face pe un dum denivelat de pamant si plin de buruieni. Capul Dolosman este extrem de impresionant, in Romania nu cred ca exista ceva asemanator pe litoralul nostru, pe litoralul bulgaresc este Capul Kaliakra care mi se pare putin mai inalt.
Despre cetate ce sa spun, mare pacat de dezinteresul aratat, daca s-ar face o promovare si dezvoltare a site-ului, ar putea fi una dintre destinatiile de top din Romania: extinderea ei, pozitionarea cu o priveliste impresionanta, toate ar putea fi argumente in acest sens. Ce poti gasi sunt buruieni inalte de 2-3 metri, o poteca ingusta de acces pe buza malului care ii pot face pe cei mai slabi de inger sa inghita in sec, ruinele prost conservate si nemarcate, totul arata un dezinteres cras!
Despre site: "Situl arheologic se întinde pe circa două hectare și jumătate. Se identifică prin prezența unor ruine și a câtorva elemente arhitectonice: o poartă, zidul de apărare, câteva străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ. [7][13]
Cea mai mare parte din cetate se afla încă sub pământ, necercetată, dar nu rareori săpată superficial de turiști și localnici, situl arheologic având o suprafață totală de aproape o sută de hectare. [3][4][11]
Istoric[8][13]
Argamon este cea mai veche așezare de pe teritoriul românesc atestată într-un izvor antic, datând de la începutul secolului al VI-lea î. e. n.: Hecateu din Milet. [3][4][6][7][9][10][14]
A fost întemeiată de coloniști greci veniți din Asia Mică, către mijlocul sec. VII î. e. n., și stabiliți atunci pe malul Mării Negre, azi malul limanului Razelm. [5] [9][15]
În secolul I după Hristos, cetatea a intrat sub stăpânirea romană, denumită de atunci încolo Argamum și fiind un port de escală al navigatorilor pe ruta Bizanț-Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat să prospereze și să se dezvolte. [3][5][10]
Legenda spune că este unul dintre locurile unde Argonauții s-au oprit în drumul lor spre patrie, după găsirea lânii de aur, când erau urmăriți de flota regelui Aetes (Uliul), tatăl Medeei. [12]
Cercetări arheologice
Cercetările au început în 1926, sub conducerea istoricului Paul Nicorescu, și au fost continuate ulterior de către alți istorici și arheologi. [3][4][7][12][13]
Săpăturile arheologice au avut drept rezultat descoperirea vestigiilor aparținând diferitelor perioade istorice.
Din perioada arhaică datează o impresionantă necropolă a cetății, urme de locuințe în zona de est a falezei și cuptoare artizanale pentru ceramică.
Din perioada clasică datează un segment al zidului de incinta, edificii și alte cuptoare situate spre promontoriu și grupuri de morminte tumulare.
Epocile elenistică târzie și romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate dincolo de sistemul de apărare al cetății romano-bizantine.
Aceasta din urmă avea o suprafață de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, șase contraforți (bastioane), două porți principale – pe laturile de vest și sud - și o poartă mică pe latura de sud. [1][14][16]
Au mai fost descoperite și alte vestigii unicate, fără a se identifica perioada din care provin: monede, vârfuri de săgeți confecționate din bronz, delfinași olbieni, lingouri de bronz sub forma mamiferelor marine... Delfinașii olbieni erau din bronz, folosiți ca monedă de schimb: au fost bătuți pentru prima dată în cetatea Olbia pontică. Aceștia, la fel ca și vârfurile de săgeți, nu îndeplineau numai un rol economic, ci includeau și un sens magico-religios, fiind ofrande. [5][11]
Argamum și-a încetat existența în secolul V al erei noastre din două cauze: pe de-o parte nesiguranța datorată năvălirilor goților, hunilor, avarilor și slavilor, pe de altă parte închiderea golfului Argamon de cordonul litoral denumit insula Lupilor și transformarea sa în liman impropriu navigației corăbiilor mai mari. Se presupune că locuitorii s-au strămutat mai la sud, spre Histria, Tomis, Callatis sau Constantinopol. " (Wikipedia)
In ultima zi, ne-am intors prin Padurea Babadag, incercand sa vizitam Cetatea Ibida din Loc. Slava Rusa. Aici aceeasi situatie ca si la Isaccea: un mal de pamant si atat!
Pentru cei cu imaginatia bogata, cateva date despre ea: "Cetatea Ibida - Slava Rusa
Desfasurata pe o suprafata de 24 de hectare, cetatea este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava, fiind singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
Cetatea este descrisa pentru prima data de geograful Pamfil Polonic in anul 1897 ca o centura de fortificatii, cu ziduri groase, cu 33 de turnuri si trei porti. In anul 1911 Vasile Parvan o identificata de drept Ibida (Polis Ibida).
Situl arheologic este deosebit de complex, cercetarile arheologice desfasurate sporadic au dus la identificarea de vestigii si urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic, din epocile romana, romano-bizantina si medievala timpurie. In centrul cetatii s-a descoperit o bazilica cu trei nave si trei abside, 7 niveluri de locuire, la 2,5 km vest de cetate s-a descoperit un complex monastic paleocrestin iar la 2,5 km est de cetate s-a descoperit o asezare getica cu val si sant.
In anul 2001, cercetarile arheologice desfasurate, au scos la iveala ansamblul Portii de vest, considerat ca fiind cea mai importanta descoperire, reprezentand un aparat de aparare si acces in cetate. " (info-delta.ro)
Drumul l-am continuat cu vizitarea mManastirilor Uspenia, Celik Dere si Cocos despre care nu o sa scriu, ele fiind deja prezente pe site.
In incheiere, daca nimeni nu a adormit inca dupa aceasta prezentare lunga facuta nu intr-o nota foarte optimista, pot sa spun doar ca, cu cateva foarte mici exceptii, nu ne intereseaza ABSOLUT DELOC istoria noastra, ce este cu noi pe aici, de unde ne tragem (multi inca cred "adevarurile" din filmele lui Sergiu Nicolaescu), alte tari ar fi valorificat la maxim aceste vestigii, noi nu stim decat sa ne batem joc, cam la fel cu tot ce ne-a dat Dumnezeu!
Trimis de cristisch2003 in 05.07.17 20:35:59
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (cristisch2003); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Acest articol ar fi trebuit publicat fără PMA std, cf Regulamentului (contribuția obținută prin documentare este majoritară față de impresiile proprii).
Am hotărât să-l publicăm CU PMA, tocmai pentru că suntem absolut de acord cu cele scrise în finalul articolului
”pot sa spun doar ca, cu cateva foarte mici exceptii, nu ne intereseaza ABSOLUT DELOC istoria noastra, ce este cu noi pe aici, de unde ne tragem [... ], alte tari ar fi valorificat la maxim aceste vestigii
Foarte mulți cititori spun ”de ce incluzi aici atâtea date istorice, pot să le citesc de pe net”. În realitate, însă, foarte puțini o fac - foarte puțini citesc aceste informații, înainte sau după vizitarea unor asemenea locuri... Pierzând astfel, în opinia mea, din comoditate, mult din farmecul vizitelor...
AmFostAcolo încearcă să schimbe această stare de fapt, inclusiv prin publicarea acestui tip de articole, cu asumarea nemulțumirilor și ”protestelor” de genul celor amintite...
Rog așteptați...
@Admin:
Votul pentru acest articol îl ofer Admin-ului pentru observațiile absolut impecabile!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 O zi pe plaiuri dobrogene — scris în 06.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Vizităm Dobrogea - partea a 2-a — scris în 27.09.23 de kemi27 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Vizităm Dobrogea - partea 1 — scris în 24.09.23 de kemi27 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2022 Muzeul de Artă “Dinu și Sevasta Vintilă” , cel mai mare muzeu de artă sătesc din Europa — scris în 01.02.22 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Prin Karamurat — sau Mihail Kogălniceanu în alte cuvinte — scris în 21.11.22 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Pe dealul Casienilor — scris în 27.07.21 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 De la Istria până la Argamum — scris în 21.07.21 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată