Mănăstirea Humor sau Humorului

TIPĂREȘTE

Gura Humorului este un superb oraş de munte bucovinean, cu multe case din lemn dar şi multe obiective turistice. Am trecut de mai multe ori prin acest oraş, dar nu am oprit. Acum veneam spre casă şi am văzut un indicator care ne îndruma spre Mănăstirea Humorului.

Am pornit din centrul localităţi Gura Humorului spre mănăstirea Humor. Distanţa până la mănăstire este de 6 kilometri pe un drum aproape paralel cu râul Humor. Drumul este bun, asfaltat, fără gropi. Pe marginea drumului am văzut mai multe pensiuni pregătite să primească oaspeţi. Am ajuns în parcarea de lângă mănăstire, parcarea era aproape goală, aşa că ne-a fost uşor să găsim un loc unde să putem parca maşina. Cordonatele GPS pentru parcare sunt următoarele: N – 47.593588 şi E – 25.855085. Mănăstirea Humor nu aparţine de oraşul Gura Humorului ci de comuna Mănăstirea Humorului.

Am pornit spre mănăstire. Înainte de a ajunge la poarta acesteia, pe drum sunt o mulţime de trabe la care se vând obiecte de artizanat. Printre acestea se află superbele ii bucovinene, dar şi covoare din lână multicolore.

Intrarea pe domeniul mănăstirii se face trecând porta Turnului Clopotniţă. Turnul este construit din lemn şi datează din secolul al XIV-lea şi are un etaj. La etajul său se află clopotele. Imediat după ce am intrat pe domeniul se află un magazin de suveniruri de unde se cumpără şi biletul de intrare la mănăstire. Cum era ora 9 dimineaţa, magazinul era închis aşa că nu am avut la cine să plătim şi am trecut mai departe. Drumul de la poartă până la biserica mănăstirii este pietruit şi încadrat de o mulţime de trandafiri. De alfel pe tot domeniul se află tufe cu trandafiri multicolori.

Am ajuns la biserica mănăstirii. De la început biserica atrage cu picturile sale exterioare în care predomină culorile roşu şi albastru. Pe unele dintre picturile exterioare se observă trecerea timpului peste ele, fiind destul de şterse. Un lucru pe care nu l-am mai văzut la multe biserici, biserica de aici nu are turlă nici pe naos şi nici pe pronaus.

Înainte de a pătrunde în biserică să vă spun câteva cuvinte despre istoria ei. Prima biserică construită în această zonă datează din anul 1420, când la ordinul domnitorului Alexandru cel Bun se construieşte aici o biserică. Aceasta nu avea să reziste în timp astfel că în anul 1530 la vreo 500 de metri de vechea biserică se clădeşte o altă biserică din piatră. O pisanie care se află la intrarea în biserică spune despre acest moment următoarele: ˝Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, la porunca şi cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului Ştefan cel Bătrân, s-a început acest hram în numele cinstitei Adormiri a Preacuratei şi Preabinecuvântatei noastre Stăpâne Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioară Maria, cu cheltuiala şi prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, şi a soţiei sale Anastasia, în anul 7038 august 15 şi când era egumen Chir Paisie"

În timpul domniei lui Vasile Lupu, biserica a fost înconjurată cu un zid din piatră. Tot atunci s-a construit şi un turn, care astăzi poartă numele ˝Turnul Vasile Lupu˝. Turnul este din piatră, cu baza pătrată. Turnul are trei etaje, a avut un rol defensiv. În el adăpostindu-se călugării împreună cu bogăţiile mănăstirii cand erau atacaţi. La parterul turnului se intră pe o uşă, care acum era închisă. La etajele superioare se urcă pe o sacară exterioară până la etajul 1, apoi pe o scară interioară din piatră spre celelalte trei etaje. Când mănăstirea era atacată, după ce totul era mutat în turn, scara exterioară era distrusă, astfel încât atacatorii să nu aibă acces la etajele turnului. Turnul are un acoperis din şindrilă.

Ne întoarcem la biserica mănăstirii. Aceasta are hramul ˝ Adormirea Maicii Domnului˝. Biserica este copartimentată în cinci spaţii: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naosul şi altarul. Pridvorul este deschis şi încadrat de patru arcade. Pictura dominantă a pridvorului are ca temă ˝Judecata de apoi˝. Din pridvor se trece în pronaos printr-un portal construit în stil gotic. Pe cupola pronaosului pictura centrălă o reprezintă pe ˝Maica Domnului˝. În pronaos se află două morminte, unul al episcopului Eftimie şi unul al logofătului Solomon Din pronaos se pătrunde în sala mormintelor. În această necropolă se află mormântul ctitorului acestei biserici, logofătul Toader Bubuiog, şi a soţiei acestuia, Anastasia. Mormântul lui Toader Bubuiog este săpat într-o nişă boltită aflată pe partea sudică a biserici. Acest mormânt a fost pregătit de către ctitor încă de la construcţia bisericii. Mormântul soţiei acestuia se află într-o altă nişă boltită aflată pe peretele nordic. Pictura dominantă din acestă încăpere, reprezintă şcene din viaţa ˝Fecioarei Maria˝

Din necropolă trecem în naos. Acesta este boltit şi susţinut de arcade. În sunt pictate chipuri de sfinţi iar pe boltă se află chimul lui Isus. Tot în naos se află şi tablorile pictate ctitorilor acestui lăcaş, a domnitorului Petru Rareş împreună cu familia sa şi a logofătului Toader Bubuiog. Catapetesma altarului este scuptată în lemn şi este aurită.

Cât timp am vizitat biserica, în interior nu eram decât noi şi chiar dacă erau puse afişe cu fotografiatul interzis mi-am permis să fac câteva poze. Cred că nu ma văzut nici un pământean.

Am ieşit din biserică şi ne-am plimbat prin curte, am dat de o fântână aflată sub un acoperiş de şindrilă. Apoi am pornit spre turnul Petru Rareş. Am vrut să urcâm în el dar fiind aşa de dimineaţă era închis. Prin curte am dat şi de câteva pietre aflate în pământ, se spune că sunt rămase de la nişte chilii vechi.

Cât timp am vizita noi mănăstirea am văzut o singură măicuţă care a trecut prin curte şi care nu ne-a zis nimic. Totuşi eu zic că la o mănăstire ora 9 nu e prea devreme, iar dacă nu aveam voie să intrăm nu era poarta deschisă.

Nu v-am spus încă un lucru, biserica face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Închei prin a vă invită să vizitaţi această mănăstire şi minunatele peisaje care o înconjoară.

---

VIZUALIZĂRI: 2735 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI