Batrana Doamna

TIPĂREȘTE

Intrucat vasele de croaziera sunt considerate de genul feminin, am denumit acest set de impresii Batrana Doamna referindu-ma la vasul Horizon, un vas de 27 de ani, in prezent apartinand companiei spaniole PULLMANTUR. Inca se mentine bine batrana doamna, si va mai naviga ani buni de acum incolo.

Vasul a fost construit in 1990 si a apartinut initial companiei Celebrity Cruises, apoi companiei Royal Carribean, Island Cruises, Pullmantur, Croisiere de France, si in prezent Pullmantur. A fost vopsita si revopsita de mai multe ori, astfel incat vopseaua arata ca pe fata unei batrane fardata cu un strat gros de pudra ca sa nu se vada ridurile, in cazul vasului rugina. Este adevarat ca paraie din toate incheieturile, asa cum s-a scris intr-un set de impresii anterior, chiar si cand marea e linistita, fara valuri, dar nu este un pericol, asa e normal la modul cum a fost construita acum aproape 30 de ani.

Cel mai distrus de vreme este sistemul de canalizare. Noi am avut o zi intreaga in care nu am putut trage apa la toaleta, un etaj intreg, iar la toaletele comune se intampla acest lucru destul de des. Si cei din seriile anterioare au avut aceasta neplacere. Am avut cabina interioara la etajul 6, si era un oarecare miros de mucegai in camera, de canalizare in baie si de mochete imbacsite de praf pe coridoare.

Personalul era amabil, dar in ceea ce priveste curatenia, cei de la camere nu dadeau dovada de o harnicie prea mare, comparativ cu alte vase de croaziera. Limba vorbita peste tot era spaniola. Am cerut sa ni se dea jurnalul de seara in engleza si s-a putut, dar jurnalul cu excursiile nu exista decat in spaniola si portugheza. Nu se stie cum, deoarece nu stim spaniola, totusi am inteles ce scria in el.

Ne-am inscris in excursii, dar ghidul vorbea numai in spaniola, nici macar ora la care sa ne intalnim undeva nu o putea spune in engleza, doar desena. In aceeasi croaziera cu noi, care ne-am inscris individual, erau un grup organizat de circa 25 de romani.

Au procedat bine cei de pe vas, cand ne-au grupat pe romani la mese alaturate la restaurant. Un chelner roman si seful de restaurant care era tot roman, ne-au ajutat cu traducerea meniului si cu sfaturi, util mai ales pentru cei care nu stiau limbi straine deloc.

Dupa cum a mai scris cineva inaintea mea, au fost spectacole slabute la teatru, unul cu tribut Beatles, unul cu tribut ABBA, dar care cantau probabil bine in spaniola, ca in engleza era jale, un spectacol cu baloane de sapun, unul mai bunicel cu diverse dansuri de pe glob si unul cu dansuri din jungla. Au fost petreceri tematice: seara in alb, seara tropicala, seara anilor 70-80, cursuri de dans, aerobic si stretching, concursuri, etc. In seara capitanului s-au facut poze cu capitanul si atat, fara spectacol dupa.

In seara de gala, meniul la restaurant a fost fix, iar aperitivul a fost in cantitate de o farfurie cu 6 sandvisuri de 3 cm la 2 persoane si prajiturelele la sfarsit la fel, tot o farfurie la 2 persoane. Si unele portii de mancare erau, de asemenea, in cantitate de o lingura intr-o farfurie, sau o bucata de carne cu garnitura o singura felie de rosie coapta. Chelnerii totusi iti mai aduceau mancare in plus, la cerere. Din acest motiv din cei peste 25 de romani, din ce in ce mai putini mai mancau seara la restaurant, preferand bufetul. Politica liniei de croaziera este sa faca economie la mancare, daca bauturile alcoolice si cafeaua sunt incluse. Nu ni s-au dat bratari de all inclusive, probabil ca toata lumea platise la fel. Deci mancarea si bauturile erau ca la un hotel de pe litoralul bulgaresc de 3 stele.

Fructele de mare erau contra cost, 14 eur crevetii, cu reducere spre sfarsit, 12 eur. La fel, contra cost erau si bauturile mai procopsite, pop corn la intrarea in sala de spectacole, hot dog dupa inchiderea restaurantului. De exemplu berea la halba era gratis, berea la sticla se platea, la fel si cu apa, coca cola, fanta, etc. care la sticla sau la cutie erau contra cost. Nu puteai lua apa singur de la bufet, ci trebuia sa rogi pe un chelner sa iti toarne in pahar apa, vin, sau suc. Cafea sau ceai de la bufet puteai sa iti iei singur, dar daca vroiai o cafea mai buna nu puteai bea decat la barul de cafea, unde nu puteai merge cu prajiturica de la bufet, ca acolo nu aveai prajituri. Nu puteai duce nici apa, bauturi sau mancare in camera, caci erau angajati care pandeau si ti se spunea ca daca vrei sa bei sau sa mananci in camera sa comanzi la room service, contra cost.

Nu exista frigider in camera, dar era apa la sticla si ceva de rontatit pe masa, contra cost. Temperatura aerului conditionat din camera nu putea fi reglata, desi avea un buton la care sa incerci, inutil. La tv, unul de dimensiuni reduse, in afara de vreo 3 posturi de stiri in spaniola, engleza si franceza, se difuza un singur film pe zi, pe 4 canale, in 4 limbi: spaniola, engleza, portugheza si franceza.

Acest vas nu avea atrium, deci nu avea locul de intalnire, relaxare si promenada ca alte vase. Receptia si biroul de excursii erau la etajul 5, restaurantul si cazinoul la etajul 7, teatrul la etajele 7 si 8, magazinele la etajele 7 si 8, barurile interioare la etajele 7 si 8, bufetul, piscina, barurile de pe punte, bufetul cu pizza si cel cu gustari la etajul 11. Anumite zone de pe vapor trebuiau ocolite, pentru ca erau inchise, ori ca nu era ora de masa, ori salonul era rezervat de un anume grup, ori ca pe acolo era permis accesul numai pentru personal.

Birocratia pe acest vas nu s-a modificat de la infiintarea sa. Nu se putea face check-in inainte de imbarcare, asa ca procedura de etichetare a bagajelor si imbarcare era mult mai incetinita. In ultima seara toata lumea a trebuit sa stea la coada la receptie cateva ore, ca sa ia etichete de bagaje pentru debarcare, cand acestea puteau fi distribuite direct in camera, laolalta cu cei care vroiau sa faca inchiderea contului de cheltuieli cu cash, si alaturi de cei care isi ridicau pasapoartele retinute pentru aplicarea vizei. Dar culmea birocratiei a reprezentat-o evidenta prosoapelor distribuite la piscina, pe care daca nu le inapoiai ti se retineau 30 eur pentru prosop, care se facea si acum ca in anul fabricatiei vasului:1990. Evidenta prosoapelor se tinea in registre, cate un registru pentru fiecare zi, care contineau file tiparite cu toti pasagerii, pe cabine, si unde semnai de preluare si predare prosop. La unele linii de croaziera nici nu se tinea evidenta, fiecare lua cate prosoape vrea si le putea lasa si in camera, nu trebuiau aduse inapoi, iar la alte linii se scana cardul la preluare si predare prosop, iar evidenta se tinea pe calculator.

In ultima zi puteai plati 25 eur de persoana ca sa poti ramane pe vapor pana dupa pranz, dar cabina trebuia evacuata cel tarziu la ora 8, iar piscina si jacuzzi erau secate si acoperite cu plasa.

Traseul a fost: Atena, Mykonos, Mykonos inca o zi, Creta-Souda, Rhodos, Patmos, Santorini, Atena. Vremea a fost buna in minivacanta de 1-5 iunie, cu temperaturi de 25-30 grade ziua si 18-22 grade noaptea, iar apa marii in jur de 22-24 grade. A plouat in ziua imbarcarii toata ziua si in ziua debarcarii doar o aversa.

In incheiere, pot spune ca cei care nu au mai fost in croaziere pot aprecia aceasta croaziera drept extraordinara, dar cei care au mai fost nu vor fi foarte incantati.

Singurul atu al vaselor de croaziera Pullman, inclusiv vasul Horizon, fata de alte linii de croaziera este faptul ca ofera regim de all inclusive cu bauturi alcoolice, nealcoolice si cafea.

---

VIZUALIZĂRI: 1345 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI