GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Traseul turistic Poiana Pelegii - Lacul Bucura din Munţii Retezat
TIPĂREȘTECând am început să-mi planific obiectivele de vizitat în Ţara Haţegului, am fost uimit să aflu că se poate merge cu maşina până în inima Masivului Retezat şi anume la Poiana Pelegii, de unde, incredibil, după un urcuş de numai două ore, se ajunge la Lacul glaciar Bucura, perla de pe coroana acestor munţi.
Impresiile mele merg pe urmele lui "vladix8" care a fost pe acelaşi traseu şi tot în agust 2016: vezi impresii
Voi încerca să nu mă suprapun prea mult pe cuvintele lui, deşi anumite repere nu pot fi evitate.
Cum se ajunge la Poiana Pelegii
Partea terminală a drumului spre Poiana Pelegii (ultimii 20 Km), aşa cum spunea şi vladix18, este o tragedie. Până la barajul lacului de acumulare Gura Apelor urcă drumul DJ685 în lungul văii Râu Mare. Ultimii kilometri dinainte de baraj se străbat printre craterele şi crevasele îmbrăcăminţii de beton ale drumului modernizat probabil pe vremea lui Burebista. De la baraj se continuă pe malul lacului pe un drum "industrial" plin de gropi şi apoi pe firul văii, până la Gura Pelegii, pe ceea ce s-ar numi "drum forestier". Trebuie să-ţi deteşti maşina din tot sufletul ca să vii cu ea pe aceste "drumuri". De ce se întâmplă asta? M-a lămurit un salariat de la barajul Gura Apelor şi care era şi el nemulţumit de situaţie: investiţiile pentru modernizări şi reabilitări de drumuri se fac pentru electoratul stabil al zonei şi nu pentru turişti. Turiştii votează la casele lor şi nu la Râu de Mori sau în județul Hunedoara. Şi încă ceva: ca să ai voie să-ţi rupi maşina pe aceste drumuri, trebuie ca şi maşina şi turiştii, separat, să plătească taxă de intrare în rezervaţie. O mare bătaie de joc şi o mare ruşine pentru această vedetă a turismului românesc. Existenţa Salvamontului nu este o scuză. Sunt şi alţi munţi cu servicii Salvamont plătite de autorităţile locale și mai sunt și multe alte rezervații naturale fără taxă de intrare.
Fiind vârf de sezon, "parcarea" de la capătul "drumului forestier" de sub Poiana Pelegii este arhiplină. Ne lăsăm maşina pe marginea drumului la vreun kilometru mai jos de "parcare", într-un loc mai lărguţ şi ancorată cu bolovani.
Ne luăm ghetuţele, rucsăcelul şi pornim să cucerim înălţimile.
Depăşim "parcarea" şi traversăm Pârâul Lăpuşnicul Mare pe o punte suspendată situată puţin amonte de confluenţa (la altitudinea de 1580 m) cu Pârâul Bucura şi imediat ajungem în Poiana Pelegii, loc de camping şi cu Salvamont. Poiana Pelegii, situată jos, în inima masivului, poate fi baza de plecare pentru o mulţime de trasee turistice jur-împrejur, în cazul unui sejur mai lung. Nu am văzut spaţii de cazare şi nici unităţi de alimentaţie publică.
Ca tot turistul iubitor al muntelui dar cu timpul limitat şi aflaţi la primul contact cu această minunăţie, ne-am propus să "facem" cel mai cunoscut obiectiv şi anume Lacul Bucura.
Poteca turistică care uneşte Poiana Pelegii de Lacul Bucura este bine marcată (pe copaci, pietre, stâlpi) cu bandă albastră şi cu cruce roşie şi este situată în versantul stâng (estic) al văii Bucura. Traseul are o diferenţă de nivel de 460 m, durează circa două ore la urcare (o oră la coborâre) şi nu necesită abilităţi deosebite de montaniard deşi panta este destul de mare. Am văzut turişti de toate categoriile, de la vârstnici la copii şi la părinţi cu bebe în rucsac, precum şi o mulţime de câini, cu toţii mişunând în sus şi în jos, în şir indian, ca furnicile. M-a impresionat că nu am văzut nici urmă de deşeuri-ambalaje aruncate, fapt care ne spune că aici nu ajung cocălari şi piţipoance, turişti de ocazie, ci adevăraţii iubitori ai muntelui (sau o fi şi o consecinţă a banilor plătiţi la intrarea în rezervaţie).
Deplasarea se face preponderent pe pietre şi este obligatoriu să fiţi echipat corespunzător. Am vrut să spun că e bine să aveţi încălţăminte cu o talpă mai groasă care să atenueze duritatea bolovanilor. În caz de vreme umedă, o talpă aderentă este ca şi obligatorie.
Noi nu ne-am propus să doborâm recordul mondial la viteză urcare, aşa că am făcut cu jumătate de oră mai mult decât se spunea. Vremea era frumoasă, uşor răcoroasă (deşi în luna august) şi am profitat să admirăm pe îndelete frumuseţile tulburătoare. E greu descris în cuvinte, dar puteţi să vă faceţi o impresie vizionând cele două videoclipuri făcute de mine, precum şi fotografiile.
Traseul Poiana Pelegii - Lacul Bucura poate fi împărţit în trei segmente cu lungimi apropiate, controlate de ecosisteme diferite. În partea inferioară a traseului străbatem o pădure de molid. Partea mediană a traseului traversează o pădure spectaculoasă de jneapăn (ienupăr), amestecată la început cu pini. Zona aceasta este străbătută de mai mulţi torenţi cu apă din care am văzut că turiştii beau fără probleme. Pe alocuri, păşim chiar pe pietrele din apă. Partea finală a traseului, cea de sus, este a golului alpin. Vedem munţii până hăt departe, recunoaştem vârfuri şi căldări glaciare, iar spre stânga apare Lacul Lia care se alimentează din apa ce iese din Lacul Bucura.
Lacul Bucura
După un ultim efort, marcat de câteva ruperi de pantă, ca un fel de praguri, ajungem la Lacul Bucura.
Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din Romania. Lacul se găseşte în partea central-nordică a Munţilor Retezat la altitudinea de 2040 m, la baza Vârfului Peleaga. Suprafața lacului este de peste 105000 metri pătrați. Lungimea lacului este de 550 m, lățimea medie 160 m și 225 m lățimea maximă. Perimetrul lacului este de 1390 m. Adâncimea maximă a lacului este de 15,5 m, iar volumul de 625000 metri cubi. Lacul este alimentat de cinci izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 litri pe secundă. Populația piscicolă este autohtonă. Lângă lac este o cabană Salvamont (fără spaţii de cazare destinate turiştilor) şi în activitate numai în sezonul turistic (cald). Turiştii amatori de senzaţii tari se pot "caza" numai în tabăra de corturi (cu condiţia să vină cu "casa" în spinare) şi eventual pot beneficia de protecţia refugiului Salvamont numai în cazuri de vreme extremă.
În partea sud-estică a lacului s-a "construit" un orăşel de corturi. Este un loc destinat adevăraţilor montaniarzi dispuşi să sacrifice confortul şi să câştige frumuseţea deosebită a acestor locuri. Din câte am văzut eu, aici este mult mai rece decât la poalele muntelui iar vântul suflă permanent (cu putere). Deşi eram în august, a fost o zi deosebit de rece, chiar friguroasă. Nu am observat existenţa vreunei toalete. M-a impresionat aspectul de cetate medievală datorată zidurilor ridicate în jurul corturilor (protecţie contra vântului - vezi fotografii şi video) şi discrepanţa dintre duritatea aceste ziduri din piatră şi foşnetul mătăsos al materialului textil al corturilor. Corturile cu "vechime" se pare că erau mai bine protejate de ziduri decât corturile recent instalate. Indicatorul turistic către "milk + cheese" dovedeşte că montaniardul românesc nu duce lipsă de umor. Lacul Bucura poate fi baza de plecare către piscurile din jur.
Cu ocazia drumeţiei făcute în Munţii Retezat am realizat două videoclipuri:
- Lacul Bucura: youtube
- Traseul Lacul Bucura - Poiana Pelegii: youtube
Trimis de Lucien in 28.02.17 10:23:37
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Lucien:
”La secțiunea România/Ardeal nu-mi apare nimic despre Munții Retezat deși eu am rămas numai în județul Hunedoara
La secțiunea Ardeal nu pot să apară excursii / drumeții montane - acestora li s-a alocat o altă secțiune - una distinctă, (cu totul) separată, pe măsura importanței pe care le-o alocăm! .
E vorba despre DRUMEȚII MONTANE - o secțiune dedicată amatorilor — de fapt - și dintr-un alt punct de vedere - mai corect „profesioniștilor” 
. Ea este „independentă” de regiunile „istorice” - unele dintre ele se „întind” pe 2 astfel de regiuni!
Adică exact aceea unde ai găsit și articolul mai sus citat și unde era normal era posibil să-l fi adăugat și tu acesta.
Ne vom ocupa noi de mutarea sa, imediat după prelucrarea imaginilor atașate.
===
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Parcul Național Retezat, MASIVUL RETEZAT-GODEANU" (deja existentă pe sait)
@webmasterX: Mulțumesc! Am reținut (eram convins că totul începe de la regiune)
@Lucien:
” M-a impresionat că nu am văzut nici urmă de deşeuri-ambalaje aruncate, fapt care ne spune că aici nu ajung cocălari şi piţipoance, turişti de ocazie, ci adevăraţii iubitori ai muntelui (sau o fi şi o consecinţă a banilor plătiţi la intrarea în rezervaţie).
Cred ca o consecinta directa a lipsei de "turisti" de tipul "cocalar" si "pitipoanca" este starea drumului.
Nu vin sa sa-si rupa masina la gratar si selfie.
Poate e mai bine asa cu drumul rupt, e ferit de asemenea specimene. Acolo ajunge doar iubitorul de munte, care nu-si rupe neaparat masina daca merge cu un pic de atentie.
Si o spun din postura celui ce a a fost de cateva ori in ultimii ani pe acest drum cu masina pana in Poiana Pelegii, si nu cu o masina cu garda inalta.
Taxa de acces mi se pare normala pentru un Parc National.
Mai avem si alte Parcuri Nationale la care se percep taxe de acces, cel putin la nivel teoretic.
Asta nu ar fi un lucru rau, daca s-ar folosi toti banutii aceia strict in interesul Parcului. Dar cum la noi taxele de obicei intra intr-o "caciula comuna" de unde guvernul imparte dupa bunul sau plac.
De cativa ani s-a asfaltat si drumul de acces in Padis, din Apuseni. Si acolo am fost ani la rand pana sa il asfalteze.
Sunt tare curios anul acesta cand am planificat inca o excursie in acea zona cum a influentat calitatea drumului, calitatea turistilor.
Articol selectat ca fiind „de interes turistic crescut” (din punct de vedere al politicii saitului!)
— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Testosu : Ai dreptate, în cea mai mare parte. E bine ca Retezatul să nu devină o Vale a Prahovei în care cocălarul ajunge în șlapi în vârful muntelui.
Trebuie, totuși să ne gândim la turistul care vine aici de la mari depărtări și intenționează să se întoarcă acasă tot cu mașina care l-a adus. 20 de kilometri de gropi și denivelări, totuși nu este o joacă. Și eu am folosit o mașină nu foarte înaltă, un Opel Astra, vechi dar rezistent. Așa cum spui, spre surprinderea mea, am văzut și mașini micuțe de genul Opel Corsa. Cum a reușit să ajungă, numai el știe.
Rememorând, în Harghita, se percepe taxă dar numai pentru mașini, diferențiat autoturism-autocar, la intrarea în parcul Sfânta Ana - Mohoș, iar în parcul Hășmaș - Cheile Bicazului, nici urmă de taxă. Așa cum ai zis, banii din taxa din Parcul Retezat nu ajung sau nu sunt folosiți cum trebuie.
@Lucien:
Aici m-ai atins rau! Sunt vreo 15 ani de cand nu am mai batut acest traseu destul de clasic de acces dinspre sud catre Caladarea Bucurei. Cu rucsaci si corturi ingreunate de apa dupa mai multe zile de stat la Buta asteptand sa treaca ploile. Cand am ajuns la Bucura, august fiind, erau 4 grade si batea un vant crunt si cei de la salvamont ne-au spus ca nu are rost sa ne adapostim dupa paravanul de pietre construit tocmai sa protejeze de vant si ne-au poftit in refugiu unde am dormit peste noapte.
Retezatul este special si mi-ai deschis larg cutia cu amintiri.
Love forever pentru varfurile Pelaaga, Retezat Lolaia, pentru traseul de la Portile Inchise si prin Hornul ce urca de pe Lolaia in cresata mare, pentru lacurile Galesu (superb). Zanoaga, Bucura, Lia, Ana, Viorica, Taul Ascuns, Taul Agatat si creata principala si potecile maracte cu momai.
O. tempora!
SUPERBE POZELE! Felicitari!
@Dan&Ema: Mulțumesc! Superb ecoul tău. Pentru mine, Retezatul a fost un vis care s-a împlinit târziu... dar mai bine mai târziu... Și experiența noastră, tot de august, a fost foarte răcoroasă: toată lumea cu căciuli și hainele închise.
@Lucien: si in Piatra Craiului exista taxa de acces. Nu stiu cat de mult se colecteaza.
Am vazut in Poiana Pelegii si Tico sau Matiz. Eu am fost cu un Ford Fiesta, altadata cu Opel Astra, e drept ca a fost boierie cand am mers cu Logan.
Oricum turistul care vine in Retezat stie exact la ce se asteapta si isi asuma riscul. Cel putin nu voi vedea prea curand acei "zmei" pe care-i gasesti pe Jepii Mici, pe un traseu destul de dificil. Cu berea la sub-brat, galagiosi cat cuprinde, nu mai vorbesc de modul cum sunt incaltati.
Din pacate noi romanii suntem o specie, sa zicem ciudata. Avem un mod "special" de a intelege libertatea si democratia.
Romanul are un sistem de valori atat de "personalizat". E drept ca nu trebuie generalizat, dar din pacate procentul de astfel de indivizi este mare, foarte mare, fie ca vrem sau nu sa recunoastem.
Salut, după ce ai trecut de baraj nu ai plătit taxă de drum la trecerea de barieră?
@piti: Salut! Ba da, sigur că am plătit, separat pentru mașină și separat pentru pasageri. Asta am și comentat, inclusiv în ”ecouri”, că banii dați nu se văd.
@Lucien: Asa cum spunea si Testosu in general cei ce urca in Retezat sunt montaniarzi care cunosc regulile muntelui si au respect fata de natura. Eu am fost in Retezat si acum vreo 25 ani cand nu erau punctele amenjate de intrare in Parcul National cat si dupa ce acestea s-au infiintat si ofereau un instructaj minim, ofereau informatii si punaeu la dispozitia grupurilor saci pentru gunoi. Nu stiu cum e acum dar era o initiativa buna. Ideea e ca nici acum 25 nici acum 15 ani nu am gasit gunoaie in Retezat ceea ce arata selectia amintita de Testosu
@Dan&Ema: Primesti informatii la zona de taxare si bariera de dincolo de baraj. Informatii detaliate insotite de identificarea lor si pe harta. Este foarte util si acel "interogatoriu" la care esti supus, fiind intrebat unde mergi, ce traseu doresti sa faci di cand intentionezi sa te intorci. De fiecare data cand am trecut am fost intrebati si la randul nostru am aflat cati turisti/cate masini erau trecuti/e inaintea noastra in acea zi si cate masini erau deja in Poiana Pelegii.
Este foarte utila aceasta informatie in unele cazuri.
Mai ales ca turistul roman nu este obisnuit in a trece pe la refugiile salvamont sau pe la cabanele montane de pe traseu sa-si anunte intentiile, pentru a sti in cazul unui eveniment nefericit cam de pe unde te poate recupera echipa de salvare. Si in timp real.
Nici 10% din turisti nu practica aceasta informare.
Iar civilizatia turistului din Retezat mi-am propus sa o observ iarasi in vara aceasta, cand am programat o scurta vacanta pe acolo. E drept ca nu am ales de asta data varianta pe Rau de Mori, ci pe o alta importanta poarta de acces in Retezat, pe la Carnic.
@webmasterX: Mulțumesc! Vă rog însă să ma ajutați. Intrigat de raspunsul Dvs., am făcut o simulare și nu mi-a ieșit nimic. Nu reușesc să ajung pe pagina ”#Drumeții montane” pornind pe firul normal de scriere a unui review.
Exemplu:
1. Sunt în pagina de început (Home) și legat la contul meu.
2. Apăs butonul ”SCRIE IMPRESII”
3. La punctul 1, ”Tipul impresiilor”, aleg: ”călătorie”
4. La punctul 2, ”Secțiunea”, nu apare ”#Drumeții montane” ci numai ”#croaziere” și tările lumii
5. Selectez ”România”
6. Se deschide rubrica 3, ”Opțional”. Nici aici nu apare rubrica ”#Drumeții montane” ci doar regiunile geografice/istorice al țării
Întrebare: cum ajung să scriu impresii în secțiunea ”#Drumeții montane” ponind de la butonul/comanda ”SCRIE REVIEW”
@Lucien: după ce alegi „România” treci direct la pasul următor; aici, dacă începi să scrii [d r u m e... ] vei vedea că programul deja începe să afișeze o listă de opțiuni cu drumeții montane din care să alegi.
Dacă tot nu dai de rubrică, alegi să scrii în „buffer” și vom realoca noi articolul.
@Lucien: BUNĂ sesizarea!
- DRUMEȚIILE sunt, într-adevăr, „amplasate” (doar) în secțiunea ROMÂNIA - doar acolo trebuie căutate
- după selecția ROMÂNIA, ar fi trebuit să apară și DRUMEȚIILE, la «filtru regiune» - nu apar dintr-un eventual „bug” al programului
-
Mă ocup și revin cu rezolvarea
@Lucien: poți folosi desigur „shortcut”-ul indicat de colegul meu în ecouri mai sus (poate e chiar „mai rapid”)
- de-acum poți însă și selecta „#DRUMEȚII MONTANE” direct din meniul „primului pas” (din lista derulantă „REGIUNE”).
==
Aveam, anterior, acel bug în program, mă bucur că l-am putut „'pușca” datorită sesizării tale.
@Admin: Mulțumesc! Acum e foarte bine. Pus la locul lui și foarte ușor accesibil. E normal ca unii munți să nu poată fi atribuiți unei anumite localități sau chiar unei singure regiuni.
@Lucien: Frumos si interesant articolul si mi-au placut si ecourile postate de alti useri, se vede dragostea tuturor pentru munte si faptul ca inca mai exista locuri nepopulate de alte specimene e minunat.
Insa pentru ca admir muntele mai degraba din postura unui amatorului, pozele sunt cele pe care recunosc cinstit ca le-am savurat.
Daca tot nu voi ajunge pe acolo (nu ma luati ca poate, ca nu prea cred) macar sa-mi clatesc ochii cu pozele.
Felicitari, votat cu foarte mare drag.
@mishu: Mulțumesc! Nici eu nu am visat să ajung în Retezat, dar uite că s-a ivit această oportunitate dată de drumul care ajunge în mijlocul munților. Iar de la Poiana Pelegii, nu în două ore, ci în patru-cinci ore de urcat și pe jumătate la coborâre... și e mai bine că nu treci ca rapidul prin gară fără să vezi nimic. Așa este, m-am convins că avem colegi deosebiți aici pe Afa.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Carari de povesti spre Taul Portii — scris în 15.09.23 de noi doi din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Jun.2022 În cautarea Tăurilor din Valea Rea — scris în 22.06.22 de noi doi din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Traseu in Retezat: Carnic – Lacul Gales. Ma bucur ca te-am ales, carare minunata! — scris în 20.09.21 de noi doi din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Aug.2021 Retezatul - off, off și wow - wow! — scris în 13.08.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Jul.2021 În căutarea unui aer mai răcoros, în Retezat — scris în 27.09.21 de monik-50 din BRAILA - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Gaaa-le-shuuu-leee! Prietene! Ma Bucur sa te revad! — scris în 25.08.20 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Ochii Retezatului – minunatia lacurilor glaciare din Muntii Retezat — scris în 21.08.20 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată