Bruxelles, in februarie

TIPĂREȘTE

Lasand la o parte ratacirile mele din garile din Bruxelles, despre care ar trebui scris cate un articol separat, orasul, in sine, nu m-a impresionat cine stie ce.

Mi-au placut Bruges si Anvers. In Gant nu am mai apucat sa cobor, fiindca se facuse deja noapte.

Dar despre Bruxelles vreau sa va scriu astazi. Eu m-am inscris la un Tur Sendemans. Aceste vizite ghidate se organizeaza in fiecare zi, de la 10 h, 11 h si de la14 h si sunt gratuite. Am ales varianta in limba spaniola. Ne-am adunat in jur de 10 persoane. Nu i-am numarat pe degete, fiindca, ulteior, s-au mai adaugat. In afara de mine si de inca o tipa, toti erau spanioli, inclusiv ghida. Turul ghidat cuprindea partea veche a orasului. Pe urma, am fost pe cont propriu.

Am coborat la statia de tramvai (comuna cu metroul): „Bourse”. Turnul Primariei se vedea din strada, si m-am dus fara harta, luand-o pe stradute. Am trecut pe langa o cladire cu coloane, am facut niste poze, repede, repede…. ca ma grabeam sa ajung la intalnirea cu ghidul. Ulterior, am aflat ca era cladirea Bursei. Bursa se mutase de-acolo. Alaturi, era o biserica care parea noua. De fapt era extrem de veche. Biserica Sfantul Nicolae. Pe din afara pare noua (nu as fi intrat), insa conserva originalul dincolo de zidurile atat de noi.

Vizita ghidata incepe in „Grande Place”, obiectiv aflat pe lista Patrimoniului UNESCO. Grande Place este alcatuita din impresionantele case ale breslelor, Primaria si Casa Regelui. In 1695 casele, construite initial din lemn, au fost distruse de bombardamentele francezilor. A scapat doar Primaria cu impunatorul sau tur gotic de 96 de metri. Turnul nu este situat chiar in mijlocul cladirii primariei, aceasta cladire fiind asimetrica. Partea dreapta difera de cea stanga. Legenda spune ca acest turn atat de inalt, o tinta care nu putea fi ratata, a ramas intreg din cauza ca soldatii francezi au baut atata bere in ajunul bombardamentului, incat au doua zi erau confuzi.

Proprietarii caselor bombardate au restaurat casele in numai 4 ani. In varful celei de-a treia case, cum stai si te uiti la primarie, pe dreapta, se poate vedea o pasare Phoenix, simbolizand renasterea din ruina a caselor distruse in timpul bombardamentului, asa precum a renascut pasarea Phoenix din propria sa cenusa.

Voi incerca o descriere a caselor asa cum se afla ele, stand cu fata la primarie. Prima casa, privind spre dreapta, denumita „Le Renard” (Vulpea) este casa breslei postavarilor: decoratiunile casei amintesc de aceasta „meserie”, iar pe frontispiciul de sus, se remarca figura Sfantului Nicolae, protectorul acestei bresle.

Urmatoarea casa, cea care este de forma unui vapor (este evidenta asemanarea, mai ales daca privesti in sus), este denumita „Le Cornet” si evident, este casa breslei marinarilor. Este reprezentata doar pupa unui vapor, ocupand astfel mai putin spatiu. In Bruxelles, impozitul la case era fixat in functie de numarul ferestrelor care dadeau la strada. De aceea casele vechi sunt structurate asa, mai mult pe inaltime si inguste.

Alaturi, este casa „La Louve” (Lupoaica). Este casa care are pasarea Phoenix in varf si apartinea breslei arcasilor. Deasupra portii de intrare, se afla un basorelief care-i reprezinta pe Romulus si pe Remus, alaptati de lupoaica. Fatada este bogata in reprezentari, in partea de sus, putand fi admirate medalioanele care ii reprezinta pe Traian, Tiberiu, Augustus si Iulius Cezar. Urmeaza, mai sus, Apollo omorand pitonul.

Casa urmatoare: „La Maison du Sac”, apartinand breslei celor care faceau butoaie, mestereau lemnul. Fatada este decorata cu cariatide, elemente care amitentesc de „instrumentele” folosite in aceasta meserie. Pe poarta din dreapta este o reprezentare a culesului vitei de vie, rasturnarea strugurilor „in sac”, povestea butoaielor…. De-aici denumirea: La maison du sac. Actualmente, aceasta casa in stil baroc, adaposteste "La Maison des Maîtres Chocolatiers Belges".

Urmatoarele doua case: „La Brouette” (Roaba), apartinea breslei laptarilor. Actualmente, aici se afla o berarie. In partea de sus, o nisa il adaposteste pe Saint Gilles, protectorul laptarilor.

Spre colt, se afla Casa Regelui Spaniei. Niciodata nu a locuit acolo Carlos II. Astazi adaposteste un muzeu, unde la etajul 3 se poate admira garderoba simbolului orasului, omuletul care face pipi.

Gata! Ma intorc cu spatele la primarie. Pentru a contrabalansa maretia Primariei, simbol al puterii autorităților locale, ducele de Brabant a construit o clădire vis-a-vis de primărie, ca simbol al puterii ducale. Ea a fost construită pe locul primelor piețe de țesături și de pâine și a primit numele de Casa Regelui, deși niciun rege nu a locuit vreodată acolo. Cand ducele de Brabant a fost incoronat rege al Spaniei, Casa Ducelui de Brabant a primit denumirea de Casa Regelui.

Ajungand la aceasta casa, am inceput sa caut informatii suplimentare pe internet, fiindca eu aveam o nelamurire: Casa Regelui Spaniei si Casa Regelui. Evident, ghida, avand grupul spaniol, ea insasi fiind spaniola, a pus un pic de patos, asa…. Pentru a ma elucida, am mai cautat informatii, si am dat peste articolul lui Costi, scris pe AFA: vezi impresii, articol complex si care deja descrie ceea ce intentionam eu sa fac.

In stanga Casei Regelui, case particulare. In dreapta, la fel. Le-a precizat Costi, deja.

Voi mai povesti despre „Le Cygne” (Casa lebedei), care se afla in partea stanga a primariei. Initial, a fost un han. Aici au scris Marx si Engels: „Manifestul Partidului Comunist”. Deasupra intrarii se afla o lebada. Actualmente aici se afla un restaurant care era in renovare.

Alaturi de Casa Lebedei, se afla o casa cu niste coloane frumoase, reprezentand spuma berii. Adaposteste Muzeul Berii, si se numeste la „Maison de l'Arbre d'Or”. Cum spunea si Costi, „Pe acoperiş se află statuia ecvestră a lui Charles-Alexandre de Lorraine”. Pe frontonul strajuit de doi lei, se poate citi:

Carolo Alexandro
Loth. et Baar Duci, Belgarum Gubernatori, Etc, Etc,
Ædibus Effigies tua quantum ad sidera tendit
Carole tantum imis cordibus urit amor
Ut quem nulla dies memori post eximat ævo
Haec posuit fidei pignora cara suæ
Corpus Braxat. Bruxell.

Iesim din Piata Mare, si ne oprim langa o cladire cu graffiti. „Pffffff!!! ” Mi-am zis eu! Uite ca murdaresc peretii si in Bruxelles, nu numai in Romania.

Dar despre partea aceasta a vizitei, voi scrie alt articol.

---

VIZUALIZĂRI: 2858 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI