Tavernele Symposio din Nidri şi Delfini din Vassiliki, dacă doriţi fructe de mare cu savoare!

TIPĂREȘTE

În scurta escapadă avută în insula Lefkada, ocazionată de vacanţa în Kefalonia, aceste două taverne ne-au încântat papilele gustative cu preparatele lor delicioase. Prima a fost taverna Symposio aflată chiar în portul din Nidri, faţă în faţă cu casa de bilete şi cu locul de îmbarcare pe ferryboat către Fiskardo, Kefalonia. Am remarcat-o imediat de cum am ajuns în port, dar atunci nu ne stătea gândul la mâncare, fiind preocupaţi numai de ideea să prindem cursa de prânz spre Kefalonia, ceea ce nu s-a întâmplat, având un ghinion teribil.

Era acolo la intrare în local un băiat român care a ştiut aşa de bine să ne atragă, că n-am putut rezista să mergem la altă tavernă, că doar acolo sunt înşirate în port, tavernă lângă tavernă. Ne-a mai şi consolat frumos că rămăseserăm cu buza umflată uitându-ne după ferry de prânz care nu mai putuse să ne ia şi pe noi, că până la cel de seară aveam timp berechet, spunându-ne că „ştie el, că sunt cam neserioşi, ăştia de fac cursele spre Kefalonia”, că ne-a convins pe loc.

Altfel, taverna destul de mare, arată foarte bine, cu terasă cu multe mese afară, are scaunele cu spătare pe care stă scris pe fiecare în parte, câte un nume grecesc, muzică în surdină, atmosferă tipic grecească, drapelele multor ţări printre care şi al nostru.

Meniul înmânat ne dezvăluie panoplia de bucate specifice bucătăriei greceşti, bineînţeles, la loc de cinste, şi-n româneşte. În Lefkada turiştii sunt în bună parte români, aşa că tavernele s-au orientat repede şi către limba română. Facem conversaţie cu Sergiu, tânărul de nici optsprezece ani ce ne „agăţase”, ne spune că stă de când avea trei ani în Grecia cu părinţii veniţi să muncească. S-au mutat de colo, colo, din Pieria, în Peloponez, apoi în Lefkada, merge la şcoală în Grecia, dar acasă vorbeşte numai în română, însă în România n-ar vrea să se mai întoarcă. Vorbeşte cu patronul care se învârtea şi el pe-acolo şi ne spune că avem reducere 10% din valoarea notei de plată, doar aşa că suntem de-ai lui. Bine, frate!

Comandăm desigur, ce altceva ar fi fost mai nimerit decât un dejun cu kalamari şi gavroşi stropiţi cu retsina?! Că doar în Grecia, parcă aproape numai de asta avem poftă! După surescitarea de care avuseserăm parte în port, la tavernă ne-am relaxat cu-adevărat.

Mai întâi ne-a adus binecunoscuta pâine autohtonă cu susan, rumenită, pastă de unt cu usturoi pe care s-o ungem pe pâine, ca să ne mai potolim foamea. Între timp am cerut parola wi-fi pe care am primit-o scrisă pe un şerveţel, semnalul fiind destul de bun. Porţiile de mâncare cu care am fost serviţi, pe lângă felul principal comandat cuprindeau şi salată şi cartofi prăjiţi, aşa că deveniseră destul de generoase. Gustul a fost delicios, servirea excelentă, tânărul din cale-afară de atent, tot timpul a avut grijă să nu ne lipsească ceva, să ne simţim bine.

Aveam privelişte către port şi de la masă urmăream tot timpul spectacolul vaselor ce soseau sau plecau dinspre/spre insulele învecinate. Şi la final, s-a ţinut de cuvânt căci, într-adevăr, nota de plată a fost mai subţire cu zece procente faţă de cât trebuia să fie, dar nici n-am mai primit altceva din partea casei.

Am văzut pe panourile din faţa terasei că, pe lângă mâncărurile greceşti, gătesc tot felul de paste şi pizza, au tot soiul de oferte îmbietoare la preţ, însă cel mai mult mi-au atras atenţia şi-un zâmbet sloganul „Mâncare-i fudulie, berea-i temelie! ” scris pe o tăbliţă în româneşte, gândindu-mă că apelezi la tot felul de reclame când vrei să-ţi vină clienţii români!

În concluzie, recomand taverna atât pentru mâncarea bine gătită, cât şi pentru servirea ireproşabilă de care am avut parte, în intervalul în care am stat acolo, tânărul reuşise să aducă la masă mai multe grupuri de conaţionali.

La întoarcerea din vacanţa kefaloniană, am mai prelungit şederea în insulele ionce cu o zi în Vasiliki, cazându-ne la Xristina Studios (vezi impresii). Imediat ce ne-am instalat, am plecat către port unde vroiam să mâncăm la taverna Delfini, tavernă recomandată de ghidul meu Top 10 insule greceşti. Localul, destul de mare dealtfel, este situat chiar în port, unde sunt dispuse în şirag în jurul falezei, unele lângă altele, pleiada de taverne tradiţionale din Vasiliki ce şi-au scos mesele, aliniindu-le în buza apei.

Am găsit-o foarte uşor, are o firmă frumoasă la intrare cu un delfin deasupra numelui, imagine regăsită pe meniu, şerveţele, feţe de masă. Este o afacere de mulţi ani a familiei Kapsalis ce urează tuturor celor ce trec pragul tavernei, prin intermediul meniului, să aibă şedere plăcută în Lefkada.

Imediat cum ne-am aşezat la una dintre mesele din primul rând lângă apă, s-a înfiinţat repede un ospătar care părea grec, sau mai bine-zis nu părea ospătar, ci mai degrabă din staff. Prima întrebare a fost de unde suntem, apoi a început să rupă prietenos şi zâmbitor câteva cuvinte pe limba noastră, arătându-ne mai degrabă meniurile care erau traduse şi în română.

Deşi în ghidul tipărit Top 10 scria că specialitatea casei o reprezintă peştele proaspăt la grătar, noi n-am ieşit din nota obişnuită, comandând kalamari şi gavroşi prăjiţi, de dimineaţă pescuiţi. Dar acesta cuprindea o gamă mult mai bogată de preparate din bucătăria locală şi italiană. Separat, o carafă de vin alb, sec ne-a ajutat să alunece mai bine mâncarea, iar înainte de aceasta, ne-a fost adusă faimoasa pâine locală cu susan şi unt pentru a face faţă celor două păhărele cu ouzo primite ca deschizătoare de poftă din partea casei. La fel ca şi la taverna Symposio, porţiile conţineau şi salată, de data aceasta de varză, şi cartofi prăjiţi, fiind îndestulătoare.

Am cerut parola wi-fi, că în momentele de aşteptare mă rodea curiozitatea cine, ce a mai scris pe AFA. Am primit-o scrisă pe-o bucăţică de hârtie, semnalul bun, ireproşabil.

Ambientul: tipic grecesc, ca de obicei!

Fără cusur s-a dovedit şi servirea celor de la taverna Delfini, mâncarea gustoasă, şi amplasarea tavernei pe faleză, în port, locul de unde pulsează viaţa în Vasiliki, lângă mare, devenind alte atuuri ale restaurantului. Nu sunt neapărat o fină cunoscătoare, dar preparatele, după gust, păreau proaspete şi bine gătite. Apoi am întrebat cum ajungem la frumoasa plajă Agiofili, de asemenea, a cărei fotografie am regăsit-o în meniu, deşi nu e de mâncare, dar ştiţi cum e cu publicitatea. Foarte amabil, ospătarul ne spune că putem lua vaporaşul de-acolo contra sumei de 6 €/persoană. Îi spunem că vrem cu maşina, ne explică ce să facem, că trebuie s-o luăm chiar prin faţa tavernei, îi mulţumim, plătim şi plecăm, căci ne grăbeam s-o luăm către plajă.

Şi această tavernă merită recomadări şi cuvinte de laudă, aşa că dacă aveţi de gând să mergeţi în Lefkada, ţineţi-le minte, poate veţi avea nevoie şi de locuri în care să poposiţi şi să vă potoliţi foamea şi setea!

Vă rog, ataşaţi următorul videoclip:

https://www.youtube.com/watch?v=zCNFoM_FTO0

---

VIZUALIZĂRI: 5590 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI