Mănăstirile judeţului Vâlcea

TIPĂREȘTE

Într-un reportaj la televizor au zis că judeţul Vâlcea este judeţul cu cele mai multe mănăstiri (şi schitur) din ţară. Nu ştiu dacă este aşa pentru că nu ştiu situaţia din toate judeţele ţării. În articolul de astăzi o să vă spun unde sunt localizate mănăstirile din judeţul Vâlcea.

Ordinea în care o să le scriu am ales-o să-i fie cât mai uşor turistului să le găsescă. Pornim dinspre judeţul Gorj şi terminăm cu cele spre judeţul Sibiu.

1. Mănăstirea Hurezi - este singura mănăstire din judeţ aflată pe lista Patrimoniului Cultural UNESCO. Este ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi locul unde dorea să fie înmormântat. Ca să ajungeţi la mănăstire trebuie să viraţi la stânga la ieşierea din Horezu şi după vreo 3 kilometri ajungeţi în parcarea din faţa mănăstirii. Această parcare are următoarele coordonate GPS: N – 45.168629 şi E – 24.006871. Biserica a fost construită între 1690-1693 şi are hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Pe larg despre mănăstire am scris un articol separat pe care îl găsiţi aici vezi impresii

2. Mănăstirea Bistriţa - se află la poalele munţilor Căpăţânii, pe malul răului Bistriţa. Ca să ajungeţi aici, de la DN 67 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) în dreptul localităţii Costeşti viraţi la stânga şi după vreo 5-6 kilometri pe un drum judeţean, asfaltat, destul de bun ajungeţi în parcarea mănăstirii. Coordonatele GPS pentru mănăstire sunt următoarele: N – 45.188274 şi E – 24.039814. Biserica mănăstirii a fost construită între 1492-1494 şi este ctitorie a familiei boierilor Craioveşti. În interiorul bisericii se află moştele sfântului Grigorie. Aceste moaşte în timpul atacurilor asupra mănăstirii erau duse într-o peşteră care se află pe dealul din apropiere. Dacă rugaţi o măicuţă vă poate duce să vizitaţi peştera (grup de minim 10 persoane – şi să aveţi o lanternă). Peştera se numeşte a Liliecilor (măicuţa o să vă zică că se numeşte a sf. Grigorie). Peştera este destul de mare, în ea se găsesc câteva colonii de lilieci şi două biserici, dintre care una este săpată în stâncă. Un articol despre mănăstire a scris colega @iulianic şi îl găsiţi aici vezi impresii

3. Mănăstirea Arnota - după ce aţi vizitat mănăstirea Bistriţa puteţi merge la mănăstirea Arnota. Acesta se află pe dealul cu acelaşi nume la o altitudine de 840 de metri. Ca să ajungeţi aici, înainte de ajunge în parcarea mănăstirii Bistriţa viraţi la dreapta, apoi urcaţi un drum şerpuit, care trece pe lângă cariera de calcarşi după vreo 5 kilometri ajungeţi la mănăstirea Arnota. Aceasta are următoarele coordonate GPS: N – 45.196471 şi E – 24.044609. Biserica a fost ctitorită de către Matei Basarab în anul 1634 şi are hramul sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În interiorul bisericii se află mormântul ctitorului ei, domnitorul Matei Basarab. Aici este o linişte deplină, doar crânchetul corbilor mai sparge liniştea. Am vizitat de mai multe ori mănăstirea, îmi amintesc că la prima vizită nu am văzut nici un călugăr prin curte sau în biserică, am vizitat biserica apoi la ieşirea din biserică pe o masă era amenajat „magazinul de suveniruri” de unde te putei servi singur iar plata o făcei tot singur existând o cutie unde se aflau bani ca să poţi lua restul. Pentru mai multe amănunte citi următorul articol scris de mama @Michi - vezi impresii.

4. Shitul Pătrunsa – aici încă nu am ajuns. La schit nu se poate ajunge cu maşina. Se merge cu maşina până în localitatea Bărbăteşti apoi pe jos. Schitul a fost construit în anul 1740 de către episcopuil Clement al Râmnicului. Nu am găsit scris nici un articol despre schit pe AmFostAcolo aşa că la anul ar fi cazul să ajung şi aici.

5. Mănăstirea Surpate – continuăm drumul nostru spre Râmnicu Vâlcea şi ajungem în localitatea Pietrari iar de aici viram la dreapta pe drumul judeţean DJ646 B iar după vreo 5 kilometri ajungeţi în localitatea Surpatele de unde se virează la stânga şi după încă vreo 2 kilometri pe un drum asfaltat dar în unele locuri cam strâmt ajungeţi la mănăstire. Parcarea din faţa mănăstirii are următoarele coordonate GPS: N – 45.047994 şi E – 24.189890. Locul este de o frumuseţe rară. Biserica a fost construită între 1703-1706 sub îndrumarea domnei Marica, soţia domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica are hramul „Sfânta Treime”. Un aricol despre mănăstire a scris colegul @cristisch2003 şi îl găsiţi aici: vezi impresii.

6. Mănăstirea Dintr-un Lemn – după mănăstirea Surpatele ne întoarcem la DJ 646 B şi mai parcurgem vreo 3 kilometri şi ajungem la manăstirea Dintr-un lemn. Coordonatele GPS ale parcării sunt următoarele: N – 45.023674 şi E – 24.182284. Mănăstirea Dintr-un Lemn este o oază de linişte şi bucurie. Aleea strujuită de sălcii oferă o privelişte de poveste când sălciile au frunze. Istoria mănăstirii este legată de o legendă. Se spune că un cioban (alţi spun că un călugăr) ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului într-un trunchi de stejar secular iar o voce iar fi şoptit să construiască o biserică în acel loc din trunchiul stejarului în care a găsit icoana. Icoana se află şi estăzi la mănăstire şi se spune că este făcătoare de minuni. Mai multe despre mănăstire în articolul scris de mama @Michi - vezi impresii

7. Mănăstirea Govora – ca să ajungem la mănăstirea Govora trebuie să ne întoarcem la DN 67 iar de aici sunt două posibilităţi să continuăm pe DN 67 până în localitatea Govora iar apoi să urmăm indicatoarele spre mănăstire (acest traseu are 14 kilometri, pe drum foarte bun) sau din Pietrari să mergem pe DJ 646 prin staţiunea Băile Govora apoi după indicatoare spre mănăstire (acest traseu are 12 kilometri iar drumul este destul de bun). Parcarea de lângă mănăstire are următoarele coordonate GPS: N – 45.063170 şi E – 24.221420. Mănăstirea datează din secolulal XIV-lea şi are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este o mănăstire de maici. Este una dintre primele mănăstiri din ţară şi constitue un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe. Un articol cu mai multe detalii despre mănăstire a scris colegul @mario 110 şi îl găsiţi aici - vezi impresii

8. Mănăstirea Sărăcineşti – am ajuns în Râmnicu Vâlcea şi pornim să vizităm mănăstirile de pe valea Olăneştiului. Prima mănăstire care ne iasă în cale este mănăstirea Sărăcineşti. Nu este o mănăstire prea cunoscută. Mănăstirea se află în localiatatea Păuşeşti Măglaşi pe partea stângă în sensul de deplasare spre Băile Olăneşti, la 14 kilometri de Râmnicu Vâlcea. Coordonatele GPS pentru mănăstire sunt următoarele: N – 45.152586 şi E – 24.247984. Biserica a fost ctitorită în anul 1688 de către episcopul Ştefan al Râmnicului şi are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai multe detalii despre mănăstire în articolul colegului @tata123 - vezi impresii

9. Schitul Iezer – ne abatem puţin de la drumul spre Băile Olăneşti şi intrăm pe Valea Cheii pe un drum forestier, cu meisaje mirifice şi după vreo 10 kilometri ajungem la Schitul Iezer. Coordonatele GPS pentru schit sunt următoarele: N – 45.2047.26 şi E – 24.171566. Istoria acestui schit începe în anul 1495 pe vremea lui mircea cel Bătrân. Este un schit de maicii. Biserica schitului are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Un articol cu descrierea pe larg a schitului a fost scris de mama @Michi - vezi impresii

10. Schitul Pahomie – ne continuăm drumul pe Valea Cheii şi după 7 kilometri ajungem la shitul Pahomie. Se poate lasa maşina la o bifurcaţie a drumului apoi se continuă pe jos vreo 2 kilometri dar se poate ajunge cu maşina şi până lângă schit depinde de maşină. Pentru „parcarea” de la bifurcaţie coordonatele GPS sunt următoarele: N – 45.234735 şi E – 24.145676, iar pentru schit sunt: N – 45.241247 şi E – 24.123296. Schitul a fost intemeiat de către monahul Pahomie şi Sava Haiducul în anul 1520. Biserica are hramul „Sfântul Ilie”. Locul este minunat, dar mai multe despre schit găsiţi în articolulm scris de mine aici - vezi impresii

11. Mănăstirea Comanca – ne întoarcem la drumul spre Băile Olăneşti (DN64) şi continuăm drumul pe malul Olăneştiului până în staţiune, apoi imediat ce se termină staţiunea la vreo 2 kilometri, ajungem la Mănăstirea Cotmanca. Cordonatele GPS pentru mănăstire sunt următoarele: N – 45.217026 şi E – 24.221144. Mănăstirea a fost întemeiată în secolul al XVIII-lea (1736) de către vornicul Preda Bujoreanu. Hramul bisericii este „ Toţi Sfinţii”. Un articol pe larg despre manăstire a fost scris de catere colegul @tata123 şi-l găsiţi aici - vezi impresii sau cel scris de mine, pe care îl găsiţi aici - vezi impresii

12. Schitul Bradu – ne întoarcem în Băile Olăneşti iar de aici pornim spre Schitul Bradu din localitatea Gurguiata. La schit se poate ajunge atât pe jos făcând o plimbare prin pădure din Băile Olăneşti care durează cam o oră jumătate (sunt vreo 7-8 kilometri) fie cu maşina pe un drum forestier. Coordonatele GPS ale schitului sunt următoarele: N – 45.215586 şi E – 24.185626. Schitul este unul de maicii. Biserica schitului are hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”. Prima biserica la acest schit a fost construită în anul 1737 şi a fost o biserica din lemn. Actuala biserică din piatră datează din anul 1784 de către ieromonahul Sava, ieromonahul Clement şi Grigore preotul. Timp de peste 10 ani cei trei au cărat piatră pentru zidirea bisericii. Până acum nu am găsit nici un articol pe AmFostAcolo despre acest schit.

13. Mănăstirea Frăsinei – ne întoarcem în Râmnicu Vâlcea şi pornim spre Sibiu. Prima oprire o facem la Athosul mănăstirilor româneşti, la mănăstirea Frâsinei. Sunt din 2001 în Vâlcea şi încă nu am ajuns la această mănăstire. Accesul femeilor la mănăstire este interzis. Pentru bărbaţi coordonatele GPS ale locaţie sunt următoarele: N – 45.239151 şi E – 24.260631. Ca să ajungeţi la mănăstire dela DN 7 în localitatea Gura Văii viraţi la stânga pe drumul judeţean DJ 658, iar după 13 kilometri ajungeţi la mănăstire. Biserica a fost construită între anii 1763-1764 de către Hagi Cărstea şi Damian Râmniceanu. Biserica are hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Un articol cu mai multe detalii despre mănăstire a fost scrids de către colegul @tata123 şi-l găsiţi aici - vezi impresii

14. Schitul Ostrov – ne întoarcem la DN 7 şi continuăm drumul spre Călimăneşti aici dăm de Schitul Ostrov, construit pe o insulă încojurată de apele Oltului. Coordonatele GPS pentru parcarea schitului sunt următoarele:: N – 45.247430 şi E – 24.341258. Biserica a fost construită între 1520-1521 de către Neagoe Basarab. Hramul bisericii este „Naşterea Maicii Domnului”. Este o oază de linişte şi frumuseţe. Este cea mai veche aşezare monahală de maicii din ţară. Mai multe amănunte găsiţi în articolul scris de mine - vezi impresii

15. Mănăstirea Cozia – poate cea mai cunoscută mănăstire din judeţ. La ea se ajunge cel mai uşor fiind amplasată chiar la marginea DN7 în localitatea Căciulata. Coordonatele GPS pentru parcarea de lângă mănăstire sunt următoarele: N – 45.271259 şi E – 24.314850. Am fost de multe ori la mănăstirea Cozia. A fost ctitorită la 18 mai 1388 în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Hramul mănăstirii este „ Sfânta Treime”. In interiorul biserici se află mormăntul voievodului Mircea cel Bătrân. Trecând prin vechea bucătărie a mănăstirii puteţi ajunge pe malul Oltului, în spatele mănăstirii, unde sunt puse câteva bănci de pe care puteţi admira frumuseţea naturii. Un articol din care puteţi afla mai multe amănunte a scris colega @iulianic şi îl găsiţi aici - vezi impresii

16. Mănăstirea Turnu – la doi kilometri de mănăstirea Cozia, pe celălalt mal al Oltului, se află mănăstirea Turnu. Coordonatele GPS pentru mănăstirea Turnu sunt următoarele: N – 45.288008 şi E – 24.308266. Primi monarhi care s-au aşezat aici în secolul al XV-lea, au fost doi călugări de la mănăstirea Cozia, Danil şi Misail care şi-au făcut chiliile săpate în stâncă şi care se pot vizita şi astăzi. Prima biserică a fost construită în secolul al XVI-lea şi are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Pentru mai multe amănunte despre mănăstire citiţi aici - vezi impresii

16. Mănăstirea Stânişoara – ascunsă între piscurile muntelui Cozia, mănăstirea Stânişoară oferă clipe de linişte şi bucurie. La mănăstire puteţi ajunge pe două căi. Fiie pe jos de la mănăstirea Turnu, prin pădure, un traseu de 1,5 ore fie cu maşina pe un drum forestier din satul Păuşa. Pentru cei care vin cu maşina coordonatele GPS ale mănăstirii sunt următoarele: N – 45.302142 şi E – 24.338862. Mănăstirea a fost fondată de pustnici care au venit aici de la mănăstirea Cozia în jurul anului 1681, care au ridicat aici un mic schit. Biserica mănăstirii are hramul”Sfântul Gheorghe”. Mai multe amănunte găsiţi în articolul colegului @mictzu - vezi impresii

17. Mănăstirea Cornetu – este amplasată la margine DN 7 în satul Tutuleşti din comuna Racoviţa. Parcarea de lângă mănăstire are următoarele coordonate GPS: N – 45.387960 şi E – 24.301001. Biserica a fost construită în secolul al XVII-lea şi are hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mai multe amănunte găsiţi în articolul colegului @dan&ema - vezi impresii

Cam acestea sunt cele mai cunoscute mănăstiri şi schituri din judeţ sigur mai sunt şi altele despre care eu nu ştiu, totuşi aş mai aminti şi despre o mănăstire nouă construită în anul după anul 2000, în munţi, la peste 1300 de metri altitudine, lângă Horezu pe muntele numit "Vărful lui Roman". Mănăstirea a fost ridicată de către o familie din Râmnicu Vălcea care şi-a pierdut fica în urma unei operaţii la stomac (fata avea 25 de ani)

Cum se apropie sărbătoarea Crăciunului vă doresc tuturor un Crăciun Fericit! alături de cei dragi.

---

VIZUALIZĂRI: 13556 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI