Do You Have Another Wish?

TIPĂREȘTE

Perioada sejurului: 15 - 22 septembrie

Alegerea hotelului

Încă din timpul sejurului petrecut cu un an înainte la Delphin Botanik am decis că neapărat trebuie să ajungem şi la Delphin-ul frate, mai stilat şi mai titrat, respectiv la Delphin Deluxe Resort. Primele două hoteluri din anul respectiv au fost alese şi rezervate încă din luna ianuarie, beneficiind astfel de reducerile maxime de early booking.

Drumul

Am parcurs în două zile cei 1472 de kilometri de la Bucureşti la Alanya, cu o noapte intermediară la Kutahya.

În prima zi traseul parcurs a fost următorul:

București-Giurgiu-Ruse-Razgrad-Târgoviște-Omurtag-Kotel-Yambol-Elhovo-Lesovo-Hamzabeyli-Edirne-Istanbul-Adapazari-Osmaneli-Bilecik-Bozuyuk-Kutahya (1001 km) .

Am poposit pentru o noapte la hotelul Grand Cinar 3* din Kutahya (vezi impresii)

A doua zi am plecat mai departe pe traseul: Kutahya-Afyon-Sandikli-Burdur-Antalya-Okurcalar (Alanya) - 461 de kilometri. şi am ajuns la hotelul Delphin DeLuxe 5* din Okurcalar - prima noastră destinație din acest sejur - la ora 11,50.

Total kilometri parcurși la dus: 1472.

Mai multe amănunte despre drumul cu maşina în Alanya găsiţi aici

Hotelul

Delphin Deluxe Resort se află la 90 de kilometri de aeroportul din Antalya, ceea ce implică un transfer lung pentru cei care ajung cu avionul, însă pentru noi nu a constituit o problemă, la 35 de kilometri de Side şi la 30 de kilometri de Alanya. Este extrem de vizibil din şoseaua principală, deci greu de ratat. Cu toate acestea, pentru a nimeri din prima, trebuie intrat pe bretea cu câteva hoteluri mai înainte. Coordonatele GPS sunt următoarele: 36.659325 N şi 31.659240 E.

Teritoriul de 50.000 mp al resortului este destul de restrâns şi compact, fără a fi înghesuit, chiar atunci când hotelul este plin, având avantajul de a ajunge uşor la plajă, piscine, restaurante.

În anul 2001 a fost construit corpul principal al hotelului, în forma literei X, cu şase etaje şi 416 camere având suprafaţa de 27 mp, iar în 2013 a fost construit corpul anexă cu şapte etaje cu 79 de camere family având suprafaţa de 43 mp şi vreo 3 camere standard. Corpul principal dispune de patru lifturi panoramice, iar corpul anexă dispune de trei lifturi.

Recepţia este foarte spaţioasă, impresionantă la prima vedere datorită lobby-ului imens.

În permanenţă, în lobby oaspeţii sunt întâmpinaţi cu dulciuri, şampanie, sucuri şi o limonadă cu mentă excelentă, preferata mea, care nu pierdeam nicio ocazie de a o gusta mereu.

Parcarea

Parcarea hotelului este extrem de mică raportat la numărul de camere, dar, având în vedere faptul că majoritatea turiştilor vin cu avionul şi nu prea au nevoie de loc de parcare, pot spune că găseşti loc, chiar dacă mai improvizezi uneori. Există câteva locuri de parcare înainte de intrarea în resort, se mai poate parca şi de-a lungul bretelei paralele cu D 400 pe unde se face accesul la hoteluri, dar şi în interiorul resortului pe cele două serpentine care duc spre subsol, folosite pentru aprovizionare. Noi am ales să parcăm la capătul serpentinei din dreapta, practic sub restaurantul principal, la umbră. Avantajul a fost că eram foarte aproape de intrarea în corpul family în care am fost cazaţi, astfel că la plecare ne-am cărat singuri bagajele fără efort, dar atunci nu ştiam asta. Se pare că adevărata parcare a hotelului, aflată în interiorul acestuia, a fost desfiinţată, pe terenul respectiv construindu-se noul corp family.

Cazarea

Chiar dacă nu era nici ora 12, m-am prezentat la recepţie cu voucherul şi paşapoartele, am completat formularul de cazare pe care nu am omis să menţionez faptul că mă aflam la a doua vizită la un hotel Delphin, ne-au fost puse brăţările de all inclusive şi am aflat că voi primi o cameră cu vedere laterală la mare aşa cum plătisem, dar spre hotelul Mukarnas. Mimez pe loc o dezamăgire totală şi solicit o cameră pe partea opusă respectiv spre piscina de relaxare. Recepţionerul îmi spune că nu se poate, că hotelul este plin şi încearcă să mă convingă că este acelaşi lucru. Insist că eu am venit să mă odihnesc, precizez faptul că ştiu că pe partea cu Mukarnas liniştea este permanent tulburată de bâzâitul aparatelor de climatizare şi că nu doresc nicidecum acest lucru şi îi reamintesc faptul că am revenit la un hotel din lanţul Delphin tocmai pentru că am fost nu mulţumită, ci de-a dreptul încântată de condiţii, dar mai ales de serviciile primite şi nu aş dori să fiu dezamăgită. Se pare că povestea cu „fidelitatea” a fost argumentul hotărâtor care l-a determinat ca, după câteva minute de butonat calculatorul, să îmi ofere nu o cameră dublă standard cu vedere laterală la mare aşa cum plătisem, ci un apartament în corpul family nou construit şi deschis chiar în acel an, despre a cărui apariţie nu aveam cunoştinţă, şi deşi acesta era mult prea mare pentru doar doi adulţi, practic nu ne era necesar atâta spaţiu, atâtea paturi, totuşi era prea frumos ca să-l refuz :). Ca de obicei, am inspectat mai întâi camera şi apoi am chemat un bell boy care să ne ajute cu bagajele.

Family room

Camera, mai bine zis apartamentul, este în stil vagon. Se intră direct în camera pentru copii, cu două paturi single, televizor LCD, minibar, aer condiţionat. Cele două paturi sunt separate de două noptiere deasupra cărora există şi două lămpi fixate pe perete. În partea opusă mai găsim un suport de bagaje. Singurul dezavantaj al acestei camere îl constituie lipsa unei ferestre şi a aerisirii directe.

Urmează un hol. Pe o parte este dulapul suficient de încăpător şi bine compartimentat în care este montat seiful electronic cu utilizare gratuită, iar pe partea opusă este baia.

Un concept interesant care mie mi-a plăcut mult, dar care îi poate nemulţumi pe cei cu copii sau ceva mai pudici: nu există uşă la baie! De fapt, există doar un toc, nefiind prevăzut a fi montată şi vreo uşă. În baie găsim chiuveta cu oglindă, uscător de păr, oglindă măritoare de machiaj, câteva cosmetice bune, inclusiv periuţe şi pastă de dinţi, utile celor mai uituci. Am regăsit săpunul lichid cu un parfum specific, puternic, pe care mi-al aminteam de anul precedent de la Botanik. Toaleta este separată de restul băii „open space” printr-o uşă din geam mat, dar care nu este de sus până jos, ci mai scurtă, existând inclusiv un tablou care poate fi admirat stând pe tron. În partea opusă toaletei se află cabina de duş, foarte spaţioasă, direct pe gresie, dar fără a fi aluneacoasă, cu duş fix şi mobil, modern şi eficient, dozator de şampon/gel de duş şi suport de prosoape, separată prin geam transparent de restul băii. Atât duşul, cât şi toaleta dispun de ventilatoare separate eficiente. Am primit de halate de baie şi de papuci de unică folosinţă cu sigla hotelului, dar nu le-am folosit.

În continuarea holului urmează o uşă care desparte dormitorul matrimonial de restul „camerei”. Camera principală este spaţioasă, dotată cu un pat dublu confortabil cu două noptiere, o mică sofa pe care ar putea dormi la nevoie un copil până la şase ani, o măsuţă, televizor, minibar, panou de reglare a aerului condiţionat, separat de cel din prima cameră, set de preparare a ceaiului şi cafelei, pliculeţe de ceai, borcănele de cafea instant şi lapte praf, pliculeţe de zahăr. Mi-a plăcut oglinda mare cât tot peretele. Minibarul conţinea sucuri din gama Pepsi, bere Efes, alune şi ciocolată. Ambele minibaruri erau completate în fiecare zi, dar bere primeam doar în cel din dormitorul matrimonial.

De aici se iese în balcon. Balconul este de dimensiuni obişnuite, dotat cu o măsuţă şi două scaune şi cu uscător de prosoape. Noi am avut vedere la piscina de relaxare şi parţială la mare, dar şi la şosea şi la un câmp în partea opusă. Termopanele au asigurat o izolare fonică foarte bună, nefiind deloc deranjaţi de zgomotul traficului de pe D400, o şosea foarte aglomerată, de care eram foarte aproape.

Un avantaj întâlnit şi aici, la fel ca în toate hotelurile Delphin, îl costituie room service-ul gratuit între orele 00.00-06.00.

Curăţenia

Curăţenia a fost făcută zilnic, fără reproş. Prosoapele au fost schimbate în fiecare zi, iar cearşafurile la fiecare două zile. Cu sau fără atenţii oferite cameristei, după trecerea acesteia găseam lebede şi inimioare din prosoape şi petale de trandafir pe pat. Fiind destul de matinali, părăseam camera devreme punând cartonașul verde că dorim curățenie, astfel că aceasta era efectuată, cu o singură excepție, în cursul dimineții.

Plaja şi marea

Am trecut mai întâi pe la standul de prosoape aflat în zona spa cu intrare dinspre relax pool pentru a ne lua prosoape de plajă, gratuit în baza cardurilor primite de la recepţie la cazare. Prosoapele pot fi schimbate gratuit oricât de des are nevoie fiecare.

De departe plaja dar, mai ales, intrarea în mare constituie marele minus al acestui hotel, dar cunoşteam perfect acest aspect încă de cu un an înainte când vizitasem celălalt hotel Delphin din Alanya, respectiv vechiul Botanik. Pe plajă există nisip, dar doar în zona şezlongurilor, în timp ce porţiunea dispre mare este cu pietricele destul de mari şi deranjante, iar la intrarea în mare se regăseşte acelaşi bolovăniş. Marea se adânceşte brusc. O fi şi nisip pe fundul mării, dar la adâncimi prea mari ca să mai conteze. Eu nu am putut verifica. Cei care ştiu să înoate pot intra în mare de pe ponton, dar direct la apă foarte adâncă şi pot ieşi tot pe acolo, fără a mai fi necesari papucii speciali.

Spre deosebire de anul anterior când marea a fost calmă, cu uşoare valuri dupăamiaza, anul acesta am prins o mare agitată, cu valuri mari, două zile fiind chiar interzisă intrarea în mare. Valurile au fost atât de mari încât aproape le-au desfiinţat pontonul prin smulgerea plăcilor de lemn de pe acesta. Purtarea încălţămintei speciale de apă este un must, dar, dacă sunt valuri, nici aceasta nu este suficientă. Am fost la Delphin pentru plajă şi baie în mare, ştiu să înot bine, aveam papuci de apă, dar, cu toate acestea, disconfortul resimţit a fost maxim. Valurile puternice când se spărgeau la ţărm antrenau pietricele, mai mici sau mai mari, şi aşa am reuşit să-mi învineţesc gleznele :(. Poate doar nişte cizme m-ar fi protejat eficient.

Plaja este amenajată cu copertine pentru a proteja de soare şi cu un număr mare de şezlonguri dotate cu salteluţe, duşuri. Ca şi la Botanik, la orice oră erau şezlonguri libere la discreţie. Noi am găsit mereu şezlonguri libere în primul rând. Exista un afiş prin care se interzicea rezervarea şezlongurilor cu prosoape sau alte obiecte personale mai devreme de ora 08.30, dar nu ştiu cât se respecta. Nu am văzut ca personalul să ridice prosoapele „fără stăpân”. Noi ne ocupam locurile înainte de a merge la micul dejun şi ajungeam pe plajă la 08.15 maxim 08.30. Dacă la Botanik am găsit în cinci zile din şapte pavilioane libere la plajă (din cele gratuite, desigur), bucurându-ne astfel de mai multă intimitate în „căsuţa noastră cu vedere la Mediterana” cum îmi plăcea să-l numesc, aici la Deluxe a fost practic imposibil, dar nici nu eram dispuşi să ne trezim cu noaptea în cap în acest scop.

Am apreciat curăţenia de pe plajă, personalul suficient de numeros care mişuna printre şezlonguri, dimineaţa curăţând nisipul de pe salteluţe şi măsuţe, peste zi golind coşurile de gunoi şi strângând paharele şi farfuriile goale, măturând cel puţin la fiecare oră nisipul de pe podeţele de lemn de acces. Doar cel cu căruciorul de băuturi reci trecea ceva mai rar, spre deosebire de piscine unde era mult mai prezent.

Grija pentru confortul celor mai mici oaspeţi s-a văzut şi în amenajarea unui loc de joacă pe nisip proteja de soare printr-o copertină şi dotat cu câteva jucărioare.

Piscinele

Am recunoscut de fiecare dată faptul că piscinele nu mă prea pasionează. Nu-mi place apa cu clor şi nu văd rostul de a conduce trei mii de kilometri doar pentru a face baie într-o piscină, când oferta este suficient de bogată şi la noi. De această dată însă am fost nevoită să fac şi baie în piscină, deoarece accesul în mare a fost interzis vreo două zile din cauza valurilor foarte mari. Am ales, bineînţeles, piscina de relaxare, care, aşa cum îi spune şi numele, mi-a oferit liniştea mult dorită, fără muzică la volum ridicat, fără animatori care să încerce să mă „corupă” la fel de fel de jocuri şi concursuri, fără copii insuficient supravegheaţi de părinţi care să urle şi să sară încontinuu în piscină stropind totul în jur. Piscina de relaxare are o adâncime de 1,50 m şi o suprafaţă generoasă, astfel încât poţi înota liniştit fără a deranja sau a fi deranjat de ceilalţi. Apa era caldă, foarte curată, dar... cu clor. Am găsit şi aici şezlonguri libere, mai greu a fost să găsim şi o umbrelă, care ulterior ne-a fost „furată” de către vecinii nemţi de alături în timp ce eram plecaţi să mâncăm gozleme. Nu am vrut să mă enervez, mi-am strâns lucrurile şi am plecat în cameră să-mi fac somnul de frumuseţe, însă nu înainte de a le mulţumi respectivilor, în limba engleză, dar sunt convinsă că au înţeles perfect mesajul transmis :D.

Mai există şi o piscină principală cu adâncimea de 1,40 m, chiar în faţa hotelului, folosită pentru activităţi. Aceasta era preferata majorităţii turiştilor din hotel. Nu am stat acolo niciodată, doar am trecut pe lângă ea, oprindu-ne uneori câteva minute pentru a urmări concursurile organizate de animatori.

Voi trece doar în revistă şi cele două piscine micuţe de la tobogane, cu adâncimea de 1.10m. Toboganele sunt exact patru la număr, absolut banale, câte două la fiecare piscină. Interesantă este doar construcţia şi urcarea pe acestea. Funcţionează cu program, ca peste tot. Noi nu le-am încercat.

Pe la piscina interioară am trecut doar seara după cină şi doar în plimbare, prima dată când căutam Vitamin Bar-ul, pe care nu l-am prins niciodată deschis. Deci, există piscină interioară pentru adulţi (cu adâncimea de 1,40m) şi pentru copii (cu adâncimea de 40 cm). Nu cred că erau încălzite, dar nu am verificat.

Restaurante şi baruri

Restaurantul principal se află la nivelul recepţiei. Este foarte mare şi are şi o terasă spaţioasă cu vedere la piscina pentru activităţi şi la mare. Spre deosebire de restaurantul principal de la Botanik a cărui zonă interioară climatizată mi s-a părut prea mică pentru capacitatea hotelului, aici erau mese suficiente atât în interior, cât şi pe terasă. Am fost mulţumită, chiar încântată, de varietatea şi calitatea mâncărurilor oferite, dar şi de modul artistic de prezentare. Băuturile erau servite la masă de către ospătari, mulţi şi foarte prompţi la orice solicitare. Am apreciat şi aici prezenţa şi conţinutul vitrinelor de peşte (tonul foarte gustos şi somonul afumat nu mi-au lipsip din farfurie la nicio masă) şi de brânzeturi mai „speciale” (învechite şi mucegăite). Sucul fresh de portocale şi limonada cu mentă nu au lipsit de la micul dejun. Cafeaua a fost foarte bună şi pe gustul fiecăruia. La fiecare masă găseam cafea la filtru, espresso sau turcească (la cană electrică). Am găsit multe fructe şi dulciuri diverse, nu voi aminti numărul sortimentelor de baclava pentru că risc să inund tastatura.

Aici se puteau lua principalele mese după următorul program: 7-10 micul dejun, 10-11 micul dejun pentru cei care se trezesc mai târziu, 12.30-14.30 prânzul, 19.00-21.30 cina.

Foarte rar am mâncat de prânz în restaurantul principal, preferând, din comoditate, snack restaurantul aflat aproape atât de piscină, cât şi de plajă, cu o varietate suficientă de mâncăruri chiar dacă mai spre fast food, dar unde mergeam într-o ţinută mai lejeră. Îngheţata, foarte bună şi în mai multe sortimente, era disponibilă mai multe ore pe zi. Kumpir şi tantuni erau alte opţiuni mult pe placul meu. Pentru gozleme şi ayran mergeam într-o altă zonă aflată undeva dincolo de piscina principală spre Mukarnas.

Există şi şapte restaurante a la carte, la un sejur de o săptămână putând beneficia absolut gratuit de o vizită la fiecare dintre ele, cu condiţia rezervării prealabile cu o zi înainte la un automat din holul hotelului, având posibilitatea de a alege inclusiv masa la care doream să stăm. Acestea sunt: Ottoman Barbeque (turcesc), Fish (pescăresc), Dolce Vita (italian), China House (chinezesc), Mediterranean (mediteranean), Margarita (mexican) şi Teppanyaki (japonez), disponibile doar pentru cină, cu program 19.00-21.30. Dintre acestea eu am ales să mănânc la turcesc, japonez, mediteranean şi chinezesc.

La restaurantul turcesc a fost foarte bine, mie îmi place mult de tot bucătăria turcească, dar nu am fost la fel de impresionată ca de restaurantul turcesc de la Botanik (vizitat cu un an înainte) unde am mâncat un miel atât de bun că mi-l aminesc şi acum. Acesta se află la etajul I al snack barului, deci outdoor, spre bucuria fumătorilor.

Am fost şi la cel japonez, amplasat într-un sector delimitat pe terasa restaurantului principal. Mâncarea nu a fost cine ştie ce, deşi ok, dar mi-a plăcut mai mult spectacolul oferit de bucătarul care gătea în faţa noastră şi care făcea din gătit un adevărat show.

A urmat vizita la restaurantul mediteranean, unde mâncarea a fost mai slăbuţă sau poate nu a fost tocmai pe gustul meu, dar serviciile au fost la înălţime.

Ultimul restaurant a la carte vizitat a fost cel chinezesc. Mie nu-mi prea place mâncarea chinezească, din Bucureşti am plecat adesea nemâncată din asemenea restaurante, dar am rezervat doar pentru îngheţata prăjită de la desert, care este o nebunie pe care nu o ratez niciodată. Mi-a fost ruşine să comand direct desertul, singurul care mă interesa de fapt, astfel că am comandat şi diverse altele, care s-au dovedit ok.

Baruri sunt destule şi peste tot prin resort. Interesant şi nu tocmai corect, în opinia mea, este faptul că sistemul ultra all inclusive este cumva limitat în cazul acestui hotel, în sensul că băuturile de import, una din puţinele diferenţe faţă de conceptul all inclusive al Botanik-ului, sunt disponibile, dar nu la toate barurile. Nu existau băuturi de import la barul de la plajă (10.00-18.00), la barul de pe ponton deschis doar seara (20.30-24.00) şi unde se putea fuma gratuit narghilea, la barul de la piscină (10.00-18.00) şi nici la cel de la amfiteatru (22.30-02.00) sau la barul care deservea restaurantul principal în timpul meselor, ceea ce nu mi se pare ok. Băuturi de import incluse erau la Lobby barul cu program 09.00-02.00, la Temple bar (18.00-24.00) şi la Secret Garden (11.00-01.00), în rest doar băuturi locale, obişnuite. Serviciile au fost foarte foarte bune la toate barurile pe la care am trecut, dar amabilitatea personalului parcă nu a mai fost atât de impresionantă ca în urmă cu un an la Botanik sau poate mă obişnuisem deja cu „normalitatea” din lanţul hotelurilor Delphin. Seara am preferat terasa de la lobby bar, unde, pe lângă cocktailuri excelente beneficiam şi de semnal bun la internet şi puteam fuma fără restricţii. Pe la Secret Garden Bar mai treceam uneori seara pentru cocktail-uri foarte bine preparate, dar şi frumos prezentate cu artificii, umbreluţe etc.

La Harem Bar, care era amenajat doar seara (20.30-24.00) pe „insula” din mijlocul piscinei de relaxare, leneveam tolăniţi pe fotolii de puf fumând narghilea cu diferite arome, aceasta fiind inclusă în concept.

Amatorii de prăjituri şi alte dulciuri puteau frecventa Delphin Pub, la fel ca şi cei care mai doreau să mănânce şi pe timpul nopţii un sandviş, o măslină, eu nu am reuşit performanţa asta, şi nu apelau la room service-ul gratuit sau cei care soseau sau plecau pe timpul nopţii având avioane la ore mici din noapte. Între 23.00-06.00 Delphin Pub era deschis şi pentru băuturi.

Unul din barurile la care nu am reuşit niciodată să ajung în timpul programului de funcţionare, respectiv 09.30-18.00, este Vitamin barul, aflat în apropierea piscinei interioare, care oferă o gamă variată de sucuri naturale (fresh) de fructe şi legume.

Am trecut şi pe la discotecă, dar nu m-a interesat prea tare, aceasta fiind indoor.

Peste tot auzeam de nenumărate ori pe zi două expresii: „Do You Have Another Wish? ” şi „Another One? ” Toţi erau extrem de dornici să te servească făcând tot posibilul să te simţi cât mai bine. Ajungeai să-ţi fie jenă să-i refuzi şi să consumi mai mult decât normal.

Alte activităţi

Am identificat două terenuri de tenis. De menționat că lecțiile de tenis se plătesc iar pentru echipament se depune o garanţie.

Centrul spa se află sub nivelul recepției și are program 09.00-20.00. Baia turcească, sauna și baia de aburi sunt gratuite, restul procedurilor fiind contra cost.

Gratuit este şi accesul la sala de fitness.

Dintre alte activități zilnice incluse în concept, aș aminti: gimnastică aerobică, volei de plajă, tenis de masă, tras cu arcul, bocca, darts etc., la ore stabilite și afișate.

Contra cost sunt: biliardul, bowling-ul, sala de jocuri, internet cafe. La fel şi sporturile motorizate de pe plajă şi nu tocmai ieftine: parasailing - 40 euro/1 persoană, 60 euro/2 persoane în tandem pentru maxim 10 minute, banana – 8 euro/persoană, ski jet – 40 euro/10 minute, salteaua – 15 euro de persoană pentru 10 minute.

La amfiteatru serile începeau cu minidisco pentru copii şi erau urmate de spectacole pentru adulţi. Au fost ok spectacolele cu invitaţi profesionişti din afară şi slabe şi prea vulgare pentru gustul meu cele organizate de animatorii hotelului. Eram serviţi cu popcorn, bere şi sucuri de către picolii care mişunau printre rânduri cu tăvile pline. Cine dorea altceva de băut se ducea singur şi îşi aducea de la bar.

Internet

Hotelul oferă internet wireless gratuit. Acesta are semnal foarte bun în lobby, ceva mai slab pe terasa de la lobby şi slăbuţ la piscină. De asemenea, în cameră şi în balcon aveam semnal maxim, dar nu m-am dus la mare ca să stau în cameră. Pe plajă semnalul era inexistent. Vedeam reţelele hotelurilor vecine, inclusiv a Botanik-ului, dar nu ne puteam conecta la acestea. :(

Copiii se bucură de o atenţie deosebită în acest resort, ca de altfel în toate hotelurile acestui lanţ. Au piscine pentru copii, inclusiv o piscină interioară. Piscina exterioară este dotată cu o copertină pentru a-i proteja de soare când se bălăcesc. Pe plajă există loc de joacă special pentru ei. Există club pentru copiii între 4 şi 12 ani unde au loc diferite activităţi potrivite vârstei acestora. Luna Park-ul gratuit, aflat în apropierea plajei, într-o zonă cu multă umbră naturală de la copacii din jur, dotat cu roată mare, trenuleţ şi maşinuţe este un alt mare plus. La amfiteatru există seară de seară program de minidisco înaintea începerii programelor pentru adulţi.

Hotelul oferă transport gratuit cu microbuzul propriu până în Alanya, Side şi Manavgat după un program afişat. Singurele condiții fiind să te înscrii cu o zi înainte la recepție şi să existe un număr suficient de doritori. Pe noi nu ne-a interesat acest serviciu, dar poate fi extrem de util celor veniţi cu avionul care nu au maşină la dispoziţie şi care astfel economisesc banii pe care i-ar fi dat pe taxi sau pentru închirierea unei maşini.

Delphin Family

Ne aflam la a doua vizită la un hotel Delphin. Ştiam că se pune un mare accent pe fidelizarea clienţilor, dar nu realizasem până atunci nivelul la care se face aceasta şi nici cât de „fideli” sunt unii, pe lângă care noi eram mici copii. Ştiam că turiştii fideli lanţului primesc brăţări speciale începând cu a şasea vizită (eu încă râvnesc la o asemenea brăţară), beneficiază de cazări superioare celor plătite şi de alte avantaje, văzusem că aproape jumătate din turişti purtau asemenea brăţări VIP, dar adevărata dimensiune a fenomenului a constituit o mare surpriză pentru mine.

Într-o dupăamiază primim vizita unei fete de la relaţii cu clienţii care venise pentru a ne aduce o invitaţie la cocktail party-ul care urma să aibă loc a doua zi la ora 16, petrecere destinată doar turiştilor fideli hotelurilor Delphin, practic începând cu a doua vizită. Ne-am îmbrăcat corespunzător şi ne-am prezentat la ora stabilită. Sala era deja plină. A avut loc o premiere a celor mai fideli turişti dintre cei prezenţi în acel moment în hotel. Am aplaudat cu uimire şi admiraţie premianţii aflaţi la a 28-a (douăzeci şi opta), la a 25-a (douăzeci şi cincea) şi la a 22-a (douăzeci şi doua) vizită într-un hotel Delphin, majoritatea acestor vizite fiind chiar la Delphin Deluxe Resort, hotelul în care ne aflam. Premiul întâi a fost câştigat de un cuplu din Rusia, iar celelalte două de cupluri din Germania, toţi trecuţi de şaizeci de ani.

A fost prezentat tortul şi şampania pregătite cu această ocazie, au fost împărţite celor prezenţi, apoi a urmat o perioadă de socializare, în care managerul general al hotelului a trecut pe la toţi turiştii schimbând câteva vorbe cu fiecare în parte. Noi îl cunoscusem deja cu câteva zile înainte, ştia că suntem români, ne mai întâlneam cu el seara la intrarea în restaurantul principal când ne saluta întotdeauna în limba română, eu îi răspundeam în turcă, era mereu prezent încercând să se asigure personal că totul e în regulă şi că toţi turiştii sunt mulţumiţi.

Taloanele cu numărul camerei fiecăruia de pe invitaţia la petrecere au fost introduse într-o urnă şi extrase la o tombolă cu premii din cele mai diverse. Marele premiu era un sejur de o săptămână absolut gratuit oricând anul următor. Cred că fiecare participant a câştigat un premiu mai mult sau mai puţin simbolic de la şedinţe gratuite de masaj la centrul spa al hotelului la genţi de plajă, portofele şi tricouri personalizate cu sigla Delphin-ului. Eu am câştigat o repriză de parasailing pentru două persoane, valabilă la centrul de sporturi acvatice de pe plajă, care costa 60 de euro.

A urmat un spectacol cu muzică turcească şi dansuri din buric, fiecare vorbea cu fiecare, noi am mai băut un pahar, eu am mai luat o felie de tort pentru că mi-a plăcut şi ne-am retras pentru a ne pregăti pentru cină.

Parasailing

În penultima zi de sejur ne-am dus să ne valorificăm premiul câştigat la tombolă. Am fost imediat invitaţi în barcă şi am pornit în larg pe acordurile muzicii turceşti excelente. Am făcut câteva poze cu hotelurile din zonă văzute de pe mare. Deşi marea era destul de calmă, incomparabil mai calmă decât toată săptămâna anterioară, eu deja ameţisem. A urmat „fixarea” noastră în hamuri şi apoi pe o bară, cu mare grijă pentru echilibrarea greutăţii. Eu am intrat în panică şi am decis să renunţ, prea multă adrenalină riscând să-mi dăuneze sănătăţii. Văzând că nu mă pot convinge să continui, cei cu barca au reluat operaţiunile fixându-l de această dată pe centru pe soţul meu. Am încercat să negociez cu ei o dublare a timpului alocat plimbării soţului, în compensare pentru fapul că eu nu participam, dar nu am reuşit să obţin decât o suplimentare a timpului cu trei minute, bune şi alea. Soţul a fost absolut încântat de această nouă experienţă, a filmat de sus tot timpul, eu îl filmam din barcă cu telefonul, dar cele mai bune poze şi filme au fost, firesc, cele realizate de fotograful lor profesionist. Eu m-am ales doar cu o plimbare cu barca în larg, care nici aceea nu mi-a priit prea mult din cauza răului de mare pe care începeam să-l resimt, dar am fost zgârcită şi nu am împărţit micul dejun cu peştii din Mediterană.

Ajunşi la mal a început negocierea cu fotograful pentru poze şi filme. Vizionarea acestora pe laptop ne-a convins să le cumpărăm. De la o sută de euro am negociat până la jumătate, m-am lamentat că nu mai avem bani fiind la sfârşit de sejur, că a doua zi plecam, că doar nu era să-i spun că mai avem încă două săptămâni de sejur pe la alte două hoteluri cel puţin la fel de bune ca acesta, că-i facem safteaua fiind primii clienţi din ziua respectivă, ulterior am oferit cincizeci de dolari, pentru a plăti în final 55 de dolari, respectivul transferându-ne materialul pe un stick de memorie.

În perioada sejurului meu majoritatea turiştilor din hotel a fost constituită de germani, cei mai mulţi de vârsta a treia şi peste, celelalte naţionalităţi prezente fiind nesemnificative numeric prin comparaţie cu nemţii. Români au fost doar patru camere la început, numărul crescând până la nouă camere spre sfârşitul sejurului.

Comparativ cu sejurul petrecut cu un an înainte la Delphin Botanik, unde au ruşii erau cei mai numeroşi urmaţi apoi de nemţi şi erau foarte multe familii cu copii, de unde şi gălăgia inerentă, aici predominau cuplurile fără copii trecute de „prima tinereţe”, liniştite şi, în general, mai bine crescute.

Marea a fost caldă cu o temperatură a apei de 28 de grade, dar destul de agitată, apa din piscine era la fel de caldă, vremea a fost bună mai puţin o zi în care a plouat.

Chiar dacă după acest sejur şi în anii următori am vizitat hoteluri mai bune decât acesta, dar şi mai scumpe, aş reveni oricând cu mare plăcere la acest hotel sau la oricare hotel Delphin pentru serviciile de calitate oferite (în plus am şi ambiţia şi dorinţa de a primi o brăţară de culoare diferită de a celorlaţi turişti). Recomand cu drag Delphin Deluxe Resort Alanya mai ales familiilor cu copii pentru grija şi atenţia deosebită faţă de aceştia şi mai puţin celor pentru care o plajă foarte bună este o nevoie absolută, aici plaja neprietenoasă fiind un mare minus. Eu am făcut compromisul de a renunţa la o plajă perfectă pentru servicii exemplare şi un preţ rezonabil şi nu am regretat deloc. Doi ani mai târziu am ajuns la un alt hotel Delphin (Botanik Exclusive Lara), recent preluat, un resort frumos cu un teritoriu de două ori mai mare ca aici, unde am petrecut un sejur excelent, plaja a fost foarte bună, dar serviciile nu s-au ridicat la standardul cu care deja mă obişnuisem.

La terminarea sejurului petrecut la Delphin DeLuxe 5* din Okurcalar, la ora 11.10 am plecat spre următorul hotel aflat în Beldibi (Kemer), traseul parcurs fiind următorul: Okurcalar (Alanya) – Antalya – Beldibi (Kemer) – 134 km.

---

VIZUALIZĂRI: 4025 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI