Muzeul Civilizatiei Populare Astra

TIPĂREȘTE

A trecut aproape o saptamana de la vizita in Muzeul Civilizatiei Populare Astra, si totusi am decis sa scriu acest articol astazi 1 Decembrie de Ziua Nationala a Romaniei, deoarece muzeul este un loc unde te simti roman si nu orice roman ci unul care a trait in trecut.

Si totusi vizita in muzeul satului (ca asa imi place mie sa-l numesc) este ca o calatorie in timp, aici simtim spiritul romanesc autentic si creativitatea poporului roman care a trait in mediul rural.

Deoarece urma si ziua tuturor romanilor am decis pentru o vizita in compania familiei in ultimul weekend o zi de toamna tarzie superba. Un copil este greu de convins sa viziteze un muzeu dar la un muzeu in aer liber se schimba mult situatia. Mai ales daca muzeul are lac, parau si padure asa cum este acest loc.

Pentru un turist care sta mai mult de o zi sau 2 in oras, acest muzeu este un must see, cateva ore sigur se vor consuma in parcurgerea celor 10 km in vizitarea celor 46 hectare de expozitie. Dar suprafata totala este de 96 hectare.

Accesul catre muzeu se face de pe drumul DJ106A imediat dupa iesirea din oras pe drumul spre Paltinis la o distanta de cca 5km de centru. Aici este intrarea principala dar mai sint cateva intrari dinspre Gradina Zoologica, Hanul Tulghes si Hanul Vestem aceste restaurante se afla pe langa DJ106A si dupa luarea mesei se poate face vizita (pentru digestie) muzeul in aer liber.

Tarifele de vizitare sint de 17 ron/adult, 10 ron/pensionar, elevi si studenti 3,5 ron. Interesant ca eu am platit tariful de 12 ron/adult (care este in mod normal tariful/pers. pentru grupuri organizate) sambata trecuta si nu stiu daca a fost o eroare sau chiar este mai ieftin fiind extrasezon. Am observat tarziu. Alte tarife ar fi inchirierea audioghidului de 20 ron sau adevaratului ghid la 150/200 ron/ora (romana/lb straina de circulatie internationala). Avand in vedere distantele mari de parcurs am gasit foarte util posibilitatea de inchiriere a bicicletelor electrice pentru 30 ron/jumatate de ora.

Din fericire nu am vazut afisata taxa foto pentru turisti doar pentru foto organizat in cadrul unor evenimente (200/zi/aparat). Personal am fotografiat cu un telefon dar pozele sint reusite (m-a ajutat vremea insorita) Programul este 9.00-17.00.Si sa nu uitam ca de Ziua Nationala intrarea este gratuita.

Un scurt istoric despre muzeu doresc neaparat sa adaug aici: Cu 13 ani inaintea Unirii prin anii 1905 in cadrul Muzeului Asociatiunii (din parcul Astra descris intr-un articol anterior) a avut loc prima expozitie etnografica cu aceasta tematica de civilizatie populara. In 1940 a avut loc propunerea amenajarii unui muzeu in aer liber in padurea Dumbrava (locul unde se afla acum muzeul). doar dupa 23 de ani dupa aceasta propunere se materializeaza aceasta idee, 1963 atunci cand Comitatul de Stat pentru Cultura si Arta din Bucuresti a aprobat acesta.

Dupa aceasta data incepe transportarea din diferite locatii a tarii si remontarea monumentelor etnografice, primul fiind o moara. In 1966 are loc inaugurarea muzeului. Din acest moment numarul pieselor incepe sa creasca, ajungand la sute de monumente valoroase. In afara de vizitarea obiectivelor muzeul este si un loc excelent de recreere dar si de divertisment, se organizeaza foarte des evenimente cum ar fi diferite targuri, expozitii, spectacole. Diferite evenimente se pot observa langa lacul artificial din muzeu, scena propriuzisa este amplasata chiar pe lac. Sa nu uitam nici de experienta culinara oferita de Carciuma din Batrani, Hanul Tulghes si Hanul Vestem.

Primele amintiri de aici sint din copilarie, de atunci ma aflu in posesia unui set de diapozitive cu obiectivele muzeului (pe atunci mai putine ca acum) Imi aduc aminte barcile de agrement de pe lac si de pescuit. Poate in copilarie nu eram asa interesat de aceste monumente, eram mai mult pe lac cu barca si cu unditele de pescuit, tatal unui amic lucra aici asa ca distractia nu costa nimic. In ultimul weekend de noiembrie nu am mai vazut barci pe nicaieri, iar lacul avea un strat subtire de gheata chiar daca ziua era insorita.

La intrarea principala se poate parca atat in parcarea amenajata de-a lungul drumului pe stanga cat si in parcarea amenajata in incinta muzeului (3 ron). In trecut de pe vremea copilariei la intrare era un chiosc, pe urma s-a construit o casuta mai mare care tinea loc si de magazin de souveniruri, iar in ultimii ani s-a construit o cladire moderna imensa (se vede in P1) dar care nu imi place. In interior este o expozitie, un magazin, zona de receptie unde se achita cele necesare, se pot organiza evenimente iar afara sint terase. Afara este amenajat un popas rustic sub umbra copacilor din padurea Dumbrava. Pentru acces pietonal in muzeu trebuie scanate biletele de intrare, dupa care pot inainta cei cu bilet unic dreapta cei cu abonamente stanga.

Daca ne uitam pe harta muzeului (se vede pe panourile amplasate in muzeu) observam ca este impartita in doua in mijloc fiind lacul amenajat, cele doua zone din stanga si dreapta lacului au cam acelasi numar de obiective.

Noi am plecat pe prima alee spre dreapta si am ajuns la un complex de gospodarii printre care si o gospodarie de preot din Stanesti Poiana Vadului jud Alba. A urmat o gospodarie de negustor ambulant din Goiesti Vidra (Alba).

Trecand pe langa o troita din judetul Vrancea am dat de o gospodarie-atelier de dogari tot din judetul Vrancea. Am gasit interesanta si gospodaria unui rrom rudar din Poiana/Perisani (Valcea). Mai incolo am dat de o gospodarie-atelier de dogari-rotari din Obarsa si gospodarie-atelier de spatari Rasculita (Hunedoara)

Pentru a exista muzica trebuie sa fie fabricanti de instrumente, o gospodarie-atelier de mesteri de instrumente muzicale din Campulung Moldovenesc (Suceava) mi-a adus aminte de acesta.

Pe urma gospodarii din Calinesti-Berbesti (Maramures) mi-au facut cu ochiul inainte sa ajung la biserica de lemn Bezded din Salaj construit in 1754 si transferat apoi aici in muzeu.

Dupa vizitarea bisericii si trecand pe langa o gospodarie atelier de rogojinari din Valeni (Gorj) si o troita am ajuns pe un pod de lemn de pe care se vede lacul din incinta gradinii zoologice. Sa zicem ca am vazut mai putin de un sfert din muzeu pana aici. Atat inainte cat si dupa pod exista intrari/iesiri secundare in muzeu dinspre zoo si dinspre o alee de langa zoo prin padure. Gasim o scoala si o expozitie acoperita cu monumente in miniatura incepand de la diferite casute, mori pana la biserici. Cateva foisoare unde se poate lua masa din traista este un alt popas. Sa nu uitam ca pe marginea aleilor sint multe banci de odihna, panouri cu informatii,harti, stalpi de iluminat (exista posibiitati de vizitare nocturna) dar fumatul este peste tot strict interzis si nici nu-i de mirare totul este facut din lemn, se afla in padure, frunze uscate peste tot, doar o scanteie si gata tragedia, nici nu vreau sa ma gandesc. Mai sint niste paravane pentru facut poze,cu motive etnografice.

Admiram o instalatie hidraulica pentru zdrobirea minereului aurifer, dupa care ne indreptam spre un cartier intreg de gospodarii situat pe un deal. Aici gasim gospodarii de fierari Calinesti (Maramures) gospodarie atelier de olari din Marginea (Suceava), Sacel (Maramures), Oboga (Olt), Horezu (Valcea), Corund (Harghita), Obarsa (Hunedoara)

O alta biserica de lemn la marginea padurii ne incanta ochii acesta este adusa din Dretea judetul Cluj, a fost construit in secolul 17.

M-a impresionat casa cu etaj apartinand unei gospodarii-atelier de prelucrare a chichlimbarului din Colti (Buzau). Urmeaza alti olari cu gospodaria lor din Galesoaia (Gorj). O casa apartinand unui impletitor de paie isi are originea chiar aproape adica din Cisnadioara (cativa km de locatie)

Urmeaza gospodaria unui cojocar-curelar din Saliste (Sibiu), alta troita de lemn si ulita tesatorilor. Am admirat caruta de sub gospodaria unui varar din Dragu Brad (Hunedoara) Statea asa ca intr-un garaj. Pe ulita tesatorilor am gasit gospodaria de oier si atelier prelucrarea lanii Poiana Sibiului (Sibiu)

Pentru prelucrarea matasii am vazut un alt atelier din Croici-Matasari (Gorj). O gospodarie din Lisa (Brasov) prelucra canepa, iar alta din Sasausi (Sibiu) canepa si facea franghii.

Indreptandu-ne spre zona morilor folosite in minerit am mai dat de o gospodarie-atelier de confectionat cergi din Sapanta (Maramures).

Amenajate langa parau am gasit o piua hidraulica din Rod (Sibiu), din Fanate (Bihor) inclusiv cu destinatie de moara, Prigor (Caras Severin), o darsta (Moeciu de Sus-Brasov)

Iesind din acest sector am gasit o troita tencuita si vopsita la o rascruce de drumuri (intersectie de alei din muzeu), mergand putin mai departe in directia lacului am gasit un complex de industrii populare cu moara, joagar, circular, polizor, pive de haine energia folosita fiind cea hidraulica (Polovragi-Gorj). Langa aceste utilaje am gasit un complex de terase de vara nefunctionale in acest moment.

Si am ajuns la lacul artifcial imens, dar pare un lac natural. Aici este amenajata scena betonata direct pe apa, iar spectatorii stau la mal aici fiind amenajate bancile pentru public. Posibilitate de iluminare a scenei exista chiar daca este in aer liber, 2 lampi stradale asigurand lumina necesara. Am participat ca spectator la spectacole folclorice aici. In acest punct am vazut 50% (poate putin mai mult) din muzeu. In aceasta zona este si toaleta publica dar si un chiosc/magazin mic.

Mergand mai departe spre cealalta parte a muzeului gasim casa lui Cornel Irimie (1919-1983) etnograf si parintele muzeului. El a fost cel care a creat si organizat acest muzeu in aer liber.

Ajungem din nou langa apa de aceasta data sectorul morilor de vand si gospodariilor de langa apa. Gasim o gospodarie de pescari din Mahmudia (Tulcea), moara plutitoare din Munteni (Valcea), mori de vant din Bestepe (Tulcea), Enisala (Tulcea), un bac si vreo 30 de gaste albe ca zapada dar care faceau o galagie infernala.

Parasind aceasta lume de langa malul lacului gasim Carciuma din Batrani (adus din Batrani-Prahova) un restaurant cu specific cu sala de mese in interior si exterior, crama, anexe. Recomand, am mancat aici de cateva ori. Fiind vreme frumoasa si afara stateau cativa musafiri.

Lasand in urma carciuma si trecand langa o zona de joaca amenajata pentru copii putem admira popicaria de lemn adusa din Paltinis. Pe urma vedem o gospodarie de pomicultori din Balanesti-Gorj, o moara de apa cu roata verticala (Dabaca-Hunedoara), Poienii de Jos (Bihor), Orsova (Mures), Roscani-Hunedoara, o moara de mana cu transmisie prin curea din jud Valcea, un teasc acoperit din Vintu de Jos (Alba), o cultura splendida de vita de vie, o gospodarie de pomicultori din Vladesti-Valcea, alt teasc din Cristian (Sibiu), un complex intreg de teascuri si productie a vinului cu pivnite, si o casa de zidarie de viticultor din Seica Mica (Sibiu)

Mi-a placut si moara acoperita si actionata de cai dar si un roata mare de lemn(scranciob) pentru divertismentul satenilor de atunci, cred ca a fost actionata manual. Tot undeva de aici se poate urca la Hanul vestem (aici inca nu am fost). Ajungand inapoi la Carciuma din Batrani,aici este alta toaleta pentru vizitatori. De aici avem de mers inapoi pe malul lacului sau de urcat pana la Hanul Tulghes, foarte rustic amenajat ,mancarea este buna, recomand. Aici este alta intrare/iesire secundara dar si o alee care ne duce inapoi la intrarea principala.

Iesim cu parere de rau ca a trebuit sa parasim aceasta lume a civilizatiei din trecut, dar facem promisiunea revenirii. Recomand vizitatorilor Sibiului.

WM rog aceasta filmare din drona, multumesc.

https://www.youtube.com/watch?v=uHLmSpL0Oy8

---

VIZUALIZĂRI: 2539 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI