Brasov - unul dintre cele mai frumoase orase din tara

TIPĂREȘTE

Cum weekendul trecut a părut mai mult de primăvară decât de toamnă târzie, ne-am hotărât să facem o ieşire. Locaţia aleasă, unul dintre cele mai frumoase oraşe din ţară, Braşovul.

Traseul ales pentru a ajunge la Braşov a fost următorul: Râmnicu Vâlcea – Avrig – Făgăraş – Braşov. Puţină aglomeraţie pe Valea Oltului, în rest nu am avut vreo plângere pe acest traseu, asfaltul este foarte bun. Dacă la Râmnicu Vâlcea zăpada se lasă aşteptată, cum ne apropiam de Braşov, aceasta îşi făcea prezenţa pe marginea drumului. Era zăpada rămasă de săptămâna trecută, ce diferenţă de vreme între o săptămână şi alta.

Am ajuns în Braşov, am căutat un loc unde să parcăm maşina cât mai aproape de centrul oraşului şi am găsit o parcare cu plată lângă primăria Braşovului. În Braşov în zona centrală parcare este cu plată. Costul este de 1,5 lei pe oră şi se poate plăti doar cu monede de 50 bani. Ca să nu fim stresaţi de timp am plătit prin sms 2,6 euro pentru 24 de ore. După ce am rezolvat problema parcarii am pornit la drum, dar nu înainte de a privi statuia Lupoicei cu Romulus şi Remus din faţa clădirii Primăriei. Apoi am trecut prin parcul de alături, unde erau mulţi localnici care se bucurau de razele soarelui de noiembrie.

Am ajuns pe strada Mureşenilor, stradă ce face legătura cu Piaţa Sfatului. Pe această stradă se găsesc o mulţime de clădiri vechi, de patrimoniu. Prima care iese in evidenţă de la depărtare este biserica romano-catolică Sfinţii Pentru şi Pavel. Biserica este puţin diferită de majoritatea bisericilor prin faptul că nu este orientată pe axa est-vest ci are faţada direct în stradă. Biserica a fost construită în secolul al XVIII-lea în stil baroc. Este copusă dintr-o singură navă cu, cor. Deasupra porţii principale se află un turn înalt în vârful căruia se găseşte un ceas cu patru cadrane. Faţada principală a bisericii cum am mai zis se încadreză în frontul străzii dar faţadele laterale sunt acoperite de clădirile vecine.

Chiar înainte de a ajunge în Piaţa Sfatului se află alt obiectiv turistic, Casa Mureşenilor. Casa a aparţinut familiei Mureşenilor. Conform testamentului lui Iacob Mureşianu casa a fost oferită statului român în vederea organizării unui muzeu. Pe lângă clădire familia a donat şi o valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculpură şi mai multe documente vechi. Una dintre cele mai importante piese din muzeu este legată de istoria Imnului naţional, Deşteptă-te Române, creaţie a lui Andrei Mureşanu.

Am ajuns în Piaţa Sfatului. Aici era agitaţie multă pentru că se monta bradul de Craciun în faţa Casei Sfatului. Acestă clădire cred că împreună cu Biserica Neagră sunt simbolurile cele mai cunoscute ale oraşului şi datorită festivalului Cerbul de Aur care se organiza aici iar clădirea apărea în toate transmisiunile de la festival. Casa Sfatului a fost transformată în muzeu. Clădirea a fost construită în anul 1420 şi a aparţinut breslei cojocarilor, dar, cu timpul a devenit sediu administrativ. Clădirea se evidenţiază şi prin turnul său. Turnul poartă numele Turnul Trompeţilor deoarece de aici se dădea alarma atunci când vre-un pericol ameninţa oraşul. Şi acum la ora 6 din turn se aude zilnic suntetul trompetelor. Din anul 1950 Casa Sfatului a devenit sediul Muzeului Judeţean de Istorie.

Incă din anul 1520 aici se adunau negustorii pentru a-şi vinde marfa. Locul unde se stabileau preţurile m[rfurilor tranzaţionate de către negustori era Casa Negustorilor. Casa a fost construită în anul 1545, iar astăzi găzduieşte un renumit restaurant, pe nume Corona.

In Piaţa Sfatului a existat şi un stâlp, numit „Stîlpul Infantei” unde erau judecate vrăjitoarele şi răufăcătorii.

O clădire interesantă este cea a Bisericii Adormirea Maicii Domnului. Este o biserică ortodoxă, construită în anul 1896 şi este o copie fidelă a bisericii greceşti din Viena. La stradă se află casa parohială pe sub care printr-un coridor se ajunge la poarta de intrare ân biserică. Biserica este tip de tip sală şi are interiorul frumos ornat cu un iconostaz al școlii brașovene. Turnul, în stil bizantin, construit deasupra casei parohiale a fost distrus de cutremurul din 1940, și a fost refăcut în forma lui inițială în 1972.

Din Piaţa Sfatului se poate ajunge pe Muntele Tâmpa. Accesul în vârful muntelui se face fie cu telecondola fie pe jos pe poteci. Nu ne-am dus acum am lasat vizitarea muntelui pe altă dată. Pe vârful Tâmpa se află un panou luminos care ne aminteşte în ce localitate ne aflăm.

Am pornit din Piaţa Sfatului pe strada Republicii. Acesta este o stradă pietonală, unde se găsesc o mulţime de terase, magazine de firmă şi nu numai, restaurante. Aproape toate clădirile de pe acestă stradă sunt monument istoric, unele având o vechime de 400-500 ani. Cea mai frumoasă clădire este cea în care îşi are sediul hotelul Corona. Peste drum de acesta se află o altă cladire frumoasă unde îşi are sediul Regionala Căi Ferate.

Pe o stradă laterară se află Mănăstirea Franciscană Sfântul Ioan Botezătorul. Biserica mănăstirii a fost construită în secolul al XV-lea şi refăcută în secolul XVIII. Biserica este construită în stil gotic. Este compusă dintr-o nava scurtă şi un cor sprijinit pe exterior pe două perechi de contraforturi.

După ce am făcut mici cumpărături, am revenit în Piaţa Sfatului pentru a ne îndrepta spre Biserica Neagră. Am ajuns în curtea Johanes Honterus. Aici se află cel mai cunoscut obiectiv turistic din Braşov, Biserica Neagră, denumită astfel după ce un incendiu devastator produs în anul 1689 a înnegrit pereţii acesteia. Nu mai insist cu alte date despre Biserica Neagră pentru că am scris un amplu articol despre ea, cu ocazia altei vizite în Braşov (vezi articol).

In apopierea bisericii se află o mulţime de clădiri vechi, două dintre ele au găzduit fiind scolile de băieţi şi fete. Clădirea şcolii de băieţi este atestată din anul 1541 ca gimnaziu superior evanghelic săsesc cu predare în limba germană. Apoi a devenit liceul Hunterus. Din 1912 liceul funcţioneaz[ într-o altă clâdire aflată în apropiere. Tot în zona se află strada Sforii, cea mai îngustî stradă din Braşov. Pe acestă stradă nu îşi are domiciliul nimeni. Strada datează din secolul al XVII-lea şi a fost construită pentru a facilita întervenţia pompierilor la clădirile din zonă în caz de incendii. Strada are o lungime de 80 de metri şi o lăţime între 1,1 şi 1,35 metri fiind a treia cea mai îngustă stradă din Europa după Spreuerhostrase din Germania care are o lăţime între 31-50 centimetri şi Parliament Street din Anglia cu o lăţime de 122 centimetri.

Următoarele obiective pe care le-am vizitat au fost Turnul Negru şi Turnul Alb. Am ajuns pe strada denumită „După ziduri” care duce spre Turnul Negru şi Bastionul Graft. Am trecut pe lângă Bastionul Ferarilor, clădire ce astăzi adăposteşte sediul Arhivelor Naţionale. De pe acestă stradă am urcat spre Turnul Negru. Am pornit pe malul pârului Cheiu până la Bastionul Graft, care a fost construit între anii 1515-1521 de c[tre breasla şelarilor fiind menit să facă legătura între cetate şi Turnul Alb.

Drumul pînă la Turnul Negru este lejer urcând puţin prin pădure. Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observaţie ale Cetăţii Braşovului construit ca o fortificaţie independentă amplasat[ în afara zidurilor cetăţii. Turnul are o înălţime de 11 metri iar zidurile sale măsoară la bază 2 metri. Turnul avea poarta ferecată cu un lacăt şi nu am putut urca în el.

Am pornit pe o potecă din pădure spre Turnul Alb, traseul dintre cele două turnuri este lejer de parcurs. Am ajuns la turn, priveliştea asupra orşului de aici este superbă. Turnul Alb a afost construit în secolul al XV-lea ca fortificaţie exterioară a Cetăţii Braşovului la circa 60 metri distanţă şi peste 30 metri diferenţă de nivel faţă de zidurile de nord-vest ale oraşului, fiind repartizat spre apărare breslelor cositorilor şi alămarilor. Turnul are o formă de semicerc cu partea circulară spre deal. Are o înălţime de 18 metri spre deal şi 20 metri spre oraş. In interiorul turnului se află cinci nivele de galerii de apărare prevăzute cu guri de tragere. Accesul în turn se făcea cu ajutorul unei scări mobile printr-o uşă aflată pe partea cu oraşul. Turnul a ars în urma incendiului din 1689, fiind reparat în anul 1723 apoi renovat în anul 1902. Turnul era închis dar ne-am bucurat de aerul curat şi priveliştea din faţa ochilor.

Am coborăt de la turn prin parcul alăturat am ajuns în zona Livada Poştei, am admirat şi aici o mulţime de clădiri şi ne-am îndreptat spre maşină.

Am vrut să vizităm şi cetatea Braşovului dar acesta este închisă din cauza unui litigiu între Primărie şi o propietarul pământului unde se află cetatea. Dar cetatea şi alte obiective turistice (zoo, muntele Tîmpa, prima scoala romaneasca) din oraş le vom vitita cu altă ocazie.

Pot spune că Braşovul este unul dintre cele mai frumoase oraşe din ţara, şi daca nu aţi ajuns încă aici planificaţi vizitarea acestui oraş.

Vă doresc vacanţe plăcute.

---

VIZUALIZĂRI: 1933 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI