Castelul Pelisor

TIPĂREȘTE

După ce am vizitat casa în care a locuit la Sinaia, George Enescu şi Castelul Peleş, a urmat “fratele mai mic” al Peleşului, Pelişorul.

Castelul Pelişor nu are anvergura Peleşului. Exteriorul paltului este construit în tilul renaşcentist, în schimb interiorul camerelor poartă amprenta călătoriei prin viaţă Reginei Maria supranumită şi “Regina Artistă”.

Castelul a fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca şi reşedinţă pentru pricipii moştenitori, Ferdinand şi Maria. Arhitectul castelului a fost cehul Karel Liman. Inaugurarea castelului a avut loc în anul 1903. Cu aceea ocazie Regina Maria a pictat pe un pergament următoarea frază:

“ Noi, Carol I, Rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul Castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi.

Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al XXXVII-lea, în ziua de 24 maiu.

Dat-i-am nume, Pelişor. ”

La sărbătoarea Inaugurării au fost prezenţi, conform semnăturilor aflate pe acest act, alături de monarhi şi principii moştenitori, doamne de onoare ale Curţii regale, arhitectul Liman, arhimandritul Nifon, ofiţeri superiori ai armatei române, personalităţi din lumea politică şi culturală, numeroşi localnici.

Am pătruns în castel, cum am trecut pragul uşii am văzut bunul gust al reginei Maria. Holul de la intrare este garnisit cu lambriuri din lemn de stejar. Din hol se urcă spre etajele supeioare pe o scară construită din lemn. Holul de la intare este luminat cu ajutorul unui laminator cu viralii. Am ajuns la etaj, aici se află majoritatea camerelor care sunt deschise spre vizitare, publicului.

Incepem cu Sufrageria mare – camera este garnisită cu lambriuri din lemn de paltin şi frasin. Pe masa din sufragerie stau aşezate tacâmurile şi paharele de cristal, gata să fie folosite de către musafiri.

Dormitorul reginei Maria – mai este denumit şi “dormitorul de aur”, este mobilitat cu piese realizate în 1909 în Atelierele de Artă şi Meserii din Sinaia, după planurile şi desenele reginei Maria, cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit, cu decoraţiuni de antrelac de inspiraţie celtică şi elemente zoomorfe bizantine.

Biroul reginei Maria – este amplasat între coloane construite în stil brâncovenesc, are mobilierul conceput tot de către regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu două simboluri dragi reginei, crinul şi crucea gemată.

Apartamentul reginei Maria – cred că este cea mai mare încăpere din castel. Apartamentul este format dintr-un salon şi o capelă. Salonul este decorat cu elemente din cultura celtică şi scandinavică. Capela se află într-un spaţiu placat cu marmură, intrarea în capelă se face trecând pe sub o arcadă sprijinită pe coloane.

Biroul Regelui Ferdinand – biroul este decorat simplist. Cea mai importantă piesă de mobilier de aici este biroul realizat din lemn de nuc, care este placat cu trei panouri sculptate, în care sunt redate castelele Peleş, Pelişor şi Foişor.

Atelierul reginei Maria – este unul dintre cele mai iubite locuri din castel de către regină, era locul unde ea îşi petrecea mult timp. Aici regina îşi etala talentul la pictură. De altfel la Castelul Pelişor se află cânteva lucrări ale reginei Maria, pe lângă manuscrisul de la inaugurarea castelului (menţionat la începutul articolului) se mai află şi câteva acuarele în care sunt prezentate florile preferate ale reginei, crinii.

Apartamentul francez – este compus din două încăperi, camera Louis Philippe şi camera bretonă. Camera Louis Philippe are un mobilier din lemn de nuc. Camera printer decoraţiunile din acestă cameră se află un vas japonez şi o mulţime de tablouri pe peraţi. Camera bretonă are mobilierul realizat din lemn de stejar. Mobilierul din acestă cameră redă pe sculptat pe panouri, şcene din viaţa ţaranilor bretoni. Mobilierul din ambele camera a fost realizat la Paris.

Salonul Oriental – aici sunt expuse obiecte ceramice, stauiete, decoraţiuni care au o provenienţă orientală. Mobilierul din acest salon este realizat din lemn de nuc.

Apartamentele copiilor – sunt locurile unde au crescut cei patru copii ai familiei regale, Carol care a devenit rege al României, Mărioara care a devenit regina Yugoslaviei, Elisabeta care a ajuns regina Greciei şi prinţul Nicolae. Mobilerul din aceste camera este simplu de culoare albă.

Salonul de aur –este decorat cu pereţi din stuc aurit, care poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei (fiind emblema oraşului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar şi legat de Scoţia, locul natal al Mariei), mobilierul de aici este decorat cu elemente celtice şi bizantine desingn-ul fiind întregit de luminatorul de pe plafon, în forma unei cruci celtice. Aici, în acest salon la 18 iulie 1938 a încetat din viaţă regina Maria. In data de 3 noiembrie 2015 aici a avut loc un eveliment important, avut loc un ceremonial militar al ”Întoarcerii Inimii Reginei”, de la Muzeul Naţional de Istorie (unde s-a aflat timp de 44 de ani). Caseta cu inima reginei, acoperită cu steagurile României și Marii Britanii şi escortată pe tot parcursul drumului de soldați, a ajuns la Castelul Pelișor, unde, după o ceremonie care a avut loc în prezența Familiei Regale şi a unor personalităţi, a fost depusă în Salonul de Aur din Castelul Pelișor, unde va rămâne pentru eternitate.

După ce am vizitat aceste două castele Peleşul şi Pelişorul concepţia mea despre Regii României s-a schimbat foarte mult. Am crescut cu idea că regii au făcut mult rău ţării (asta învăţam la istorie). Primele semene de întrebare mi le-am pus în anii studenţiei, când în Piaţa Operei din Timişoara, a fost dezvelit un bust al Regelui Ferdinand, cred că era prin 1997. Atunci în capul meu a apărut idea, dacă au făcut rău ţării de ce le facem statui? Apoi în timp am mai citit despre regii din România, şi au dispărut cu tot idea că au făcut rău acestei ţări, ba din contră au făcut foarte mult bine. Mă întreb aşa, oare dacă regale Mihai nu era forţat să abdice la 30 decembrie 1947, unde era România astăzi?

Astăzi fiind zi de sărbătoare, sfinţii Mihail şi Gavril, urez un La mulţi ani! tuturor celor care poartă aceste nume.

Va doresc concedii plăcute.

---

VIZUALIZĂRI: 1376 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI