ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 30.10.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: jud. Ilfov
ÎNSCRIS: 11.06.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
OCT-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Dați un vot pentru Ateneu

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

" Să fie ca-n lungi veacuri, nici mână omenească,
Nici timp, nici elemente să nu-l mai dezvelească
Iar fruntea acestui templu să stea în veci tot sus,
Purtând coroana mândră ce fondatorii-au pus. "
Cred, sper că nu este român care să nu știe ce este și unde este Ateneul Român. Măcar să fi citit ceva despre acesta, despre istoria lui interesantă, despre oamenii care au contribuit la ridicarea și menținerea lui, despre ce a însemnat Ateneul pentru cultura clasei mijlocii a României și, de ce nu, ce a însemnat pentru omul de rând, nu o dată ci de mai multe ori sloganul "dați un leu pentru Ateneu".

Vineri, având ceva drumuri prin zona, am zis că este momentul să-mi îndeplinesc o dorință veche de mai bine de un an și să trec pragul Ateneului pentru o vizită simplă, într-un moment când nu este aglomerat interiorul. Pe drum, am sunat la numărul pe care-l aveam în agendă și răspunsul a fost favorabil așa că mi-am sunat și soțul să vină la sfârșitul programului. Eu am ajuns ceva mai devreme decât ora fixată dar mi-a făcut plăcere să stau pe o bancă din micul părculeț, încălzită de soarele care, timid, s-a păcălit să-mi încălzească și mie fața ridată deși erau atâtea adolescente prin preajmă.

Astăzi sală de concerte, sediul Filarmonicii George Enescu, clădirea Ateneului din București a fost ridicată inițial cu un alt scop, poate mult mai apropiat de necesitățile acelor români ceva mai nevoiași dar dornici de cunoaștere.

În anul 1865 se înființează la București Societatea Literară "Ateneul Român" cu trei secții principale (știință, morală și literară) de către un grup de umaniști dar și oameni de știință precum Constantin Esarcu, zoolog și botanist licențiat la Paris dar și istoric și diplomat renumit, cel care a luptat pentru construcția acestei clădiri dar și pentru a reuni sub bolțile ei toate instituțiile științifice și culturale capabile să "deștepte și în același timp să coordone tote activitățile și tote energiile inteligenții naționale"/ discursul din 26 octombrie 1886, ora 2 pm, moment când s-a pus piatra de temelie și au fost recitate versurile de mai sus.

Numele de "ateneu" era des folosit în acele vremuri și desemna locul unde se țineau prelegerile și conferințele publice, în antichitate locul unde poeții și oratorii își citeau operele, nume ce vine de la "Athenaion", templul zeiței înțelepciunii, Atena. Dacă ați citit câte ceva despre zeii bătrânei Elade, știți că Atena era socotită protectoarea tuturor meșteșugarilor, patroană a artelor, protectoare a agriculturii și științelor exacte, ea întruchipând forța tatălui, Zeus și înțelepciunea mamei, Metis, "metis"-ul fiind cel trebuie să domine forța pentru progresul omenirii. Interesantă interpretare.

Societatea Ateneul Român care deja se bucura de mare succes în promovarea științei, artei și culturii poporului, din păcate nu avea un sediu stabil, funcționând într-o casă privată, așa că prin decret guvernamental se cedează societății terenul inițial dat Școlii Ecvestre ce turnase deja fundația unui manej pentru școala de călăreți, teren pe care în trecut a fost o livadă a lui Ienăchiță Văcărescu, o bisericuță a Episcopiei Râmnicu-Vâlcea, o școală cu un singur dascăl. Cum fondurile pentru ridicarea construcției lipseau, Esarcu are geniala idee a unei loterii publice, aprobată de guvern în aprilie 1885. Așa se naște "dați un leu pentru Ateneu", când se tipăresc 500.000 de titluri în valoare de 1 leu aur, vândute foarte repede, banii strânși, alături de alte donații, au făcut ca lucrarea să se execute în aproximativ 2 ani. A costat 836.000 lei aur, efortul a fost mare căci comparativ, o pâine costa 10 bani, un muncitor primea maxim 250 lei aur, doar Saligny avea un salariu de 2000 lei aur!

Proiectul clădirii a fost făcut de francezul Albert Galleron dar modificări importante au adus I. Mincu, Grigore Cerkez și alți arhitecți renumiți ai vremii. Ce a rezultat de-a lungul anilor se vede și azi, o clădire ce a avut norocul de a supraviețui războaielor și comunismului, fiind în epoca roșie singura clădire din București care apărea în Larousse-ul ilustrat, după cum mărturisește Petre Codreanu, fost consultant artistic al Filarmonicii. Și ca o dovadă că în lume reprezintă ceva, este prima clădire românească ce a fost înscrisă în Patrimoniul European, în anul 2007.

Fațada este impresionantă, are aspectul unui templu grec, cele opt coloane ionice sunt identice ca dimensiune cu cele ale templului Erechterion de pe Acropole. Nu întâmplător a fost ales acest templu drept model, Erechtionios este un erou grec, olog, care i-a învățat pe oameni multe meșteșuguri. Deasupra coloanelor se află frontonul triunghiular iar în spate se află cele trei uși masive din stejar cu feronerie deosebită. Deasupra ușilor se află cinci portrete-medalion în mozaic, lucrate de Costin Petrescu: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Aceste medalioane, în perioada comunistă au fost acoperite cu capace rotunde de lemn, scoase discret abia în 1968. În lateralele întrării sunt câte patru coloane prinse în ziduri. Monumentală este cupola cu cele 20 de ferestre rotunde cu lire și cununi stilizate, partea superioară fiind un luminator cu geamuri mate. De jur împrejurul marii cupole se pot citi numele unor mari învățați ai lumii, printre ei și Miron Costin, Cantemir, Gh. Șincai, Timotei Cipariu. Cupola se termină cu o reprezentare a monumentului grec al lui Lysicrates, numită "urna învingătorilor"sau "urna sponsorilor".

Interiorul începe cu marele hol, "Rotonda", înconjurat de cele 12 coloane dorice care susțin sala mare de concerte, cu cele patru scări spiralate din marmură de Carrara, care au balcoane la nivelul de trecere și fac legătura cu anexele Ateneului. Pentru coloane nu s-au găsit bani să fie lucrate în marmură, așa că sunt din stucatură pe suport de șine de cale ferată. Central se află bustul lui Enescu, ca un omagiu pentru aportul adus, orga mare construită în 1939 fiind achiziționată prin subscripția inițiată de compozitor (la biserica Luterană din apropriere se află o orgă de mai mici dimensiuni lucrată de același Oscar Walcker).

Sala de concerte este spectaculoasă. Când am intrat se făceau repetiții la pian așa că am fost invitați să asistăm dacă dorim, condiția fiind să închidem telefoanele și să nu vorbim tare. Așezați comod în scaune elegante cu pluș vișiniu, ne-am plimbat privirea pe bolta sălii, a cărei bogată ornamentație se datorează în mod special lui Al. Odobescu, cel care a insistat ca aici să fie simboluri antropomorfe în relief policromat aurit, inspirate din basme românești și tot aici, circular sunt medalioane cu numele diferitelor științe și arte. În mijlocul bolții este un candelabru cu 200 becuri. Dar ce impune măreție sălii este celebra frescă pictată ce înconjoară sala, mai puțin scena, lată de 3 m, lungă de 75 m, în total 225 mp pictură "al Fresco" cu 25 de episoade din istoria poporului român, redate într-o compoziție unitară, "cartea deschisă a istoriei naționale pentru cei ce o privesc", cum spunea Grigore Ionescu, cel care a descris pictura având ca punct de plecare notițele pictorului Costin Petrescu. Descrierea celor 25 de tablouri o găsiți pe pagina Filarmonicii G. Enescu sau mai amplă în diverse articole pe net. Uneori se amintește că ideea pictării acestei istorii a neamului a aparținut lui Esarcu și Odobescu dar realizarea târzie se datorează lipsei fondurilor, în final tot o subscripție publică. Fresca a stat mult timp în perioada comunistă, acoperită de o draperie roșie.

În primii ani, până după 1947, aici au funcționat două cinematografe, săli de expoziții, o bibliotecă de peste 10.000 de volume din care 5000 donate de Scarlat Rosetti, Pinacoteca statului de asemeni, toate mutate sau desființate la diverse renovări, biblioteca desființată din cauza unor mucegaiuri specifice, în locul acesteia fiind acum o mică sală de concerte, la subsol.

Între perioada 1919 - 1920, Ateneul a adăpostit Camera Deputaților, aici ratificându-se, la 29 decembrie 1919 unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu România.

Ateneul Român astăzi este sediul Filarmonii "George Enescu" și din 1958 locul Festivalului Internațional G. Enescu, fapt datorat acusticii deosebite care face ca sala de concerte să fie printre cele mai bune din lume, perfecțiunea cupolei se pare i-a adus acest merit.

Să vă spun că în ziua când am fost eu, vineri, erau mulți turiști străini cred că este inutil. Că în fotoliile din sala de concerte erau turiști asiatici care admirau bolta și fresca, în tăcere, cred că mă credeți. Poate nu mă credeți că nu ne-am simțit prea bine alături de cel ce trebuia să ne fie ghid. Ne-a dus rapid la bustul lui Enescu, apoi în sală și cam atât. La întrebarea mea dacă știe ce s-a ales de multele statui ce au fost cândva în grădina Ateneului și care au fost distruse de comuniști, răspunsul a fost surprinzător ca o ghilotină: "nu a fost decât una singură, Alergătorii. Originalul a fost mutat de la noi și în loc este Eminescu! " Originalul nu mai există din 1940 de când l-au distrus nemții, nu a fost nicicând la noi ci la francezi! Iar grădina era plină de busturi ale unor personalități românești ale artei, culturii, politicii românești, statui desființate de comuniști, doar cea a lui Eminescu fiind refăcută.

Filarmonica George Enescu are pe pagina ei un scurt istoric al Ateneului Român și câteva date tehnice pe care nu are rost să le mai amintesc aici. Interesant este turul virtual unde se pot admira detaliile exterioare ale cupolei sau câteva zone din interior unde accesul publicului este interzis. Vizitarea costă 10 lei, nu am primit bilete, posibilitatea de a fotografia este o enigmă căci pe ușă este semnul mare de interdicție dar ne-au lăsat să facem acest lucru. Intrarea pentru vizite se face printr-o ușă micuță prin strada Franklin nr. 1 (un fapt ce nu este semnalizat suficient la ușile mari de la coloane, eu așteptând în parc am îndrumat câțiva turiști străini dezorientați de lipsa informației), vizita se face după o informare prealabilă la telefonul afișat pe pagina filarmonicii, de obicei în ziua respectivă sau cu cel mult o zi înainte ori, dacă sunteți în trecere prin zonă întrebați portarul căci nu au nici un program afișat pentru vizite. Tot cu o informare prealabilă se poate asista gratis la unele repetiții.

Merită să alocați puțin timp pentru o vizită la Ateneul Român, turul virtual este foarte bun dar nimic nu poate înlocui senzația pe care o ai intrând în această clădire atunci când nu este prea aglomerată și poți să o admiri în voie, uneori chiar având posibilitatea de a vedea și orga dacă draperia este trasă.


[fb]
---
Trimis de elviramvio in 30.10.16 00:32:22
Validat / Publicat: 30.10.16 10:12:56

VIZUALIZĂRI: 1302 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 [fără descriere]
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 39800 PMA (din 44 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[30.10.16 06:59:58]
»

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

elviramvioAUTOR REVIEW
[30.10.16 07:46:26]
»

@webmasterX:

E perfect, multumesc mult.

Radu Tudoran
[30.10.16 21:07:32]
»

Nici nu stii cat iti sunt de recunoscator pentru review. De multa vreme doream sa vizitez Ateneul si nu stiam cum.

elviramvioAUTOR REVIEW
[30.10.16 21:14:33]
»

@Radu Tudoran:

Ma bucur ca sunt de folos. Poate vei avea un ghid mai bun si afli mai multe. Chiar daca ai sunat cu o zi inainte de vizita si ai primit o. k., suna si in ziua cand mergi, sosirea unor delegatii "inalte' blocheaza accesul muritorilor.

tata123 🔱
[31.10.16 12:10:18]
»

@elviramvio: Iată că în decurs de circa o săptămână aflăm despre alt obiectiv bucureștean care se poate vizita, după Cercul Militar Național (Dan&Ema) și Teatrul Național (cristina47). Sunt obiective pe lângă trecem destul de des, dar nu ne întrebăm dacă putem vedea ori ba interiorul lor. Și ce comori se ascund în spatele ușilor...

Al. Odobescu spunea în discursul de inaugurare din 1888: Iar D-voastre, doamnelor și domnilor, când veți păși pragul la eșire, după ce mă voiu fi silit eu a vă spune întrucât Atheneul nostru bucureștean cearcă să se asemene cu unele clădiri vestite ale lumii antice, de felul său, și cum chiar, în unele părți, palatul nostru întrece pe unele din ele, atunci, la eșire, domnilor, - și mai ales d-voastre, doamenlor mele - trageți, vă rog, cu piciorul, pentru ca, după credința poporană de la noi, să ni se împlinească mai degrabă dorul, dorul nostru al tuturor.

Mulțumim pentru articol și pentru informația utilă privind posibilitatea vizitării acestui monument istoric.

elviramvioAUTOR REVIEW
[31.10.16 12:22:36]
»

@tata123:

"... si mai ales... doamnelor mele", bine amintit, doar la prelegerile din primii ani, sala se umplea de doamne si domnisoare, nu venite toate doar din dorinta de a vedea barbati interesnti, ci multe avide de a afla lucruri noi. A fost un real succes proiectul lui V. A Urechia, Esarcu, Odobescu, Kogalniceanu (ctitor la primul Ateneu la Iasi), Scarlat Rosetti care și-a donat averea si biblioteca, prin testamentul de la Paris di 1870, cu dedicatie expresă "pentru popor"...

Sunt multe informatii dar spatiul articolului acesta este limitat, de aceea n-am repetat multe date și descrierile existente deja pe AFA dar care pot fi gasite si pe pagina filarmonicii.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mishu
[31.10.16 12:32:05]
»

@elviramvio: Si mie mi se pare minunata aceasta cladire si mai ales in serile in care este si luminata, este un spectacol de vis.

Ultima data am fost acolo cu ocazia unui concert de 8 Martie in 2015 si am putut admira sala din interior.

Felicitari, votat cu mare drag.

tata123 🔱
[02.11.16 09:56:30]
»

@elviramvio: Redau un episod legat de fresca Atheneului, istorisire primită pe email în cadrul unui grup de specialitate:

Arhitectul Sorin Pentilescu relatează un crâmpei de istorie auzită de la tatăl său - pictorul Nicolai Pentilescu (1908-1989). Pe vremea când Nicolai era student la BelleArte, la secția arte decorative, îl avea drept profesor pe Costin Petrescu. Alături de alți doi colegi (Iosef Vass și Teodor Grigorescu) este selecționat de maestrul Costin Petrescu sa transpună pe rotonda Atheneului compoziția de pe cartoanele sale de autor. Drept recompensă, pe parcursul lucrărilor, în fiecare sâmbătă seara, cei trei studenți erau invitații maestrului să ia masa, împreună cu el, la restaurantul „Cina”. De asemenea, primeau câte zece gulere detașabile de cămașă, câte zece batiste, precum și câte zece perechi de ciorapi. Era o recompensă nemaipomenită pentru tinerii studenți proveniți din medii modeste care nu aveau posibilități materiale deosebite.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
calatorul
[04.11.16 14:56:25]
»

@elviramvio: De acord, dam un vot meritat si pentru relatarea despre Ateneu.

webmaster
[18.04.19 20:51:39]
»

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Ateneul Român / Palatul Ateneului» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: La pas prin Bucureşti]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, elviramvio, mishu, Radu Tudoran, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂAteneul Român / Palatul Ateneului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.07535719871521 sec
    ecranul dvs: 1 x 1