Doha, o destinație deosebită

TIPĂREȘTE

Cum spuneam în review vezi impresii deplasarea din București în Seul am făcut-o cu Compania Aeriană Qatar, cu o escală în Doha de circa o oră la ducere și una de circa nouă ore la întorcere.

Doha, în arabă Ad-Dawhah este capitala Statului Qatar, emirat arab situat în Peninsula Qatar aflată pe coasta de nord est a Peninsulei Arabe, o țară bogată în gaze naturale și petrol, cotată ca a doua țară în lume privind PIB pe cap de locuitor. Orașul se întinde pe o suprafață de 132 kilometri pătrați și are o populație de peste un milion de locuitori, majoritatea fiind indieni și filipinezi.

Doha este într-o rapidă și permanentă expansiune, fiind o mare concurență, în privința numărului de clădiri aflate în construcție, între ea și cele două mari orașe din Emiratele Arabe: Dubai și Abu Dhabi, vezi și reviewurile vezi impresii și vezi impresii.

Am fost acolo în septembrie venind de la Seul, după ce trecusem prin aeroport la ducere, noaptea cu două săptămâni mai înainte, aterizarea în Doha având loc în jurul orei 04:40.

Aeroportul Internațional Hamad, cunoscut inițial ca Aeroportul Internațional New Doha, a fost inaugurat în mai 2014, înlocuind Aeroportul Internațional Doha, aeroport destul de mic ce deservea Doha și întreg Qatarul. Construcția lui a durat destul de mult, deschiderea a fost amânată de câteva ori, dar, acum, este un aeroport de 5*, cu o arhitectură deosebită, unul dintre cele mai luxoase și mai funcționale terminale din lume.

Designul aeroportului îmbină cu multă măiestrie forma, suprafața și lumina. Formele construcției, cele mai multe curbe, amintesc valurile oceanului și dunele de nisip. Se utilizează combinații din toată gama de material de constrcție: căldura lemnului contrastează cu eleganța metalului și a sticlei, se combină pardoselile de terrazzo, plăci ceramice frumos ornate și colorate, cu pardoseli acoperite cu covoare, iar sticla furnizează lumină naturală ziua și vederi spectaculoase spre deșert seara.

Terminalul dispune de trei nivele, are o piață centrală cu restaurante, cafenele, localuri fast food, și magazine, cele mai multe dintre ele fiind mari branduri mondiale. Pentru a acoperi toate cerințele călătorilor aeroportul oferă saloane VIP la nivelul 2, Wi-Fi gratuit și bine funcțional în orice zonă, oficii de schimb valutar și ATM-uri, camere de rugăciuni și camere de fumat, locuri de joacă pentru copii și chiar un hotel de 5*, normal!! , cu tarif orar și cazare de minim 4 ore. Sunt mai multe camere de odihnă, separate pentru femei și bărbați, mobilate cu paturi stil canapea și bine izolate fonic, pe care le-am folosit și noi, atât la ducere spre Seul cât și la întoarcere.

Pentru a-i spori frumusețea în aeroport sunt expuse temporar mai multe obiecte de artă ale unor artiști locali sau internaționali, ca și obiecte de artă permanente, cea mai cunoscută fiind statuia Lampa Ursul situată în mijlocul pieței centrale. Oare se cheamă Ursul după numele realizatorului ei, elvețianul Urs Ficher, sau pentru că include în ansamblul ei și o copie, mult mărită, a jucăriei preferate a fetiței emirului în timpul căruia s-a construit aeroportul?

Ca aeroport este bine structurat, deși are un singur terminal împărțit în 5 intrări A, B, C, D și E, fiecare cu mai multe porți, dar este foarte aglomerat primind anual circa 30 de milioane de călători. Este planificată extinderea lui cu încă o intrare (F) și deschiderea unui nou terminal, care, la ritmul în care se construiește acolo va fi funcțional pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2022 găzduit de Qatar.

Știam încă din țară că pentru călătorii companiei Qatar Airways care tranzitează Doha mai mult de 5 ore se oferă un tur al orașului, gratuit, de aproape 3 ore, pentru primii 22 de turiști acceptați în ordinea sosirii. Nu se pot face prerezervări și, în plus, este implicat și Serviciul de Emigrare, care oferă gratuit vize de intrare în Qatar.

Am ajuns pe aeroport la ora 04:40, iar la ora 05:00 ne aflam în fața oficiului Doha City Tour din aeroport. Este ușor de găsit, se află la intrarea B, între magazinele Mont Blanc și WH Smith, în apropierea ursului ce domină piața centrală. De fapt eu îl reperasem încă de la prima escală, în Seul, când am stat mai mult timp în aeroport. La acea oră, deja erau 4 persoane, noi ocupând pozițiile 5 și 6, pentru ca în jurul orei 05:30 să fie peste 25 de amatori de circuit. La ora 06:00 când s-a deschis oficiul erau mult mai mulți amatori, care au avut și o surpriză, numărul turiștilor acceptați la tur fiind de 30, nu de 22 cum se știe. În afară de turul de la ora 08:00, mai sunt trei tururi, la orele 11:00,16:00 și 20:00, dar pentru noi era singurul la care eram eligibili, avionul plecând spre România la orele 14:05. O recomandare pentru cei ce vor să facă acest tur este de a merge cât mai devreme la ghișeu și să aștepte acolo deschiderea acestuia.

Cu o oră înainte de plecarea în circuit era întâlnirea grupului cu organizatorii. Grupul nostru era format din tineri, cei mai mulți asiatici, indieni, noi fiind printre puținii europeni și cei mai în vârstă. Ne-am întâlnit cu o doamnă din personalul aeroportului, care ne-a trecut prin vamă și pe la poliția de frontieră despre care pot spune că au fost simple formalități. Ni s-a pus viza pe pașaport și am fost conduși la autocar, unde am fost preluați de ghidul nepalez, vorbitor de engleză.

La ieșirea din aeroport, după 18 ore de stat în aer condiționat, cele aproape 40 grade și soarele strălucitor cu care ne-a întâmpinat Doha au fost binevenite și ne-au revitalizat pentru a putea efectua Turul Doha. La început a fost bine, apoi căldura s-a simțit destul de mult chiar dacă în autocar am avut aer condiționat. S-au făcut mai multe opriri de 15, 20 minute pentru poze la mai multe obiective, se simțea căldura deși era dimineață. Mă gândesc cum ar fi fost turul de la 16:00? Noi ne-am așezat în autocar pe partea cu șoferul, cred că este mai bine pentru poze pe partea cealaltă.

La ora 08:00 plecam din aeroport, apoi pe autostradă și am intrat în oraș mergând de a lungul Cornișei Doha, poate cea mai spectaculoasă zonă din Doha, o îmbinare armonioasă între împrejurimi verzi și arhitectură modernă, ce se întinde, în formă de potcoavă, pe 7 kilometri, pe malul mării.

Admirând și pozând cât am putut mai mult, am ajuns la Muzeul de Artă Islamică, amenajat într-o clădire iconică situată pe Cornișa din Doha în fața unui parc imens. Designul clădirii este influențat de arhitectura islamică veche, în special de Moscheea Tulun Ibn din Cairo, dar este unic, unică fiind și construcția muzeului pe o insulă artificială, fără posibilitatea construirii în vecinătate a altor clădiri care să-i perturbe frumusețea, conectată la țărm prin două poduri pietonale și unul rutier. Aici am făcut prima oprire.

Deschisă spre sfârșitul anului 2008, clădirea de 5 nivele oferă vizitatorilor o mulțime de facilități: un magazin de cadouri, o bibliotecă, mai multe săli de studii, o sală de teatru, un restaurant select, dar și camere de rugăciune sau săli de abluțiune (purificarea prin spălare).

Este primul muzeu de acest gen din țările golfului Persic și, normal, are o colecție foarte mare de artă islamică adusă de pe trei continente, piese metalice, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, textile și sticlă, ce acoperă artă islamică pe o perioadă de peste 1.400 de ani. Găzduiește și o serie de colecții de manuscrise, textile și ceramică, fiind una dintre cele mai complete colecții de artefacte islamice din lume, cu articole originare din Spania, Egipt, Iran, Irak, Turcia, India, Asia Centrală.

Îmbrăcat în calcar de culoare crem exteriorul muzeului surprinde schimbările de lumini și umbre din timpul zilei, fascinându-mă, cât timp l-am avut în obiectiv, prin nuanțele de crem, roz, argintiu sau gri pe care le-a avut.

Am continuat turul trecând pe lângă Monumentul Perla, frumoasa fântână stridie cu o perlă gigantică în interior, ridicat pentru comemorarea ultimului trib qatarez, pescuitori de perle și pe lângă Sculptura 7, turnul de metal de peste 23 metri înălțime cu șapte fețe, inspirat dintr-un minaret din Afganistan, ridicat pentru a celebra semnificația spirituală și științifică a numărului 7 în cultura islamică (sunt Șapte Ceruri, Iadul are Șapte Porți și Șapte Nivele, sunt Șapte Mari Păcate, Vicii, copii se botează în Ziua a Șaptea de Viață, …)

Muzeul, turnul și fântâna pentru mine sunt impresionante atât prin grandoarea lor cât și prin semnificația pe care o au în Qatar, și nu numai …

Am trecut apoi pe lângă Palatul Emirului și am ajuns la Katara, Sat Cultural, un centru cultural situat pe coasta estică a Qatarului, în apropiere de Insula Perla Qatar. A fost deschis în octombrie 2010 ca un păstrător al patrimoniului și tradițiilor din Qatar și pentru a răspândi și conștientiza în medii culturale diferite importanța culturii și civilizației, locale, regionale sau internaționale, pentru a depăși granițele naționale.

Katara sau Catara a fost numele sub care apărea în hărțile geografice și istorice, încă din anii 150 d. Hr., peninsula, și a fost gândit pentru a susține legătura cu patrimoniul vechi și pentru a marca poziția importantă a Qatarului încă de la începuturile istoriei. Este zona unică în Doha având un amfiteatru, operă, un cinematograf și o sală de conferințe multifuncționale. În plus are o plajă și o piață și mai nou, un muzeu maritim, toate din dorința ca Doha să devină centru cultural regional, iar Qatar să fie lider al comunității arabe. Ne-am plimbat prin satul cultural, am văzut, admirat și pozat clădirile decorate în stil arab pe o zonă restrânsă. Vroiam să văd amfiteatrul, am fi avut timp dar ghidul ne-a spus că nu avem voie să ne deplasăm prea mult în interior. Aici a fost a doua oprire.

Am mers mai departe cu autocarul pentru a vedea Perla Qatar, o insulă artificială de aproape 400 de hectare construită pe vechiul amplasament de scufundare a căutătorilor de perle, la câteva sute de metri în larg, amplasamentul și faptul că seamănă cu un șirag de perle dându-i numele. Șiragul va avea mai multe perle, printre care și câteva proprietate privată, populate cu blocuri turn ultraelegante, cu hoteluri de 5* și cu magazine ale unor branduri de lux de renume, cu restaurante, cafenele, saloane, patiserii și cofetării cu specific arab, mediteranean sau internațional. Oferă o mulțime de facilitați de agrement și divertisment, incluzând porturi de agrement, plaje minunate și chiar o mini-Veneție.

Privind-o, pozând-o și admirând-o mi-am amintit de Insulele Palmier din Dubai pe care le-am văzut în urmă cu un an. M-a impresionat ambiția qatarezilor de a ajunge Emiratele Arabe Unite, de a face din Doha un concurent puternic pentru Dubai. A fost a treia oprire în zona numită Piața Arabia, zonă cu magazine de firmă, restaurante și cafenele de unde am putut admira și Portul Arabia.

De aici autocarul ne-a dus la Piața Waqif, a patra oprire și ultima.

Souq Waqif, în traducere Piața în Picioare este cunoscută pentru magazinele cu articole tradiționale de îmbrăcăminte, mirodenii și parfumuri de oud (o rășină exotică), specifice zonei Golfului, condimente, obiecte de artizanat și suveniruri, dar mai ales prin cele cu bijuterii tradiționale, pentru restaurantele și saloanele Shisha care o populează. Veche de secole, piața în care beduinii aduceau oile, caprele și lâna pentru a-și procura lucrurile necesare vieții în deșert a luat o amploare deosebită în secolul 19, a decăzut în anii 1990, pentru ca, după anul 2000 să fie regândită pentru a arăta ca în perioada ei de vârf și pentru a conserva stilul arhitectural tradițional, magazine din chirpici, grinzi de lemn frumos ornate, clădiri qatareze restaurate.

Se organizează aici spectacole, concerte, teatru, acrobații, evenimente ce se desfășoară seara. În piață se mai găsește un teatru cu aproape 1.000 de locuri. Piața Waqif este recunoscută și pentru amplul comerț cu animale de companie mici și cu șoimi, mai mult sau mai puțin dresați.

Am fost acolo când începea Eid Al Adha Festival (Sărbătoarea Sacrificiului), perioadă în care magazinele și sălile de expoziție își adaptaseră programul seara, fiind închise în jurul orei 10 când am ajuns noi în piață, fiind deschise doar câteva restaurante, cafenele și, desigur, saloanele Shisha care mi-au plăcut foarte mult. Văzând narghilelele așezate pe mese eram tentați să încercăm și noi, dar mesele erau ocupate numai de bărbați și, dacă nu au comentat că îi pozez, nu știu cum ar fi reacționat dacă intram în salon. Imaginea creată în interiorul salonului era plăcută și deconectantă, albul imaculat al veșmintelor arabe și al bărbilor multora dintre vizitatori fiind foarte expresive pe fondul ușor întunecat al saloanelor. I-am pozat cam în fugă și acum îmi pare rău pentru că ne-au văzut și chiar ne-au salutat.

Între timp temperatura mai crescuse puțin, dar piața oferea destulă umbră și răcoare așa că plimbarea prin Centrul de Artă Souk Wagif, o combinație de mici magazine și săli de expoziție așezate în jurul unei curți lungi și înguste a fost foarte plăcută. Mi-au plăcut mult sculpturile și multele cufere încrustate cu carapace de broască țestoasă expuse în curți, micile magazine, chiar închise fiind, și mă gândeam cum arată piața într-o zi oarecare sau în una de sărbătoare.

Cu plimbarea prin piață turul s-a încheiat, am urcat în autocar și ne-am îndreptat spre aeroport. Doha în acea dimineață de luni părea adormită, fără localnici, fără mașini. Am fost lămuriți că totul era închis, public dar și privat, deoarece începea festivalul despre care am amintit și toată lumea se pregătea pentru el.

Autocarul de 30 de locuri cu care am efectuat turul și-a făcut datoria la fel ca și personalul însoțitor, ghidul și șoferul, amabili și binevoitori. Aerul condiționat a funcționat bine, apa oferită la sfârșit a fost rece, scaunele comode și curate, chiar dacă soțul meu a preferat scaunul din față al ghidului care sta în picioare.

Reveniți la aeroport am refăcut în sens invers traseul de la plecare: preluarea de personalul aeroportului, trecerea frontierei și a vamei, ursul care ne-a întâmpinat, mașinile luxoase, magazinele și mai având timp la dispoziție, o gustare la un restaurant și ceva odihnă în camerele de odihnă de care am mai vorbit. Am servit în zona de luat masa cu autoservire o ciorbă foarte bună din legume (un fel de fasole) cu arome plăcute cu 18 riyal (5$) și o salată mare combinată din mai multe feluri care se punea într-un castron și se plătea la casă 28 riyal (8 $). Când stăteam la masa eu cu ciorba, soțul cu salata am văzut un arab îmbrăcat în haine tradiționale care își îndesa de zor în castron cât mai multă salată și cu vârf, a plătit și apoi a luat încă o farfurie pentru consoartă.

Ne-am plimbat și prin magazine și am cumpărat un magnet (5 $) ca amintire și astfel am cheltuit cei 20 $ pe care îi schimbasem în aeroport. Nu este necesar schimbul pentru că se poate plăti și cu dolari. Nu am încercat cardul pentru că prețurile mi s-au părut mari. Parfumurile se meritau cumpărate, chiar dacă prețul era ca la noi, dar mi s-au părut mult mai bune și mai persistente din ce am încercat eu la standul special amenajat Dior. Arabii aveau o nonșalanță ca să fiu elegantă în limbaj de a încerca parfumuri. Intrau și cereau de la obraz să fie parfumați, nu aveau nicio reținere, apoi plecau rapid.

Circuitul s-a meritat pentru că a arătat lucruri deosebite și pentru că mi-a reamintit atmosfera pe care am întâlnit-o în aprilie 2015 când am fost în Emiratele Unite. Qatarul se străduiește să devină o zonă turistică importantă, mi s-a părut dezvoltat dar mai are până să ajungă la nivelul Dubaiului. Acum se construia metroul și la ei. Făcând o comparație mi-am adus aminte cu plăcere despre Dubai și despre stațiile de autobuz cu aer condiționat. O nebunie! Totuși Qatarul m-a impresionat prin zona de clădiri business și hoteluri așezate grupat și poziționate de-a lungul golfului ce se aseamănă cu alte zone urbane deosebite: Hong Kong sau Shanghai. Sigur Doha în anii următori va fi un jucător important în turism alături de Dubai sau Abu Dhabi.

Circuitul îl recomand celor care se încadrează în condițiile solicitate și vreau să menționez că mai există încă o ofertă bună în aeroport.

Dacă perioada de tranzit prin aeroport este mai mare de 8 ore, se oferă gratuit din partea Qatar Airways, cazare, viză, transfer la și de la un hotel. Trebuie ca după ce cumperi biletul de avion să contactezi biroul Qatar Airways din București qatarairways.com/ro/en/contact-us.page pentru a rezerva hotelul. Adaug că timpul de tranzit trebuie să fie mai mare de 8 ore până la prima cursă spre destinația dorită, căci dacă există o cursă sub aceste 8 ore nu se primește oferta chiar dacă nu pleci cu ea. La fel, dacă biletul este cumpărat în urma unei promoții de preț, în principiu nu se oferă acest serviciu, dar merită încercat căci am citit comentarii ale unor persoane care spun că au primit această ofertă și în condiții de promoție.

---

VIZUALIZĂRI: 6696 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI