GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEIeri am pornit la drum... Nu știam că voi scrie azi un review și dacă mi-a trecut prin minte așa ceva, era clar că urma să scriu despre Ciucea, pe care am găsit-o în straie de sărbătoare, de Sfântă Mărie Mică. Dar...
Vara asta, am citit multe reviewuri de pe AFA și turiștii, mirați, consemnau: am găsit un drum bun, asfaltat care te scoate la Borod sau direct la Bucea... Am evitat praful și gropile de pe DN76... .
Așa că am să scriu despre el și variantele sale, mai ales că ieri am descoperit și eu o variantă și mai scurtă... Deci, la treabă! Încep prin a deschide unei hărți cu starea drumurilor, de pe un site cunoscut, dar... surpriză: drumul nu apare. Mai caut, pentru că trebuie să vă spun cum îl cheamă, nu m-am gândit să pun GPS-ul...
În centrul Beiușului este un sens giratoriu, veți alege ieșirea spre Roșia, Peștera Meziad, după care se merge pe DJ764, trecând prin satele Delani, Petreasa, Remetea, Josani, Căbești, Roșia.
Calitatea asfaltului depinde de lucrările de modernizare efectuate (sau nu) în campania electorală, dar drumul e ok, pe ici pe colo câte-o groapă (nu multe) sau "vălurele".
Zona e frumoasă, de aici se poate merge la Peștera Meziad (din Remetea, înainte de pod, se ia dreapta), pe drumul spre peșteră putând admira un stejar de mai bine la 400 de ani. În Remetea aveți posibilitate de cazare la Pensiunea Turul (nu știu condițiile, doar văd placa de promovare de câte ori trec și știu că au turiști din Ungaria și pentru că vorbesc limba).
Dacă doriți să trăiți câteva zile într-un cadru natural, într-un sat autentic, puteți închiria Casa Țara Beiușului, situată în Drăgoteni (la stânga de la Petreasa, prin Șoimuș). Proprietarii cunosc bine zona și vă vor îndruma sau chiar însoți în drumeții cu bicicletele sau drumeții montane.
Din Roșia (la intrare) se poate merge în dreapta la Lazuri de Roșia, la Pensiunea Dorel Codoban (pentru locuitorii Țării Beiușului numele ăsta e aproape sacru, Dorel Codoban a fost un vestit meșter popular ce făcea viori cu goarnă (hidghedghe în grai local).
Roșia este un loc unde te poți opri fără să regreți, poți să vezi moara cu apă, Peștera Mina Farcu și o păstrăvărie. Zona este bogată în fenomene carstice, deci peșterile sunt prezente, din păcate (sau din fericire?) ele nu sunt amenajate. În Roșia puteți poposi și la Complexul Casa Tradițional (cătunul Runcuri).
Nu știu alte unități de cazare în satele respective, dar asta nu înseamnă că nu sunt și orice completare pe această temă este binevenită.
Să continuăm... Din Roșia se pornește către Damiș, pe Cheile Albioarei, drumul fiind foarte bun și peisajele de vis. Veți ține șoseaua principală (la un moment dat, în stânga în dreapta este un drum foarte bun în urcare - nu cotiți pe el și, după Cheile Albioarei, printre dealuri cu ferigi și turme de oi mai este o intersecție către Zece Hotare - Aleșd, unde încă drumul este foarte prost, deci veți rămâne pe partea dreaptă). Pe GPS o să vă apară pe DJ764D, e drumul cel bun către Damiș-Bratca.
La intrare în Bratca, se coboară puternic, sunt câteva curbe foarte strânse, gradul lor de periculozitate fiind dat și de drumul îngust. Nu știu dacă ar putea merge pe acolo autocare și camioane lungi - nu cred, dar microbuze și camioane mici am întâlnit.
Din Bratca aveți mai multe variante - către Borod, urmând să urcați și să coborâți apoi Piatra Craiului sau, direct către Bucea, pe defileu.
De ani de zile mi-am dorit să merg pe Defileul Crișului Repede, se economisesc mulți km, dar soțul nu își bagă mașina pe drumuri proaste, neasfaltate. Problema lunii trecute a fost că și înspre Borod erau porțiuni decupate, drumul e îngust și am întâlnit camioane care ne-au obligat să intrăm în gropi.
Așa că, iată-mă riscând și pornind pe defileu pe DJ108I (de menținut e că am avut copilot o prietenă calmă și optimistă care mi-a dat încredere).
Drumul e în lucru, doar 2.5 km nu sunt asfaltați. E bine ca după trecerea pe lângă Lorău (nu prin), lângă calea ferată să întrebați localnicii pe unde e mai bun (este o deviație - se trece calea ferată, mergeți 400 de m și apoi reveniți printr-un gang pe drumul principal).
În total sunt 11 km până la Bucea (așa zice viamichelin). Dar... poate că până veniți în zonă drumul va fi tot asfaltat...
Revenim... Veți trece un pod și o veți coti la stânga către Bucea. În stânga În dreapta drumul duce la Bulz-Remeți-Coada Lacului Leș (superb). După câțiva km, se trece calea ferată și... iată E60!
Trimis de Cdia in 10.09.16 11:39:21
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Cdia); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ai descris excelent tot traseul, punctînd toate locurile importante (bifurcații, variante, chei, peșteri).
Acum nici o lună am trecut și eu pe aici, venind invers (de fapt am mers în ambele direcții). Am stat cîteva zile cu cortul lîngă Lacul Leșu (acum numai cu numele, că e golit complet de apă) și într-o zi am mers la Meziad și la Farcu, exact pe drumul ăsta Bulz - Bratca - Damiș etc.
A fost o surpriză plăcută, atît calitatea drumului, cît și peisajele. Drumul traversează aproape diametral Munții Pădurea Craiului, niște munți nu înalți, nici spectaculoși (în sensul „alpin” al termenului), mai degrabă culmi domoale, care însă ascund dedesubt printre cele mai mari peșteri din țară (inclusiv recordmena momentului, Peștera Vîntului), iar la suprafață nasc un peisaj armonios, cu platouri și văi caracteristice zonelor carstice (platoul Zece Hotare de pildă, sau cîmpul ciuruit de doline de la Damiș, vizibil de pe această șosea).
În preajmă, în afară de cheile Albioarei, cu ceva peșteri vizibile direct de pe drum, sînt și Cheile Cuților, în zona Roșia - Ponița. Și multe altele, căci aici nu e loc să înșirăm toate frumusețile Pădurii Craiului.
La una din bifurcațiile pomenite de tine (deși cred că greșești direcția, cum vii de la Beiuș urcarea aia bine asfaltată e pe dreapta, nu pe stînga), am oprit, pentru că nu era nici un indicator, iar de cînd cu fondurile regionale te poți pomeni, ca aici, cu un drum comunal mai bine asfaltat decît drumul județean, dar fără indicatoare, și fără să apară evident pe hartă. Prin urmare, riscul de rătăcire există, pentru că nu știi care e drumul „principal”.
Mai era un șofer, care venise chiar pe acolo, și căuta Cheile Cuților, unde de fapt chiar ducea acel drum. Dar, lipsa indicatoarelor... Drumul ăla duce tot în Roșia, în zona peșterii Farcu. Omul se învîrtea în jurul țintei, dar nu nimerea.
Vezi că și la final ai scris „stînga” în loc de „dreapta” („în stînga drumul duce la Remeți”).
Rog așteptați...
@abancor: Mulțumesc pentru corecturi. Da, ai dreptate. Pozele le-am facut cand m-am intors si atunci si descrierea probabil ca am incalcit-o, avand in minte drumul de intoarcere. Am sa corectez.
@webmaster: Am rugamintea a se modifica
1. - (la un moment dat, în stânga
cu (la un moment dat în dreapta
din paragraful
Să continuăm... Din Roșia se pornește către Damiș, pe Cheile Albioarei, drumul fiind foarte bun și peisajele de vis. Veți ține șoseaua principală (la un moment dat, în stânga este un drum foarte bun în urcare - nu cotiți pe el și, după Cheile Albioarei, printre dealuri cu ferigi și turme de oi mai este o intersecție către Zece Hotare - Aleșd, unde încă drumul este foarte prost, deci veți rămâne pe partea dreaptă).
2. În stânga cu În dreapta drumul duce la Bulz
din ultimul paragraf
dar așa, cu linie tăiată, ca apoi să aibă sens și observațiile colegului abancor.
Multumesc.
Ar mai fi de adăugat (că am uitat în ecoul precedent), că acest drum poate fi privit și ca un obiectiv turistic în sine. Cum avem Transfăgărășan, Transalpina și alte născoceli pe același calapod (se vorbește și de Transbucegi, Transsemenic etc.), iată că putem vorbi și de Transpădureacraiului (an).
Ideea e că acest drum poate fi și țintă pentru o plimbare, nu neapărat folosit numai la nevoie.
Drumul dă acces și la defileul Crișului Repede, în zona Lorău (deja pomenită în articol) și în zona Șuncuiuș - Peștera Unguru Mare. Părțile mai sălbatice din defileu (Șuncuiuș - Vadu Crișului de pildă) rămîn totuși accesibile numai cu trenul sau piciorul.
@Cdia: Un traseu interesant ilustrat cu fotografii care exemplifică starea șoselei și natura ce străjuiește „panglica” creată de om. Un superbonus pentru aceste recomandări utile.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2016 Roșia, ținut de poveste (I) - Moara și morarul — scris în 06.11.16 de Cdia din BEIUS - RECOMANDĂ
- Sep.2016 La coadă cu flacoane goale... Băile Tinca — scris în 18.09.16 de Cdia din BEIUS - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Bihorul, județul apelor termale — scris în 07.09.16 de Cdia din BEIUS - RECOMANDĂ
- Oct.2009 Un altfel de weekend in judetul Bihor — scris în 04.05.13 de marocanu21 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată