ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 01.09.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Miercurea Ciuc
ÎNSCRIS: 29.01.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
JUN-2014
DURATA: 1 zile
prieteni
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Mănăstirea Sihla și peștera Sfintei Teodora din Munții Neamțului

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

film de prezentare

Mănăstirea Sihla din Ținutul Neamțului (la vreo 20 Km vest de Târgu Neamț este situată în sud-estul Munților Stânișoarei, pe Obcina Sihlei, munte cu o puternică încărcătură spirituală și monahală, înconjurat de vestitele mănăstiri Secu, Sihăstria, Agapia, Agapia Veche, Văratec, Horaița și altele. Se zice că și în prezent pe acest munte sunt pustnici neștiuți și singuratici care trăiesc în deplină evlavie, demni urmași ai Sfintei Teodora.

Pentru mine, Mănăstirea Sihla și mai ales locurile sălbatice legate de viața Sfintei Teodora au o rezonanță aparte. Am ajuns aici de mic copil condus de bunică-mea, o femeie foarte credincioasă, cea care mi-a condus primii pași în lumea codrilor și m-a învățat să cunosc cipercile de pădure (cunoscute în zonă sub denumirea de bureți). Asta se întâmpla cu zeci de ani în urmă. În acele vremuri Sihla era doar un schit, iar chiliile călugărilor nu erau din piatră ca acum și nici nu exista vreun drum. Împreună cu bunica, din Târgu Neamț mergeam cu autobuzul vreo 20 km până la poarta Mănăstirii Sihăstria și de acolo urcam până în vârful muntelui pe jos. Rețin vag cum unul din călugi ne-a condus spre peșterea Sfintei printe stâncile impresionante și chiar ne-a dat să gustăm din rădăcinile unei plante (parcă o ferigă) cu care spunea că Sfânta teodora își astâmpăra foamea. Din vârful muntelui, de la Schitul Sihla, împreună cu bunica am coborât, desigur tot pe jos, cale de mulți kilometri până la una din mănăstirile Agapia sau Agapia Veche. De la Agapia am luat iar autobuzul spre Târgu Neamț, vreo 15 km. O ispravă pe care de atunci nu am reușit s-o repeet și pe care mi-o aduc foarte bine aminte este că înainte de ajunge la Mănăstirea Agapia am găsit în pădure un hrib uriaș având pălăria aproape cât capacul de căldare. Din nefericire, ”buretele” era viermănos.

De atunci au trecut anii și pe măsură ce am crescut am repetat pelerinajele făcute cu bunica, fie pe jos, fie cu bicicleta și mai târziu cu mașina. Da, între timp a apărut un drum forestier (este indicat să aveți o mașină tare), iar chiliile s-au refăcut din piatră. Ultima dată am fost în 2014 însoțind o familie de moldoveni (adică din Basarabia) care nu văzuseră niciodată vreun munte. Nu vă povestesc ce senzații au avut când am ajuns la stâncăriile cu peștera Sfintei Teodora. Se țineau de cărare ”cu dinții”...

Spunându-vă acestea, ați sesizat că Sihla este un punct nodal al ”turismului” monahal în Munții Neamțului. De o parte, spre nord, sunt mănăstirile Neamț, Secu și Sihăstria, iar de cealaltă parte, spre est și sud sunt mănăstirile Agapia, Agapia Veche, Văratec și Horaița.

Sihla mai are o particularitate care o deosebește de mănăstirile din vale: este un lăcaș monahal cu trăire autentică și nu este ”poleită” pentru turiști. Pot să zic că chiar am simțit un fel de ostilitate din partea călugărilor, fiind încadrat probabil în cateoria turiștilor de ocazie. Aici ar fi bine ca aici să ajungă în special cei cu chemare... spirituală înaltă. Din nefericire pentru ei, drumul forestier (așa prost cum este) poate aduce orice neavenit la poarta lor. Și chiar că uneori este mare aglomerație.

Atenție la ținută și la crucile pe care (nu) le faceți. Călugării veghează!

Inceputurile de sihăstrie la Sihla se pierd departe în istorie, înainte de anul 1200. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, călugări de la Mănăstirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă şi credinţă, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla datează din anul 1813. A fost refăcută în 1973 și pictată în 1974 (foto, video). La vest de biserica mare se află şi Bisericuţa "Dintr-un Brad", adăpostită pe o prispă îngustă, sub o stâncă uriaşă. Ea a fost ridicată în 1763 şi constituie un unicat în arhitectura noastră religioasă prin dimensiunile sale miniaturale (foto, video). Îmi aduc aminte că în urmă cu mulți ani un tânăr călugăr care stătea lângă această bisericuță ne-a ținut o prelegere despre deșărtăciunile vieții de dinafara mănăstirii. Viața adevărată era pentru el doar acolo. Lângă bisericuță, sub o mare stâncă, sunt chiliile a doi călugări.

Părintele Paisie Olaru, cunoscut în întreaga lume monahală și de credinciosi sub numele de Părintele Paisie de la Sihla, va fi cel mai renumit și căutat duhovnic din toate colțurile țării. In anul 1984, bolnav fiind, coboară definitiv la Mănăstirea Sihăstria unde va trece la Domnul la data de 18 octombrie 1990. Este propus pentru canonizare.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a trăit în Moldova secolului al XVII-lea, fiind cea dintâi româncă trecută în rândul sfinților. Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe data de 7 august.

Sf. Teodora de la Sihla s-a născut în jurul anului 1650 într-un sat din apropiere. Tatăl său era boier și armaș al Cetății Neamț. A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc să se călugărească, ea, la vârsta de aproape 30 de ani, retrăgându-se la Vărzărești (jud. Buzău). Năvălirile străine o determină să se retragă în Munții Buzăului unde viețuiește aproape un deceniu. Apoi se îndreaptă spre Mănăstirea Neamț de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria (recent înființat), după care a suit munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei. Şi s-a nevoit acolo Cuvioasa vreme de mulți ani, în post și rugăciuni, în lacrimi și mii de metanii, uitată de lume. Cuviosul Pavel de la Schitul Sihăstria, duhovnicul ei, o mărturisea, o îmbărbătă, o împărtășea cu Sfintele Taine și îi ducea cele de trebuință.

După ce acesta a răposat, Cuvioasa Teodora a rămas cu totul singură, deoarece nimeni nu știa locul unde se afla. Hainele i se rupseseră și se mai hrănea doar cu fructele pădurii. Cuvioasa a dobândit însă darul rugăciunii, al lacrimilor, al răbdării și al negrăitei iubiri de Dumnezeu. Dobândise darul facerii de minuni și era ca un diamant strălucitor în munții Sihlei, uitată de oameni, dar acoperită de darul Duhului Sfânt. Din timp în timp, păsările cerului îi aduceau în ciocurile lor fărâmituri de pâine de la trapeza Schitului Sihăstria, iar apă bea din scobitura unei stânci din apropiere.

Ajungând Cuvioasa Teodora aproape de sfârșitul vieții ei pamântești, se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu să-i trimită un preot care să o împărtășească. Prin voia Domnului, starețul de la Schitul Sihăstria a observat cum duceau păsările fărâmituri în pustie și a trimis doi frați să vadă unde anume se duc. Aceștia au ajuns noaptea în apropiere de peștera Cuvioasei Teodora și au văzut-o cum se ruga, înconjurată de o văpaie de foc ceresc. După ce Fericită Teodora și-a făcut cuvenită spovedanie, a primit Dumnezeieștile Taine și, mulțumind Părintelui Ceresc pentru toate, și-a încredințat sufletul în mâinile Domnului. Apoi călugării au făcut slujba înmormântării și au îngropat sfântul ei trup în peștera în care viețuise.

Trupul Sf. Teodora a rămas tăinuit în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a așezat moaștele ei într-o raclă de preț și le-a depus în biserica schitului, spre închinare. În anul 1856 sfintele moaște au ajuns la Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev unde se păstrează într-o raclă de preț, cu inscripțiile în limbile română: Sfânta Teodora din Carpați și slavonă: Sveti Teodora Carpatina.

În montajul video de față - pe care l-am realizat cu ocazia vizitei făcută în 2014 împreună cu o familie de moldoveni (din Basarabia) care și apar în videoclip, vedem pentru început curtea Mănăstirii Sihla și cărarea ce urcă spre peștera în care a viețuit Sfânta Teodora. Trecem pe lângă "Biserica Dintr-un Brad" lângă care se găsesc două chilii din secolul XIX. Drumul continuă pe lângă pereți de piatră pe cărări denivelate până la grota care a adăpostit-o pe Sfântă. Traseul continuă abrupt până la "Fântâna Sfintei Teodora" unde pe o stâncă mai mare se află o scobitură în care se adună apa de ploaie. După câțiva pași ajungem la drumul de la intrarea în Mănăstirea Sihla.


[fb]
---
Trimis de Lucien in 01.09.16 13:50:42
Validat / Publicat: 01.09.16 15:10:39

VIZUALIZĂRI: 4187 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Turla pictată a bisericii Mănăstirii Sihla
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 12600 PMA (din 14 voturi)

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmasterX [01.09.16 14:57:25] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Alte mănăstiri și biserici din Moldova, #CĂLĂTORII prin MOLDOVA" (deja existentă pe sait)

--------

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

elviramvio [01.09.16 17:27:04] »

@Lucien:

Desi am colindat ceva zona in tinerete, nu stiam de pestera sfintei Teodora. Frumos articol, frumoase poze. Interesanta turla Manastirii Sihla, atat forma dar mai ales pictura, culorile deosebit de calde care parca te fac sa te simti mai putin intimidat de tainele bisericesti. Nu stiam nici povestea Sf. Teodora.

Lucien [02.09.16 08:09:58] »

@elviramvio: Mulțumesc pentru aprecieri. Așa cum am scris în impresii, aceste locuri merită văzute pentru-că ele se desprind de poleiala și artificialitatea obișnuită a lăcașurilor de cult aranjate și pregătite să aibă cât mai mulți clienți

calatorul [10.09.16 23:32:11] »

@Lucien: Pe aici cred ca nu am trecut, o sa caut locurile data viitoare cand ajung prin zona. Multumim pentru informatii si impresii. ca si pentru imaginile convingatoare.

Lucien [11.09.16 12:11:30] »

@calatorul: Merita facut efortul pentru a fi vazute deoarece sunt autentice (nepoleite). In plus, vin la pachet: manastirea + Sf. Teodora. Pot fi prinse intr-un circuit foarte scurt care leaga manastirile Secu - Sihastria - Sihla - Agapia - (Agapia Veche) - Varatec

calatorul [11.09.16 19:07:19] »

@Lucien: Multumesc pentru sfaturi, am vizitat zona de mai multe ori, la inceput cu trenul, apoi pe jos si cu autobuzul, pe urma cu masina de mai multe ori. Dar aici la Manastirea Sihla nu am oprit, o sa o caut, e la fel de frumoasa ca toate locurile de acolo.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, elviramvio, Lucien
Alte impresii din această RUBRICĂ (Alte) Mănăstiri și biserici din Moldova:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.068666934967041 sec
    ecranul dvs: 1 x 1