In intampinarea primaverii

TIPĂREȘTE

Urc cu liftul la etajul 2, deschid usa camerei si trag perdeaua la o parte. Ies pe balcon - o panorama fantastica mi se infatiseaza in fata ochilor! cu nimic mai prejoasa decat cele pe care le vezi pe vederile ce provin de pe insule exotice – si asta cu toate ca ma aflu pe pamant spaniol – si anume pe una dintre insulele baleare, pe insula Mallorca. Un strand cu nisip alb, apa azurie, transparenta si multi, multi palmieri alineati de-a lugul unei promenade ce te imbie la plimbarii lente si placute.

E adevarat, ma aflu aici pe aceasta insula in afara sezonului, care va incepe probabil in doua sau chiar trei luni si totusi temperaturile s-au ridicat la aproape 20 de grade. Am auzit ca in vara e moarte de om pe aici si plaja, acum aproape goala este acoperita in totalitate de zeci de prosoape si sezlonguri.

Hotelul “Bahia del este” in Cala Millor aduce mai mult a sanatoriu, fiind un fel de rezidenta pentru cei care isi petrec aici iarna si media de varsta a depasit de mult granita varstei de pensionare. Dar nu conteaza – sunt aici pentru a petrece cateva zile de relaxare in intampinarea primaverii.

A doua zi vizitam Palma - capitala insulei ce se afla doar la o ora departare. Toata insula este verde si plina de livezi de mar si piersici in floare. Catedrala La Seu din Palma este amplasata aproape de malul marii si este deadreptul impunatoare. (€ 4, 00). Langa catedrala vizitam Palatul Almudaina (€ 3, 50) si perindam prin sali cu fler maur, mobilate cu mobila antica, pe pereti cu tapiserii si tablouri sumbre. In mijlocul palatului o mica curte interioara cu o fantana arteziana in mijloc.

Ne plimbam pe strazile orasului pana la piata Major si orasul imi aduce aminte de Barcelona in miniatura cand descopar cu mirare cladirile lui Gaudi.

Pe drum inapoi oprim la o intersectie de strazi in apropierea orasului Manacor la un restaurant tipic mallorchin (Es Cruce). Ne mira faptul ca parcarea restaurantuli este plina pana la ultimul loc si la fel este si restaurantul. Se sta chiar la coada in asteptarea unei mese libere. Noi avem noroc si putem lua loc doar dupa cateva minute cand o familie tipica regiunii cu bunicii si copii (8 persoane) elibereaza mai multe mese dintr-o data. Ne asezam la masa dar din pacate cartea de meniuri este scrisa doar pe mallorchina (o amestecatura intre spaniola si franceza) si nu intelegem prea multe. Chelnerita stresata vine imediat sa ne ia comanda. Ce sa cerem? O lista de meniuri in alta limba nu au... si timp de explicatii nici atat…aici merge ca pe banda rulanta, vedem doar cati clienti mai asteapta …asa ca aratam cu degetul pe cartea de meniuri - sa vedem ce ne aduce. La mesele din jur vad farfurii cu melci si alte vietati care nu-mi starnesc neaparat apetitul. Nu asteptam mult pana cand chelnerita ne aduce mancarea. Pe una din farfurii un fel de tocana cu cartofi, ardei si bucati mici de carne. Pe farfuria cealalta, aoleo, un animal prajit, scuze dar arata ca un sobolan jupuit si aruncat in ulei firbinte. Fara sa ma gandesc prea mult ii inping farfuria – asta este pentru tine! …si incep sa rad cand sotul meu incepe sa rontaie la piciorusele subtirele ale…ce-o fi fost sa fie…Eu ma infulec cu tocana mea care are un gust foarte bun. Ca desert incercam un fel de savarina cu frisca si bem un suc exceptional de portocale (bineinteles facut pe loc din portocale adevarate! ) Si pentru tot am platit impreuna 17 euro – acum stiu de ce se sta aici la coada.

In partea de est a insulei descoperim mai multe golfuri ascunse printre stanci cu denumiri care spun deja totul: Portocristo, Cala d´or, Cala romantica. Facem o pauza in gradina botanica a insulei (€ 7, 50) cunoscuta pentru varitatea de cactusi care se gasesc aici.

A treia zi facem o tura in partea de nord, ce ne prezinta o noua infatisare a insulei cu o coasta deluroasa si abrubta. Pe serpentine urcam pana la Cap Formentor. Pentru 30 km am necesitat aproape o ora, dar privind de aici orasul vazut de sus si intreaga coasta pot spune ca sa meritat pe deplin. La intoarcere descoperim pe la jumatatea drumului Plaja Formentor ascunsa printre paduri de pini – un loc unde se merita sa petreci cateva ore nestingerit. In Alcudia – un oras in care zidurile antice au ramas inca intacte ne plimbam prin cartierul arab imaginandu-ne forfota strazilor pline de bazare in vara.

Si daca veti ajunge si voi vreodata in Cala Millor, faceti neaparat o vizita pe plaja, unde Marius din Resita, visand la o viata mai buna pe taramurile calde ale insulelor baleare, cu un optimism fara comparatie, construieste zi de zi fantastice castele… de nisip.

---

VIZUALIZĂRI: 3712 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI