Herculane şi oferta sa turistică

TIPĂREȘTE

Dacă în reviewul anterior consacrat Băilor Herculane vezi impresii am trecut în revistă o parte din patrimoniul lor istoric, insistând asupra stării de degradare în care se află multe dintre clădirile emblematice, încerc acum să vă prezint staţiunea dintr-o altă perspectivă, sper eu mai ademenitoare.

Şi pentru a răspunde din start întrebării musai de bifat în toate chestionarele AFA, voi spune DA, recomand Herculanele. Şi o fac din toată inima. Iar argumentele sunt numeroase.

Primul şi probabil cel mai important dintre ele este frumuseţea peisajului. Aşezată în defileul îngust săpat de râul Cerna, în cadrul Parcului Naţional Domogled-Cerna, staţiunea este înconjurată de munţi împăduriţi cu pini şi brazi şi oriunde întorci capul verdele vegetaţiei abundente şi albul crestelor calcaroase îţi taie pur şi simplu respiraţia. Senzaţia pe care o ai este că munţii, deşi nu foarte înalţi (800-1.000 m), stau să se prevale peste tine. Dacă adăugăm aici şi splendoarea edificiilor din centrul imperial, obţinem o combinaţie irezistibilă, pe placul atât al iubitorilor de natură, cât şi al pasionaţilor de istorie.

Al doilea argument care pledează în favoarea alegerii Herculanelor ca destinaţie de vacanţă ori măcar de weekend este calitatea excepţională a aerului - umed şi cald. Deşi situată la numai 168 m altitudine, staţiunea beneficiază de o ionizare naturală similară cu cea întâlnită la peste 2.500 m înălţime. Iar aerul curat face bine oricui, indiferent de vârstă. Băile Herculane sunt aşezate pe aceeaşi paralelă cu Nisa şi Veneţia, clima blândă, cu influenţe submediteraneene şi lipsită de vânturi puternice fiind specifică acestei zone, iar vremea bună ţine de obicei de prin aprilie până în octombrie. Staţiunea este însă deschisă tot timpul anului. Este totodată şi cel mai încărcat punct energetic din Europa. Nu-i de mirare că yoghinii MISA au ales-o an de an ca loc de desfăşurare a taberelor lor de integrare în absolut. Dar atât pe această temă, nu vreau să mă aventurez pe teritorii pe care nu le stăpânesc...

În al treilea rând, Herculanele sunt recunoscute pentru calităţile curative ale celor 16 (19 după alte surse) izvoare ale sale, bogate în sulf, sodiu, clor şi alte minerale, cu radioactivitate ridicată şi comparabile ca valoare cu cele din celebrele staţiuni Vichy şi Mont Dore din Franţa. Elementul natural care conferă originalitate Băilor Herculane, constituind chiar raţiunea principală de a fi a staţiunii, este termalismul. Între punctul "Porumbu" ("7 izvoare calde") în amonte şi "Izvorul de ochi" în aval, pe o linie de cca. 4 km, apa ţâşneşte la suprafaţă atingând uneori şi 55-60 de grade, însă de obicei cu temperaturi cuprinse între 35 şi 45°C, cu un înalt nivel de mineralizare şi o compoziţie chimică ce variază de la izvor la izvor. Proprietăţile terapeutice ale apelor de la Băile Herculane au început să fie studiate încă din secolul al XVIII-lea, primele cercetări fiind efectuate de către medicul vienez Krantz în 1770, pentru ca, după aproape un secol, Schneider şi Kottsdorfer să realizeze analize aprofundate.

Fără a intra în amănunte de specialitate, nu pot să nu menţionez că apele de la Băile Herculane sunt indicate în tratarea a numeroase afecţiuni.

În cura externă:

• boli de piele;

• boli ale sistemului nervos periferic;

• boli ale aparatului locomotor (afecţiuni ale articulaţiilor, muşchilor, tendoanelor);

• intoxicatii cu plumb şi alte metale grele;

• boli ale aparatului respirator;

•afecţiuni ginecologice;

• afecţiuni ale ochilor

În cura internă:

• boli ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe;

• boli de nutriţie;

• unele boli ale rinichilor şi căilor urinare.

Fiecare izvor are notate deasupra indicaţiile terapeutice: cură internă/externă, afecţiunile tratate, contraindicaţii. De pildă, izvorul Diana II este recomandat în diskinezii biliare, colecistite cronice, infecţii urinare, în timp ce izvorul Argus (Neptun III) este denumit "Izvorul de ochi" iar Diana IV “Izvorul de picioare. ”. În spatele cazinoului există şi un izvor de apă plată; multă lume vine acolo pentru a-şi umple bidoanele.

Info practic - cum se ajunge la Herculane

Pe şosea, distanţa dintre Bucureşti şi staţiune este de aproape 400 km, pe care noi i-am parcurs în 6 ore şi ceva pe traseul Bucureşti-Piteşti (A1/E81), după care E574 Piteşti-Slatina-Craiova, E79 Craiova-Filiaşi, E70 Filiaşi-Drobeta Turnu Severin-Orşova. Din Orşova am urmat tot E70 pe direcţia Caransebeş-Timişoara iar după 16 km am cotit la dreapta pe drumul 67D care duce către Tg. Jiu şi intră imediat în Băile Herculane pe un pod peste Cerna.

Cu microbuzul, de la Bucureşti la Băile Herculane se fac cca. 6 ore iar cu trenul 6 - 6h 30’. Iar dacă veniţi cu trenul primul contact cu staţiunea este fără îndoială unul plăcut, căci gara, situată chiar pe drumul 67D, la vreo 5 km de centrul oraşului, se află pe lista monumentelor istorice şi e considerată una dintre cele mai frumoase din România. A fost construită în stil baroc între 1878-1886 după planurile arhitectului A. D. Serres şi reproduce pavilionul de vânătoare al împărătesei Maria Tereza din apropiere de Viena. Ceea ce frapează este cupola ca de catedrală, cu ţigle multicolore dispuse în forme geometrice. În interior, decorul cuprinde fresce înfăţişând scene din mitologia romană, între care se detaşează - evident - figura eroului Hercule, un orologiu realizat de Paul Garnier, coloane şi câteva frumoase corpuri de iluminat. Atrăgător este şi peronul cu colonade acoperite de iederă. Să ne amintim că în gară au poposit în 1896, cu ocazia inaugurării canalului navigabil Porţile de Fier, împăratul Franz Iosif cu împărăteasa Sisi, regele Alexandru I al Serbiei şi Carol I al nostru.

De la gară se ajunge în centru fie cu taxiul, fie cu un autobuz local pe care l-am văzut circulând însă abia la o săptămână după sosirea noastră, adică începând din 1 iulie.

Posibilităţi de cazare

Băile Herculane dispun de o infrastructură hotelieră impresionantă, deşi nu în totalitate bine renovată şi întreţinută.

Despre Hotelul Dacia v-am povestit deja vezi impresii. Ceva mai "răsărit" decât el mi s-a părut a fi Hotelul Domogled, situat alături şi categorisit cu trei stele. Surprinzător mi s-a părut faptul că Hotelul Roman, aflat în capătul nordic al staţiunii, nu are decât două stele, cu toate că dispune de bazin acoperit, iar la exterior de o piscină "cloacă" şi cădiţe, precum şi de un centru anti-ageing care oferă tratamente cu Gerovital H3. Diana şi Afrodita, două hoteluri mari din acelaşi perimetru cu Dacia, au fost reabilitate şi încadrate la 4 stele, în timp ce, în apropierea lor, Hotelul Minerva era nefuncţional la momentul sejurului nostru. Pe malul Cernei s-a construit după 1989 un alt hotel de patru stele, Golden Spirit, iar în Piaţa Hercules s-a reabilitat Hotelul Ferdinand, de trei stele. În centrul staţiunii se află şi un camping cu căsuţe.

Dacă ar fi să aleg, eu aş opta însă pentru una din numeroasele pensiuni ridicate în ultimii ani în oraş. Pe lângă o parte din ele am trecut în plimbări, pe altele le-am văzut din maşină şi mi s-au părut aspectuoase. Enumăr aici doar câteva dintre ele, şi anume pe cele cu piscină, precizând că nu cunosc ce alte condiţii şi facilităţi oferă: Bellevue, Thermae d'Olimpia, Villa Hera, Pension Noblesse, Pensiunea La Dolce Vita, Pension Jojo, Pension RouaDeMunte, Vila Calypso. Pentru o listă mai completă a hotelurilor şi vilelor din Băile Herculane, accesaţi baileherculane.ro/cazare- ... -herculane.html.

Închei acest capitol amintind că spaţiile de cazare sunt foarte solicitate în special vara şi în weekend, când e mai mult decât recomandabil să faceţi din timp rezervare.

Ce se poate face în staţiune

Dacă nu aţi venit la Herculane pentru tratament şi cură balneară iar vizitarea centrului imperial nu vă atrage, staţiunea oferă multe alte posibilităţi de agrement ce răspund, în opinia mea, celor mai diferite gusturi.

Orice plimbare de voie ar trebui probabil să includă malurile Cernei şi Parcul Central din faţa cazinoului, un spaţiu frumos amenajat cu bănci, o fântână arteziană, un chioşc (în care mi-ar plăcea să cred că o fanfară susţine periodic concerte) şi umbrit de copaci înalţi, între care se detaşează un monument al naturii: un arbore mamut Sequoia gigantea, specie rară, reprezentată în ţara noastră de numai câteva exemplare.

Vizavi de parc este amplasat un panou care înfăţişează harta obiectivelor turistice din centrul istoric imperial. Surprinzător, nu am găsit un punct de informare turistică în staţiune, care ar fi fost, zic eu, extrem de util. La Librăria Sabin Opreanu, aflată în spatele cazinoului, pe strada care duce către izvorul de apă plată, nu aveau nicio hartă a oraşului dar am cumpărat de la un anticar care îşi expunea cărţile pe o măsuţă de lângă librărie un volum din care am extras o mare parte a informaţiilor cuprinse în acest review şi în cel anterior: „Herculane – Mirajul Cernei” de prof. univ. dr. Ilie Cristescu.

Vicol, al doilea parc din Herculane, se află în faţa hotelurilor Dacia şi Domogled şi este frecventat îndeosebi de cei cazaţi aici la tratament. Am văzut că la un moment dat au amplasat în parc un tobogan gonflabil, dar alte locuri de joacă nu am observat.

Ştrandurile constituie una dintre atracţiile importante ale staţiunii. Unele bazine au apă termală, altele nu. Cel mai cunoscut este 7 Izvoare, cu apă termosalină (24-28 de grade), situat la câţiva kilometri în afara staţiunii, pe şoseaua ce duce către Târgu Jiu. Am trecut pe lângă el într-o zi de duminică şi mare lucru n-am putut vedea din cauza aglomeraţiei de nedescris de pe şosea. Alte ştranduri termale sunt Hercules şi Cerna (închis la momentul sejurului nostru). În schimb, ştrandul Trandafirul Galben este cu apă rece, la fel şi multe din bazinele pensiunilor turistice.

Noi am mers aproape zilnic la ştrandul Sara's Sons din incinta hostelului cu acelaşi nume. Ne-a convenit pentru că se afla chiar în spatele hotelului nostru, era cu apă caldă şi puţin sulfuroasă iar condiţiile ni s-au părut rezonabile: 13 lei biletul, pe care îl puteai folosi toată ziua, indiferent de câte ori intrai şi ieşeai; 5 lei şezlongul; duşuri, vestiare şi toalete separate pentru bărbaţi şi femei; bazin de cca 20 m lungime, cu adâncime de la 1,2 la 2,4 m; exista şi un bazin pentru copii; apa curată, filtrată şi recirculată, pompată prin mici deschizături în pereţi în dreptul cărora puteai face un soi de hidromasaj; bar şi restaurant (fumatul interzis!); muzică nouă la un volum acceptabil. Dar mai mult ca orice ne-a încântat priveliştea: ce plăcere să înoţi înconjurat de munţi şi să ai vedere spre pensiunile din apropiere şi spre micul bazin de la Vila Calypso! Fotografiile spun probabil mai mult decât o fac cuvintele, aşa că vă invit să le vedeţi…

Amatorii de drumeţii au la îndemână un mare număr de variante de trasee ce pot fi parcurse fie pe cont propriu, fie în grupuri, în excursii organizate de unele hoteluri (de exemplu Ferdinand hotel-ferdinand.ro/drumetii), cu ghid însoţitor din partea Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei R. A. Am impresia că aceste excursii cu ghid sunt gratuite, dar nu bag mâna în foc. Deoarece nu vă pot da mai multe detalii în această privinţă, mă mărginesc în a enumera câteva posibilităţi, aşa cum apar pe nişte site-uri, care promit privelişti spectaculoase, "întâlnirea" cu pinul negru de Banat (o specie exotică care se regăseşte numai pe Valea Cernei), cu peşteri, chei, formaţiuni calcaroase interesante, floră şi faună diverse, cascade şi lacuri:

• Băile Herculane – Hotel Roman – Grota Haiducilor – Grota cu aburi – Foişorul Împărătesei – Foişorul Galben – Izvorul Munk – Foişorul Verde – Izvorul Diana („traseul Împărătesei”)

• Băile Herculane – Biserica Catolică – Grota cu aburi

• Băile Herculane – Izvorul de apă plată – Domogled – Crucea Albă – Grota lui Şerban

• Băile Herculane – Liceul Hercules – stadion – Valea Feregari – Cheile Prolazului– Peştera între Pietre

• Băile Herculane – cartier Pecinişca – Peştera Gaura Ungurului – Cheile Pecinişcăi

• Băile Herculane – Izvorul Diana III – Izvorul Munk – Cracu’ lui Arendaşu – Platoul Coronini

• Băile Herculane – Liceul Hercules – Cheile Prolazului – Valea Feregari – Vârful Colariu

• Băile Herculane – „7 Izvoare Calde” – Crucea Ghizelei – Ogaşu’ lui Roşeţ – Cascada Cociu

• Băile Herculane – cartier Zăvoi – Platoul Coronini – Foişorul Verde – Izvorul Munk – Foişorul Galben – Grota cu Aburi – Grota Haiducilor

• Băile Herculane – Podul peste Cerna de la km 10 – Cascada Vânturătoarea

Alte detalii găsiţi aici primaria.baile-herculane. ... rasee-turistice sau aici domogled-cerna.ro/traseel ... _turistice.html.

Băile Herculane constituie o bună bază de plecare în excursii cu maşina proprie sau cu microbuze puse la dispoziţie de organizatori. Oraşul e plin de anunţuri lipite pe maşini sau geamurile hotelurilor, cu oferte care mai de care mai ispititoare către:

• Porţile de Fier I (vizitarea turbinelor hidraulice) – Mănăstirea Vodiţa – Mănăstirea Sf. Ana – statuia lui Decebal – Cazanele Mici şi Cazanele Mari – Mănăstirea Marconi - 70 lei

• Târgu Jiu (ansamblul monumental Brâncuşi) – Hobiţa (casa memorială Brâncuşi) – Padeş (monumentul lui Tudor Vladimirescu) – Mănăstirea Tismana – Ponoare (peştera Ponoare şi Podul lui Dumnezeu) - 80 lei

• Mănăstirea Piatra Scrisă – ruinele Cetăţii Sarmisegetusa – Rezervaţia Naturală de Zimbri – Castelul Corvinilor – Cetatea Deva - 80 lei

• Cascada Bigăr - 80 lei

• Mănăstirea Prislop - 120 lei

• Malul sârb al Dunării - 70 lei

• Plimbare cu trenul turistic pe ruta Oraviţa-Anina (cea mai veche cale ferată montană din România) - 100 lei

• Plimbare cu barca pe Dunăre, cu plecare din Orşova, unde se vizitează Mănăstirea Sf. Ana şi biserica catolică, după care se vizitează Tabula Traiana, Cazanele Mici, statuia lui Decebal, biserica Mraconia, Cazanele Mari, Grota Veterani, Peştera Ponicova - 80 lei.

Nu numai Băile Herculane, ci şi împrejurimile sunt într-adevăr de o rară frumuseţe, pe care am explorat-o şi noi cu maşina în trei excursii pe cont propriu făcute în cele două weekenduri petrecute în staţiune, când nu aveam "program" de tratament. Despre ele sper să-mi fac timp să scriu cât de curând. Prima a fost în Ţara Almăjului până la cascada Bigăr; a doua pe traseul Valea Cernei - Baia de Aramă - Hobiţa - Mănăstirea Tismana (am fi putut ajunge şi la Tg. Jiu, dar n-a fost să fie); a treia şi ultima incursiune am făcut-o pe malul Dunării, la Cazanele Mari şi Mici.

Restaurante şi magazine

Cele mai multe restaurante şi magazine sunt concentrate pe şosea în dreptul hotelurilor Dacia şi Domogled - foarte convenabil pentru noi. Aici am mâncat de trei ori, în zilele când am făcut excursii cu maşina şi am ratat masa de prânz de la hotel. Nici restaurantul Cezar, nici pizzeria Cristal ori autoservirea cu terasă Vasy XXXL nu ne-au dat pe spate: preţurile erau rezonabile dar calitatea putea fi mai bună. În aceeaşi zonă sunt chioşcuri cu îngheţată, gogoşi şi langoşi, produse naturiste, precum şi tarabe (un fel de bazaruri) cu articole de plajă, suvenire, îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru sezonul estival care mi s-au părut a fi OK, în cazul în care nu eşti o persoană pretenţioasă. Piaţa agro-alimentară şi alte magazine se află în partea nouă (de blocuri) de la intrarea în staţiune dinspre Orşova. Un unic supermarket "cu de toate" se găseşte în spatele restaurantului Cezar şi de acolo ne-am aprovizionat cu bere, apă şi ceva dulciuri (ca nu cumva să slăbesc!). O "pizzeria grecească", mai de fiţe, este în spatele cazinoului, vizavi de ştrandul Cerna. În Parcul Central sunt câteva terase unde ne-a făcut plăcere să poposim pentru o bere, un suc şi o cafea. Spre mirarea mea, în Piaţa Hercules nu am văzut decât un chioşc amărât şi o mică prăvălie cu suvenire. În drum spre Hotelul Roman am trecut şi pe lângă restaurantul Grota Haiducilor, pe care aş fi vrut să-l vizităm, dar din păcate era închis.

Muzica populară live era la loc de mare cinste la două terase situate de o parte şi de alta a şoselei, în apropiere de Hotelul Golden Spirit. Nu am intrat şi nu vă pot oferi amănunte referitoare la meniu, preţuri ori servicii, dar pot să vă asigur că am ascultat folclor de pe balconul hotelului vrând-nevrând în fiecare seară până pe la orele 24. În restul restaurantelor şi barurilor era muzică modernă.

Evenimente

Vara mai ales în staţiune au loc tot felul de evenimente culturale şi sportive. Am "ratat" într-un weekend India Fest la Hotel Diana (vezi foto afiş), dar am vizionat spectacolele interesante oferite de două ansambluri folclorice din Costa Rica şi Chile (de unde au avut bani să-i aducă de la asemenea depărtare?) la teatrul de vară aflat aproape de Hotelul Dacia, mai sus de Parcul Vicol, în cadrul celei de-a 46-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor "Hercules". Am citit că în oraş se organizează în iunie Festivalul Pinului Negru de Banat, în septembrie Zilele staţiunii iar în octombrie Festivalul ţuicii. Excelent!

Concluzii

Sigur că Băile Herculane sunt frecventate cu precădere de cei veniţi la tratament balnear. Nu-i de mirare, prin urmare, că media de vârstă a vizitatorilor este puţin cam ridicată… Tinerii nu vor găsi aici, din câte am văzut, cluburi sau discoteci şi nici alte posibilităţi de distracţie mai potrivite cu preocupările lor. Pe de altă parte, familiile cu copii sunt bine reprezentate în staţiune, principele atracţii fiind pentru ei calitatea aerului şi ştrandurile unde cei mici, dar şi cei mari se pot bălăci ore în şir în timpul verii.

După părerea mea, excepţionala frumuseţe a peisajului din Herculane şi din împrejurimi nu poate însă lăsa indiferent pe nimeni, indiferent de vârstă. Dacă adăugăm aici originalitatea edificiilor din centrul imperial istoric şi varietatea posibilităţilor de divertisment, obţinem un mix aproape perfect. Spun "aproape" perfect pentru că staţiunea mai are un drum lung de parcurs pentru a reveni la vechiul statut de "perlă a Europei". Iar revitalizarea sa presupune nu numai reabilitarea vechilor clădiri care i-au adus pe vremuri faima şi a hotelurilor din perioada comunistă, ci şi finalizarea lucrărilor edilitare care înţeleg că trenează de ani de zile, plus multe, multe alte lucruri. Despre alte proiecte, cum ar fi construirea unui Aquapark de 15 milioane de euro sau a unui cinematograf 3D am citit, dar până nu văd, nu cred…

Aşa încât pentru moment vă invit să urmaţi îndemnul lui Adrian Păunescu: veniţi la Herculane pentru a vă simţi pentru o săptămână împăraţi!

Webmaster, rog ataşaţi următoarea ilustraţie video-muzicală: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 8456 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI