ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.07.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUN-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

În oraş la Făgăraş

TIPĂREȘTE URM de aici

Cum de la reşedinţa noastră temporară de la Pensiunea Belmonte din Sâmbăta de Sus vezi impresii la Făgăraş sunt mai puţin de 30 km, am decis să mergem să vizităm oraşul, mai ales că - spre ruşinea noastră - cu toate că am trecut destul de des prin el, de oprit nu ne opriserăm niciodată.

Primul lucru care m-a frapat încă de la intrarea în Făgăraş a fost starea carosabilului. Arăta ca după bombardament, ca ciuruit de gloanţe. În timp ce soţul mormăia în barbă amintind de nişte nume de sfinţi şi alte asemenea :D, am comentat că nici nu e de mirare, având în vedere că şoseaua - foarte circulată - trece fix prin mijlocul urbei.

Al doilea lucru care m-a surprins (de data aceasta în mod plăcut) a fost agitaţia şi atmosfera generală plină de voioşie, pe care nu prea pot să mi-o explic. Ştiind că Nitramonia, combinatul chimic din oraş, e vai de mama lui şi că alte unităţi industriale importante nu există în Făgăraş, am constatat cu mirare că piaţa agro-alimentară era plină de mărfuri şi de oameni şi că în jurul magazinului universal Negoiul era mare vânzoleală. Poate că făgărăşenii sunt de felul lor indivizi înţelepţi care iau viaţa aşa cum este şi încearcă să se bucure de ea fie ce-o fi…:D

În fine, a mai fost un al treilea lucru mi-a luat ochii. Ba m-a orbit de-a dreptul cu strălucirea aurie a numeroaselor sale cupole. Era noua catedrală ortodoxă cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, înaltă cât un bloc cu zece etaje şi amplasată - cum să zic? - în mijlocul drumului, de n-ai cum s-o eviţi sau ignori. 20 de ani le-a luat autorităţilor locale să o construiască, timp în care n-au avut timp să se ocupe de repararea şoselei şi - presupun - nici de alte "mărunţişuri" precum şcolile sau spitalele. Este cel mai mare şi totodată cel mai scump lăcaş de cult din afara Bucureştiului şi eclipsează prin dimensiuni vechea cetate a Făgăraşului, aflată în imediata apropiere.

Am mai scris pe acest site că nu înţeleg de ce, în mileniul III, se mai construiesc catedrale de asemenea mărime. Statul român este unul laic iar Instituţia Bisericii nu mai reprezintă de câteva decenii bune o superputere politică nici la noi şi nici în lumea largă (deşi continuă să exercite o mare influenţă), aşa încât nu mai are de ce să îşi arate forţa prin înălţarea de lăcaşuri imense. După două mii de ani, e timpul ca ea să revină la misiunea sa promordială - cea spirituală. Dar sigur, e doar o părere.

Să revenim însă la Făgăraş.

Oraşul are o istorie zbuciumată, legată în mod indisolubil de cea a cetăţii medievale, care a rezistat în timp tuturor asediilor. Este şi singura construcţie anterioară anilor 1700 rămasă în picioare în Făgăraş, celelalte fiind distruse, aşa încât centrul vechi este dominat de clădiri ridicate în majoritate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu influenţe vădite din barocul austriac şi din stilul arhitectonic al caselor săseşti de meşteşugari. O parte din edificiile vechi, ca de exemplu biserica brâncovenească, sunt ascunse în spatele blocurilor de locuinţe şi în afara unor indicatoare mai nimic nu îl îndrumă pe turist către ele. În schimb, oraşul fiind relativ mic, le veţi găsi cu siguranţă la o privire mai atentă (şi cu o hartă în mână).

Evident, cel mai important dintre obiective rămâne cetatea, şi cu explorarea sa ne-am început şi noi vizita. Nu înainte de a ne bucura de frumuseţea micului parc şi a lacului din faţa intrării. Despre renovarea cetăţii văzusem reportaje la televizor şi rămăsesem impresionată, iar realitatea mi-a confirmat aşteptările.

Cetatea Făgăraşului este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate monumente din România. Construcţia sa a început la finele secolului al XIV-lea şi a continuat până la mijlocul veacului al XVII-lea. Arheologii au descoperit pe acest loc o fortificaţie din lemn înconjurată de un şanţ de pământ pe care au datat-o în secolul al XII-lea, dovadă a existenţei unei organizări voievodale timpurii. Se ştie că ea a fost mistuită de un incendiu. Cetatea din piatră şi cărămidă este atestată documentar în secolul al XV-lea ca fortificaţie militară de apărare. Între 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniul feudal de la Făgăraş şi viitor voievod al Transilvaniei, a transformat cetatea de apărare într-un castel fortificat, înconjurându-l de o nouă incintă. În ultima parte a secolului al XVI-lea şi în prima jumătate a secolului al XVII-lea cetatea a devenit reşedinţă princiară şi, rând pe rând, Balthazar Bathory (1589-1594), Gabriel Bethlen (1613-1629) şi Gheorghe Rackoczi I (1631-1643) o extind şi îi aduc îmbunătăţiri, în special prin construirea celor patru bastioane şi adăugarea unor elemente decorative renascentiste.

După ce am vizitat sala de tortură aflată imediat în dreapta intrării, am pătruns în curtea interioară şi am admirat clădirile cu arcade, după care am urcat la etaj la Muzeul Valer Literat, denumire atribuită în anul 2004 în semn de omagiu pentru profesorul care timp de decenii s-a afirmat drept unul dintre reprezentanţii de seamă ai vieţii culturale din oraş. Muzeul expune o mare varietate de colecţii legate de viaţa locuitorilor Ţării Făgăraşului, o parte din ele fiind obţinute din donaţii: descoperiri arheologice, cărţi, documente şi înscrisuri, arme, monede, ţesături şi straie specifice portului popular, obiecte din ceramică, metal şi lemn, icoane şi alte obiecte de cult. Toate exponatele au explicaţii în limbile română şi engleză.

Expoziţia este structurată pe trei secţiuni:

1. Istoria Ţării Făgăraşului, începând cu descoperiri arheologice şi continuând cu epoca medievală şi cea modernă, inclusiv arme şi armuri

2. Etnografia Ţării Făgăraşului: ceramică, ţesături, port popular, interioare ţărăneşti, icoane, obiecte de uz casnic din lemn şi fier etc.

3. Galeria de sculptură a artistului făgărăşean Virgil Fulicea (1907-1979), pe care nu am vizitat-o.

După o vizită de circa două ore, am plecat încântaţi de la muzeu: excelent structurat şi organizat, acesta oferă o imagine cuprinzătoare a arealului geografic şi istoric al Ţării Făgăraşului.

Am pornit apoi spre Mănăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică, situate pe strada Vasile Alecsandri. Clădirea impunătoare aflată în capătul unei curţi plină de flori a fost ridicată între 1736-1742. În 1760 biserica a fost parţial distrusă de un incendiu, fiind refăcută în stil rococo în 1782. Am admirat interiorul baroc dar din păcate nu am putut vizita şi mănăstirea, care era închisă şi despre care citisem că are un frumos claustru.

Următoare oprire am făcut-o la un monument pe care ardeam de nerăbdare să îl văd: Biserica Sfântul Nicolae, una dintre cele patru ctitorii din Transilvania ale domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş. A fost înălţată, după cum arată inscripţia de la intrare, între 17 iunie 1697 şi 30 septembrie 1698 pe locul fundaţiei unei biserici ridicate de Mihai Viteazul pentru făgărăşeni în 1595 şi a avut ca model capela Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia (1688). Aş fi vrut să văd pictura din naos şi altar, făcută de Preda Zugravul din Câmpulung, însă biserica era închisă.

Lucrul care m-a deranjat cel mai tare a fost însă faptul că pridvorul fusese închis cu geamuri termopane! , "modă" pe care am remarcat-o şi la Mănăstirea Tismana. Pe geam erau lipite afişe care anunţau pelerinaje la mormântul lui Arsenie Boca şi în alte părţi şi, trăgând cu ochiul, am zărit în pridvor ghivece cu muşcate. E frumos că preotul se îngrijeşte de viaţa spirituală a enoriaşilor, dar cu ce drept s-au făcut modificările acestea în construcţia unui monument istoric?!! Cum se împacă frescele de la începutul secolului al XVIII-lea cu geamurile termopane? Ca să nu mai amintesc că una din caracteristicile de bază ale stilului brâncovenesc este tocmai pridvorul deschis! »:(

Am părăsit curtea bisericii cu un gust amar în gură şi la întoarcere, pe aceeaşi stradă, am văzut Casa Ioan Inochentie Micu-Klein, în stil renascentist transilvănean, în care renumitul cărturar iluminist a locuit între 1729-1735.

Întorşi în centrul oraşului, am căutat şi găsit după o mică bâjbâială Biserica Sfânta Treime (ortodoxă), construită între 1781-1782 de meşteri zidari braşoveni. Existenţa bisericii a depins în mare măsură de susţinerea finaciară oferită de negustorii romăni din oraş, dar şi de cea morală a intelectualilor care au sprijinit proiectul înfiinţării unei şcoli româneşti ce funcţionează şi astăzi în clădirea alăturată sub numele de Şcoala Şaguna.

Din curtea acestei biserici se zăreşte turla unei alt lăcaş de cult: Biserica Evanghelică, ridicată între 1842-1843 la iniţiativa lui Andreas Wellmann, participant la Revoluţia de la 1848, după ce, în 1753, vechea biserică arsese. Cea mai importantă contribuţie financiară la ridicarea acestei biserici a avut-o Cari Brukenthal. Şi aici, la fel ca la toate celelalte lăcaşuri de cult vizitate, am găsit uşa închisă.

Cum Biserica Evanghelică este situată în Piaţa Republicii, unde se află şi primăria, sediile unor instituţii locale şi ale partidelor politice, ne-am încheiat vizita în Făgăraş cu o plimbare în jurul pieţei şi prin parcul din mijlocul scuarului şi cu un suc la o terasă. Spre surprinderea mea, deşi era în jur de ora 3 după-amiaza, cafenele din jurul pieţei erau pline de tineri şi atmosfera relaxată m-a pus din nou pe gânduri: oare provincialii deţin o "reţetă" a vieţii tihnite, lipsite de stres?!! :D

Principala sursă de documentare: http://primaria-fagaras.ro

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Carmen Ion in 03.07.16 12:09:27
Validat / Publicat: 03.07.16 16:30:50
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în FĂGĂRAȘ [BV].

VIZUALIZĂRI: 3484 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

15 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Cetatea Fagarasului (sec XIV-XVII) - intrarea.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 35750 PMA (din 38 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

15 ecouri scrise, până acum

Dan&Ema [03.07.16 16:40:06] »

Dau start vot aici. Am onoarea asta. Despre alt obiectiv pe care il iubesc, Cetatea Fagarasului, unde am fost de mai multe ori si probabil voi mai ajunge acolo. O restaurare reusita, iar Muzeul Literat este o colectie foarte valoroasa si variata.

Felicitari!

Carmen Ion [03.07.16 18:45:35] »

@Dan&Ema - Total de acord cu tine. O restaurare reusita si un muzeu valoros. Deci se poate!

Multumesc pentru aprecieri si vot.

Zoazore [03.07.16 20:09:12] »

@Carmen Ion - Dacă Dan a dat startul, eu am venit cu SB-ul. Asta ca premiu de consolare pentru drumul bombardat!

Păi, măi Carmen, măi, in Evul Mediu se asfaltau drumurile? Nuuu! Așa că autoritățile au vrut să vă introducă în atmosfera de Ev Mediu! Ufff, cum nu apreciezi tu eforturile unora...

Dan&Ema [03.07.16 20:24:02] »

@Zoazore: @Carmen:

Bine atunci ca la vizitarea temnitei si spanzuratorii nu a fost redata atmosfera vremurilor cu drumuri bombardate

Carmen Ion [03.07.16 20:42:35] »

@Zoazore - Ai dreptate, Nicoleta. La asta nu m-am gandit

Mersi frumos pentru vot.

Carmen Ion [03.07.16 20:45:34] »

@Dan&Ema - Exact: autenticitatea trebuie sa aiba si ea totusi niste limite

crismis [03.07.16 22:38:49] »

@Carmen Ion: Deci nu doar eu consider o mare tiganie "mareata" catedrala din Fagaras, "poleita cu aur"! (sau sa zic mai bine "cu haur"?!)

Cetatea am vizitat-o si noi chiar in primavara asta, in drum spre Cincis. Initial n-a fost pe lista, dar, intrucat ne-am oprit sa bem o cafea cu un unchi al sotului meu... Minunata, intr-adevar! Despre celelalte biserici nu stiam, raman pe alta data.

Dan&Ema [03.07.16 22:54:37] »

@crismis: @ Carmen:

Subscriu si eu ca e o mare porcarie cupola aia aurita si mare trantita ca o pleasca in centrul orasului langa o cetate precum cea a Fagarasului. Din pacate sunt tot mai multe constructii cu cruce care mai de care mai grandioase bineinteles neplatitoare de dari si care nu emit documente fiscale pe incasarile fabuloase pe care unele le realizeaza. Macar de ar ridica spitale sau ar eradica saracia din visteria lor bogata si necontrolata.

Carmen Ion [04.07.16 08:14:31] »

@crismis - Am citit undeva ca domnitorul Brancoveanu nu a dorit sa ridice o biserica mare in Fagaras pentru a nu pune in umbra cetatea. Bine ca s-au trezit altii, trei secole mai tarziu, sa o faca!

Mihai18 [04.07.16 08:30:19] »

Interesantă și utilă descrierea Cetății Făgărașului la care eu încă nu am ajuns.

Câteva cuvinte despre Catedrala Sf. Nicolae. De mulți ani așteptam să fie odată gata. Pot spune că partea finală a construcției s-a făcut sub ochii noștrii. În anul 2009 când traversam Făgărașul cu destinația Praga, în exterior erau schelele De atunci, anual, de 1-2 ori traversam orașul și foarte anevoios avansau lucrările. Am fotografii succesive cu această catedrală care, în sfârșit este gata. Acoperișul turlelor seamănă foarte mult cu ale bisericii din loc. Shipka (Bulgaria) care se văd de departe când se vine dinspre Kazanlak.

In privința drumului principal din oraș, aveți dreptate. Are dese denivelări, șanțuri și de 8 ani știu eu că tot așa este.

Vacanțe frumoase.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [05.07.16 10:35:58] »

@Carmen Ion - Mă bătea și pe mine gândul unei plimbări prin orașul Făgăraș. Dețineam o hartă a obiectivelor importante din oraș (obținută la un târg de turism), dar timpul nu a fost suficient.

Pentru cei interesați: harta o găsiți pe saitul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Făgăraș; tot aici sunt și informații turistice utile despre Țara Făgărașului și Cetatea din oraș (turism-fagaras.ro/circuit ... stic-in-fagaras).

P. S. Legat de catedrala din Făgăraș: nu este singurul lăcaș de cult de dimensiuni mari ridicat în România postdecembristă. Găsim asemenea biserici și la Oradea (o copie identică), la Bacău, la Mioveni etc. Autoritățile locale au alocat bani frumoși pentru construcția acestor clădiri, cei din Făgăraș considerând chiar reprezentativă pentru oraș această catedrală, alături de cetatea veche de sute de ani... ha, ha.

Carmen Ion [05.07.16 11:03:14] »

@tata123 - In fapt, catedrala din Fagaras este copia (putin mai mare) a bisericii Sf. Ioan Iacob Hozevitul din Oradea, proiectata de un grup de arhitecti condus de Stefan Panaitescu. Dupa ce a lucrat un timp la Fagaras, acesta s-a mutat la Oradea si in 1995 a donat proiectul bisericii autoritatilor locale din Fagaras.

Problema aceasta a "intaietatii" e mai putin importanta: in ambele cazuri ceea ce frapeaza, in opinia mea, este megalomania!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Carmen Ion [05.07.16 11:06:19] »

@Mihai18 - Multumesc pentru ecou.

Constructia acestei catedrale uriase a durat intr-adevar foarte mult din cauza impasurilor succesive de ordin financiar, rezolvate intr-un final prin alocarea de catre guvern a unei sume deloc neglijabile de la bugetul de stat.

Cat despre drum, nu reusesc sa-mi explic de ce nu se construieste o sosea de centura care sa ocoleasca orasul!

neenee [16.07.16 23:50:04] »

@tata123 - sunt fagarasean chiar daca sunt mutat la Sambata de citiva ani dar nu o consider reprezentativa pentru oras, insa o folosesc ca indicator catre cetate pentru turisti. banii care s-au dus catre constructia mastodontului poleit puteau fi folositi mult mai bine pentru refacerea cetatii si a celorlalte biserici vechi din oras.

Carmen Ion [18.07.16 13:24:52] »

@neenee - Absolut de acord.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, crismis, Dan&Ema, Mihai18, neenee, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Țara Făgărașului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.088279962539673 sec
    ecranul dvs: 1 x 1