Circuit la Istanbul. O experienta frumoasa.

TIPĂREȘTE

Un circuit de cinci zile în marele oraș de pe malurile Bosforului este o provocare pentru orice turist. Pentru mine a mai însemnat si o mare oboseala. Din cinci zile cât prevede oferta turistica două le-am pierdut pe drum. Cum sa vezi tot în doar trei zile? Așa că m-am încadrat la principalele obiective.

Am plecat din București în zorii zilei de 25 mai, a urmat traversarea eternei si fascinantei Bulgarii pe o vreme ploioasă. Din cauza timpului pierdut prin vămile româno-bulgare si bulgaro-turce am ajuns în Edirne la ora 18:00. Conform programului ne-am oprit să vizităm Moscheea Selimiye pentru aproximativ 40 de minute.

Până la intrarea in Istanbul s-a mers repede pe autostrada, dar în oraș numai bara la bara. Un trafic infernal.

Am bifat al doilea punct al primei zile, turul by night, traversarea Strâmtorii Bosfor dinspre Europa spre Asia si invers pe podurile Fatih Sultan Mehmet si Bosfor (Bogazici, în lb. turcă), cu coborâre din autocar pentru zece minute pe pământ asiatic. Ploua torențial si din aceasta cauza nu am putut admira mai bine iluminatul feeric al orașului. Am revenit pe partea europeană unde m-am cazat cu ceilalți turiști la Grand Ant Hotel, cartierul Aksaray.

Trei zile am alergat ca să vad cat mai multe din bijuteriile singurului oraș din lume așezat pe două continente.

26 MAI, după micul dejun, am plecat intr-un tur pietonal cu ambii ghizi, roman și turc, către Piața Sultanahmet pentru a vizita Moscheea Albastra, Agia Sofia, Palatul Topkapi si Hipodromul. După amiază am decis să fac turul orașului cu autobuzul supraetajat, BIGBUS. O să scriu un review separat despre acest tur de două ore și jumătate.

27 MAI, o zi dedicată croazierei pe Marmara la Buyukada, Insula Printului. O plimbare plăcută pe jumătate din cauza vremii. A plouat torențial toată dimineața și după amiază. La întoarcere am colindat prin Marele Bazar. Este una dintre cele mai mari si mai vechi piețe acoperite din lume, fondat din ordinul sultanului Mohamed al II-lea Cuceritorul în anul 1455. Un imens complex unde lucrează între 20.000 si 25.000 de persoane si e vizitat de sute de mii de oameni zilnic (nu se pot cunoaște cifrele cu exactitate). Străzile adăpostesc pe ambele parti tarabe si magazine unde se vinde orice: îmbrăcăminte, încălțăminte, covoare, bijuterii, mobilier, obiecte de ceramică, cărți, condimente, pânzeturi etc. Bazarul mai adăpostește două bănci și câteva minimoschei. Agenți de politie si de la firma privata de securitate asigura ordinea publică. Preturile nu sunt fixe. Tocmeala face parte dintr-un ritual specific la Grand Bazar. Mi-am cumpărat o jachetă scurtă din piele pentru care am negociat în lb.romana cu turcul. El a oferit 190 euro si, după trei runde scurte de negocieri, am cumpărat marfa cu 130 euro.

28 MAI, în programul zilei croazieră pe Bosfor si vizită la Palatul Dolmabahce. La amiază, după un mic tur prin magazinasele din zona Pieței Sultanahmet, am mers să fac o plimbare dus-intors cu metroul Marmarays pe sub Bosfor. Nu trebuie ratata ocazia. Acest mega proiect finanțat de Banca Japoniei (750 milioane euro), dar și de BEI, iar costul întregului proiect de infrastructură e estimat la 3 miliarde de euro. Primul tunel are o lungime de 13,6 km din care 1,4 km pe sub Bosfor. Construcția tunelului a început în 2004 si ar fi trebuit să fie gata în 2009, dar lucrările au fost oprite după ce s-a făcut o importanta descoperire arheologica totalizand 40.000 de obiecte. Tunelul a fost inaugurat la 29 octombrie 2013, Ziua Națională a Turciei, la ceremonie luând parte demnitari turci și străini. Am cumpărat o cartelă cu trei călătorii (10 lire turcești/TL) din stația Yenikapi către Sirkeci si Uskudar. Aici coborî pe malul asiatic lângă pontoanele de taxi-boat. În timpul călătoriei poți viziona pe ecrane LCD montate în garnitura imagini filmate pe sub mare. Practic ai senzația că treci prin apa. Am înțeles că imaginile nu sunt proiectate chiar la fiecare cursa. Este cu noroc aici. În fiecare statie sunt panouri care arată etapele construcției tunelului submersibil. În fiecare statie, la fel si in tren, patrulează agenți de securitate care supraveghează orice mișcare. Am vrut sa fac un mic filmuletul în tren, dar un agent s-a uitat mai urât la mine și m-am lăsat păgubaș. Pe partea asiatica am zăbovit o jumătate de oră la Uskudar. Este aglomerație mai mare decât în partea europeană.

Pentru finalul acestui review am lăsat loc pentru câteva cuvinte despre locațiile unde am servit masa de seara, restaurantele Aksu si Sait Iskender. Amândouă sunt micuțe si cochete, cu terase pe trotuar, în genul celor din Centrul Vechi al Bucureștiului. Meniul destul de diversificat. Numai cuvinte de laudă bucătăriei turcești. O friptura de miel sau vita cu diverse garnituri costa în jur de 30 lire turcești. Cine dorește să le treacă pragul, restaurantele sunt la câțiva metri distanță unul de celălalt pe Aksaray Caddesi (aproape de intersecția cu Blvd. Ataturk si Kukuc Langa Caddesi).

Sper ca nu am plictisit prea mult. Oricum rămân dator cu impresii despre obiectivele vizitate, dar aștept să am mai mult timp liber.

Va mulțumesc. Sa auzim de bine și vacante frumoase tuturor.

---

VIZUALIZĂRI: 4008 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI