Aproape tot DN1

TIPĂREȘTE

Ei, iata ca a venit si sfarsitul vacantei. Sfarsitul vacantei are prostul obicei sa vina cand ti-e lumea mai draga. Si cu cat a fost mai placuta vacanta, cu atat mai repede vine si ultima zi. Ne-am facut bagajele de cu seara, si dimineata am facut mai multe drumuri la masina. Genti mai multe. Cand am plecat de acasa, am fost prevazatori si am umplut valizele cu tot felul de haine, costume de baie, de tricouri, scurte de vant, de ploaie, si cam tot ce trebuie ca sa ne fie cat mai comod in vreo 10-12 zile.

Cerul noros, dar fara ploaie. A plouat destul zilele trecute. Intr-o dupa-amiaza, printre picaturi, am fost sa vizitam si orasul Oradea. Cladirile in general sunt refacute, orasul este curat, ingrijit si linistit. Am vizitat cetatea, care este aproape refacuta. Se mai lucreaza la curtea interioara. Cladirile sunt gata, vopsite in culori deschise. Merita vizitata. Apoi am mers pe jos pana la Piata Unirii. Pe o portiune am mers pe malul Crisului Repede. Piata are o suprafata mare, este pietonala, are statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu, si este marginita de palatul primariei, mai multe biserici, pasajul Vulturul Negru. Toate cladirile refacute cu aspect foarte frumos. Trebuie vazuta. In program mai era de vizitat si Muzeul Tarii Crisurilor. Dar, din pacate sunt niste neintelegeri privind aspectul juridic al cladirii in care isi are sediul. Fara comentarii. La intrarea dinspre Felix este un mall-Lotus Center, numai bun pentru consumatori.

Traseul de intoarcere ales este pe DN1. Drumul bun, fara surprise, foarte frumos. Portiunea pana la Cluj nu am parcurs-o, pana cum, decat cu trenul. Drumul trece prin mai multe localitati si incepe sa urce incet. Dupa cateva serpentine ajunge in zona de dealuri inalte, impadurite, Piatra Craiului, la cca 570m. Aici Crisul Repede si calea ferata ocolesc muntii. Ne propiem de Ciucea. Peisaje superbe. Cat vezi cu ochii dealuri impadurite. Vreau sa revin aici.

Mai urcam si coboram niste serpentine si zona devine mai intinsa. Ne apropiem de orasul Huedin. De departe se zaresc cateva acoperisuri stralucitoare, cu multe turnulete, bibilute, tuturoaie. Sunt constructii cu mai multe niveluri, unii le numesc “palate”. Sunt facute sa impresioneze. Impresiile pot fi de mai multe feluri. Ale mele sunt personale. Nu comentez. Asa ca prefer sa admir cat mai mult peisajul fara pata din jurul orasului.

Ne apropiem de Izvorul Crisului. Drumul urca frumos pana aproape de 700m. Aici se despart apele. Pe partea cealalta coboram spre zona Somesului. De sus vedem clar cum niste nori negri se razbuna deasupra orasului Cluj. De data asta ocolim frumosul oras. L-am vizitat alte dati. La Gilau urcam pe autostrada. Este cea mai scurta, dar si cea mai bine executata autostrada de la noi. Abia ce ne-am obisnuit cu mersul comod, ca trebuie sa coboram la Turda. Aici se poate vizita celebra salina. De departe sa zaresc Cheile Turzii.

Drumul este bun, traficul destul de intens nu ma lasa sa profit prea mult de privelistile frumoase. Din loc in loc, se lucreaza pe santierul viitoarei autostrazi. Nu stiu cand am trecut de Aiud si Teius.

Curand am ajuns la Alba Iulia. Nu se poate sa trecem pe aici si sa nu vizitam Cetatea Alba Carolina. Sunt foarte multe de spus, este un loc plin de semnificatii si momente din istoria neamului romanesc. Daca lasati masina in una din parcarile din incinta, puteti sa va plimbati in voie pe numeroasele alei si drumuri amenajate. Fericita imbinarea dintre istorie si prezent, trecut si viitor, vechi si nou. Vreau sa spun ca este refacuta si amenajata in intregime, atat zidurile exterioare si cele interioare, cat si cladirile din incinta. Sunt amenajate muzee, piete pietonale, mici tonete pt suveniruri, scoli, facultati, hotel, terase, etc. La tot pasul intalnesti tineri, veseli, glumeti, care merg/vin la cursuri. Statui metalice scara 1:1, care reprezinta diferite personaje din secolele trecute. Fac numeroase poze. Trebuie vizitate si cele 4-5 Porti de intrare/iesire in cetate. Trebuie vazut si Obeliscul Horea, Closca si Crisan. Cateva ore si tot nu sunt suficiente. Este un loc unde vreau sa revin cat mai curand.

Iar la drum. La Sebes iar intram pe autostrada, de data asta spre Sibiu. Dar, din motive tehnice, curand trebuie sa parasim comodul drum si sa revenim la varianta veche pe DN1. Peisajele din zona Miercurea Sibiului sunt foarte frumoase, dar circulatia intensa nu prea lasa loc si pentru admirat. Iar intram pe autostrada si mergem pana dincolo de Sibiu. Ocolim superbul oras pe care l-am vizitat de mai multe ori.

Aici s-a terminat autostrada si curand, la Talmaciu, facem stanga spre Brasov. Drumul trece de-a lungul Oltului si pe la poalele muntilor Fagaras. Pe creste este zapada cam pana unde se termina padurile de brad, cam pe la 1700m. Frumoasa este si Tara Fagarasului. Nu mai avem timp sa trecem si pe la pastravaria de pe raul Laita, pe unde am trecut de mai multe ori. Cand am fost aici ultima data, cam cu 3 ani in urma, am fost refuzati. Nu vroiam decat cativa pesti.

Prin orasul Fagaras trecem cam greu, drumul plin de gropi. Nu oprim la cetate, am vizitat-o in urma cu 2 ani. La fel si celebra herghelie de lipitani de la Sambata. Drumul foarte bun, numeroase comune. Chiar daca ploua cu galeata, se merge foarte bine, chiar si in coloana. Traversam frumoasele paduri de la Persani si Vladeni.

Ne apropiem de Brasov. Aici vreau sa facem o pauza mai lunga. Drumul de la Brasov la Bucuresti nu mai este o problema. Deja ma gandesc la alte drumuri, cu variante care sa treaca prin cat mai multe locuri frumoase si interesante.

---

VIZUALIZĂRI: 1324 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI