Cheile Turzii. Un “must see” ce nu trebuie ratat

TIPĂREȘTE

A doua zi dupa noaptea petrecuta la Villa Brussels *** din Deva, ne trezim pe la 8 dimineata si mergem sa luam micul dejun (inclus cum v-am zis in review-ul trecut). Dupa asta, ducem bagajele la masina, predam camerele, pupam gazdele (la figurat normal :))) si in fine pe la ora 9,30 reusim sa ne urnim din loc. Bineinteles ca si astazi vom avea o zi plina, asadar ii dam bice spre urmatoarea noastra destinatie.

Cum care destinatie ? Cheile Turzii, normal :)). Un drum de ~ 170 Km, nu foarte lung, usor si destul de monoton si pe care noi l-am parcurs in ~ 3 ore, cu scurte opriri de admirat coclaurii si pufait cate o tigara.

Traseul. Traseul nostru, logic :)). Iesim din Deva tinand drumul E71 spre Oradea si ajungem dupa ~ 7 Km in Soimus de unde facem jonctiunea cu bucatica de autostrada A1 pe care intram spre Sebes. Pe A1 vom parcurge ~ 60 Km, dupa care vom iesi pe E81 cu directia Cluj Napoca. De fapt nu stiu de ce o cheama A1 pe autostrada asta, pentru ca eu stiam ca A1 este cea de la Bucuresti la Pitesti... Sau in fine, ar trebui s-o cheme A1 in momentul in care (probabil in urmatorii 100 de ani :))) se va uni cu A1 Bucuresti - Pitesti, pentru ca in situatia actuala se pot naste confuzii. Dar in fine, d’ale CNADNR-ului adanci gandiri :))

Dupa iesirea de pe autostrada, vom parcurge ~ 80 Km trecand prin Alba Iulia, Teius, Aiud pana la Turda. Noi am intrat in oras si am luat (normal ca din greseala) o alta varianta spre Chei, da’ asta-i incurcata si habar n-am pe unde am luat-o :)). Tot intrebam din om in om pana am reusit sa iesim din oras pe drumul cel bun. Traseul asta va va duce pe undeva pe coama unor dealuri si pe langa o stana. pe un drum forestier aflat in conditii foarte bune si pe un platou plin de verdeata si cu privelisti dragute :). E frumos rau dar cum v-am zis mai incurcat.

Asa ca va voi da varianta pe unde ne-am intors din Chei, mult mai usor de nimerit. Nu veti mai intra in oras (de Turda zic), ci o veti lua stanga pe DN75 in directia Baia de Aries – Abrud urmand ca din comuna Mihai Viteazu sa faceti dreapta pa DJ 103G traversand raul Aries spre satul Cheia. Pana aici aveti de mers ~ 10 Km, iar de la iesirea din Cheia pana la intrarea in Cheile Turzii mai aveti alti 4 Km. Si atentie, pentru ca la un moment dat va trebui sa va lasati stanga parasind DJ 103G si urmand indicatorul spre Cheile Turzii.

Cheile Turzii. Despre Cheile Turzii trebuie sa stiti ca zona este declarata rezervatie naturala inca din anul 1938 de pe vremea regelui Carol II, pentru ca ulterior sa fie inclusa si in patrimoniul UNESCO in listele cu monumente ale naturii deosebite si protejate din patrimoniul mondial.

Lungimea totala a Cheilor este undeva la ~ 3 Km, insa partea cu adevarat salbatica si impresionanta este de numai ~ 1,5 Km. Un traseu scurt si usor de o mare frumusete ce poate fi parcurs numai pe jos.

Lucrurile deosebite si pentru care veti vedea ca a meritat sa ajungeti pana aici, le veti gasi in zona unde paraul Valea Hasdate strabate versantii abrupti si impunatori ce-i strajuiesc calea pe care singur si-a taiat-o in Muntii Trascaului in drumul sau catre raul Aries in care se varsa.

Noi am ajuns la cabana Cheile Turzii (aici se termina drumul intr-o parcare generoasa) de unde se intra in Chei pe la 12,30. Ne schimbam in tinuta mai de munte, renuntand la blugi in favoarea sorturilor si la slapi in favoarea adidasilor si gata de drum. Adica nu inainte de a gasi o toaleta, ceea ce s-a dovedit o grea misiune in locurile alea.

Sa nu faceti fatal error sa mergeti la toaleta din imediata apropiere a parcarii (~ 20 m), cabanita aceea micuta cu acoperis rosu, pentru ca va veti varsa si ficatii din voi. Apa nu mai curgea la toaletele astea probabil de cand dadusera caldurile alea mari din vara si nu va puteti imagina ce era acolo. Nu va spun ca va stric ziua :)). Cand si cand mirosul greu ajungea in adierea vantului si prin parcare. Oribil :(. Cautand solutii alternative am gasit o toaleta decenta la Terasa Cheile Turzii vis-a-vis de parcare, un bun motiv sa luam si cate o bere, un suc sau care ce a mai vrut si sa ne potolim setea :)

La pas prin Chei. In fine, gata de drum si o luam usurel spre intrarea in Chei. In aceasta varianta de traseu, vom strabate Cheile Turzii din aval spre amonte. Aflam ca sunt niste locuri superbe de popas si odihna pe malul paraului spre celalalt capat al Cheilor, ceea ce era perfect pentru o scurta pauza de revenire inainte de intoarcere.

Pentru inceput vom intra pe poteca larga ce pleaca de langa cabana Cheile Turzii si strabate padurea intr-o coborare usoara, iar din loc in loc veti intalni bancute unde veti putea face cate un mic popas daca va ajunge oboseala. Vom ajunge apoi la primul dintre cele 4 poduri suspendate pe cabluri ce traverseaza paraul Valea Hasdate.

Si o chestie haioasa. Veti da in drumul vostru si in mijlocul potecii pe care veti merge de o stanca desprinsa din versant la baza careia sunt zidite intr-un petec de beton doua cizme din cauciuc cu varful in sus. Astfel se lasa impresia ca sub acea stanca zace cineva cazut pe spate si strivit de stanca pravalita, iar din acel cineva se mai vad doar picioarele. LOL. Foarte tare asta. Cine a gandit-o a reusit o gluma buna si a dat dovada de un excelent simt al umorului. Umor negru desigur =))

Atentie la poteca stancoasa. Traseul va va duce cand pe stanga, cand pe dreapta paraului. Trebuie sa fiti foarte atenti pe unde calcati si cum si unde puneti piciorul pe portiunile unde poteca este sapata in stanca, pentru ca aceasta (de stanca zic) este extrem de lustruita si alunecoasa si asta datorita a cine stie cator sute de ani de cand poteca este batuta in sus si in jos si de cine stie cat puhoi de lume.

La orice pas exista pericolul unei luxatii a piciorului, asta in cel mai fericit caz daca nu chiar al unei pravaliri in rau nu de la mare inaltime e adevarat, dar care cu siguranta s-ar lasa cu urmari si nu din cele mai placute. Stanca lustruita si colţuroasã pe care va trebui sa calcati arata in mare parte ca si marmura alba si este la fel de alunecoasa. Deci atentie sporita aici. Pe cateva portiuni inguste ale traseului, veti avea la indemana si un cablu de sustinere din otel ancotat in stanca masivului.

Dar cu toata atentia pe care trebuie s-o acordati potecii, mai uitati-va si la tovarasul vostru de drum ce va va insoti dintr-un capat in celalalt al Cheilor. Rauletul zglobiu si curat in care daca veti fi atenti veti vedea si pastravi inotand agale si care formeaza mici cascade una mai frumoasa decat cealalta (de raulet zic, nu de pastravi :)))

Insa frumusetea absoluta o veti afla privind in sus. Pereti impunatori cu o verticala de peste 200 de metri va vor insoti de-a lungul traseului lasandu-va muti de uimire si admiratie privind rezultatul luptei de mii de ani intre micutul parau Hasdate si munte, castigator fiind paraul care cu rabdare si perseverenta a reusit sa-si faca drum si sa rupa in doua Muntii Trascaului :)

Speologie si alpinism. Daca sunteti indragostiti de pesteri si grote, trebuie sa stiti ca in Cheile Turzii veti gasi 22 de pesteri, 17 pe versantul din stanga si 5 pe cel din dreapta. Dintre ele ar fi : Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Morarilor, Pestera Binder, Pestera Cetatuia Mare, Pestera Modoloaie si Pestera Ascunsa. Noi n-am vazut decat vreo 4 pesteri (da nu stiu cum le cheama) si alea pe sus si greu accesibile, mai putin una cea de a cincea care sa afla pe dreapta si chiar langa poteca.

Iar amatorii de escalada trebuie sa stie ca strabatand Cheile Turzii vor da pe partea stanga de Turnul Galben, o stanca semeata ce face deliciul alpinistilor, iar pe partea dreapta de o portiune mult indragita de cataratori, Peretii cu Trepte. Alte trasee pentru alpinisti (neamenajate): Peretele Cald, Peretele Marac, Turnul Bors, Alghine, Peretele Pripoanelor, Peretele Caprelor, Peretele Urias, Peretele Porumbeilor, Turnul Ascutit, Zona cateaua Mica, Peretele Aerian, Stanca Soimilor si Peretele Vulturilor.

Gata si cu alpinistii, sa revenim cu picioarele pe pamant :))

La un moment dat veti da si de un izvoar cristalin cu apa rece ce curge pe stanca muntelui si de unde va veti putea reinnoi provizia cu apa de baut, asa ca ar fi bine sa aveti la dvs. si ceva recipiente goale.

Spre sfarsitul traseului, veti iesi dintre versantii abrupti ai muntelui iar mai apoi si din mica padurice care urmeaza si veti da de un platou imens, frumos, curat (fara hartii, PET-uri etc) si plin de iarba.

Aici veti putea sa faceti si un popas mai lung de-a lungul raului Hasdate unde veti gasi mai multe locuri numai bune de stat pe iarba si “ascultat” natura sau de ce nu, chiar si de o balaceala pe cinste cum am facut si noi :)

Si ca un pont daca faceti Cheile Turzii vara, luati-va si ceva mancare, ceva de baut si o patura cu voi, sa puteti sta mai mult aici (de platou zic), la plaja, baie si aer curat. Noi n-am avut patura la noi si am stat pe iarba cat am stat, asta pana ce foamea a inceput sa ne dea tarcoale si am luat-o inapoi sa cautam un loc sa mancam ceva pe undeva.

Legenda locului. Traditia locala ne spune ca in Cheile Turzii vom da de duhurile padurii, fiinte malefice care ademenesc oameni ce disparar fara urma, podurile peste parau le vom gasi pazite de zmei infricosatori, vom da si de “capcâni” – monstri fiorosi cu cap de caine ce mananca numai carne de om... Acum eu ce sa va spun... Noi n-am avut cinstea si onoarea de a intalni niscaiva chestii d’astea. Da. Da’ noi am fost ziua. Seara si noaptea nu stiu, nu bag mana-n foc ca n-or fi... Mergeti noptea sa vedeti cum o fi =))

Probabil aceste superstitii se trag de la faptul ca fiind o zona salbatica si greu de strabatut, ani si ani de-a randul aici s-au intamplat numeroase accidente, unele in care victimele nici nu au mai fost gasite, mancate fiind probabil de fiarele padurii. De aici si povestile cu duhuri, zmei, capcauni si alte dihanii ce iti aţin calea, te ademenesc si apoi se delecteaza cu tine savurandu-te pe post de cina :))

Ca multe alte locuri deosebite din tara si aceste locuri au legendele lor care vin din mosi-stramosi si din vremuri de mult apuse, spuse acum de batrani asa cum le-au auzit si ei de la batranii lor. Da. Dar depinde despre ce batrani vorbim aici...

Avem doua variante ale legendei transmise din batrani descriind un singur lucru. Formarea Cheilor Turzii. De fapt sunt mai multe variante, dar toate derivate din acestea doua.

Daca vorbim de legenda din batrani maghiari, legenda spune ca Ladislau I cel Sfant, rege al Ungariei urmarit fiind indeaproape de tatarii ce-i voiau moartea, se roaga lui Dumnezeu sa-l scape. Atunci mare minune... Muntele se rupse in doua sub copita calului, iar netrebnicii de tatari se pravalesc in haul iscat murind pe loc. Se zice ca in stanca muntelui se mai vede si astazi urma copitei calului. Io unu’ n-am vazut nici o copita p’acolo, dar poate reusiti dvs :))

Daca vorbim de legenda din batrani romani de data asta, legenda spune ca Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare, regele Macedonean care a creat cel mai intins imperiu al lumii antice), urmat indeaproape de turcii (fie de hunii) ce-i voiau pieirea, este salvat in ultima clipa de calul sau fermecat si mult credincios Bucefal. Acesta odata batand din copita, despica stanca si marsavii urmaritori isi vor gasi sfarsitul in ascutitele stanci de pe fundul prapastiei. Dupa asta pentru ca nu era fir de apa prinprejur iar setea stapanului mare, calul credincios face sa-i curga apa pe nari (lui nu lui Alexandru cel Mare :))), potolind astfel setea stapanului. In urma acestei fapte se va face o stanca in forma de cap de cal si cu apa buna si proaspata, sa poata bea oricine insetat va trece pe langa dansa.

Asta-i legenda... Conteaza ca Alexandru Macedon n-a pus piciorul in toata cariera lui pe aici ? N-as crede :)). Si apropo... Nici de stanca asta “cap de cal” n-am dat.

Aaa... Si trebuia sa mai fie pe acolo pe undeva pe sus si o cruce mare din șine de cale ferata si bineinteles nici pe asta n-am vazut-o poate si pentru ca eram mai tot timpul cu ochii in jos si atenti pe unde calcam, sa nu ne trezim prin rauletul alaturat. Asadar cand veti ajunge acolo, aveti de cautat o copita de cal, un cap de cal si o cruce construita din șine de tren, lucruri peste care noi n-am dat. Va ramane tot dvs. placerea de a le descoperi :))

La intoarcere inainte de plecare, asta pe la 16,30 ne-am oprit sa mancam la Terasa Cheile Turzii, aceea aflata chiar la intrarea in Chei. Un loc bun de luat masa cu mancare foarte buna si preturi decente.

Gata. Am ispravit aici prezentarea mea si sper ca am reusit sa va starnesc interesul in a vizita o zona salbatica si minunata a Romaniei. Vizitati Cheile Turzii daca sunteti indragostiti de peisaje deosebite, susurul raului de munte, paduri si aer curat si asta pentru ca intradevar merita efortul de a ajunge acolo si nu va fi timp pierdut degeaba :)

La gandul ca ati putut gasi si ceva informatie utila in ce v-am povestit eu p’aci, inchei asa cum o fac de obicei, spunandu-va ca :

Cine detine informatia, detine puterea.

THX ! Bye bye.

---

VIZUALIZĂRI: 6977 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI