ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 20.04.2016
  • *) Email NEFUNCȚIONAL
  • --- F ---
    GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
    DIN: București
    ÎNSCRIS: 18.06.13
    STATUS: PRETOR
    DATE SEJUR
    MAR-2016
    DURATA: 1 zile
    cuplu fara copii
    2 ADULȚI

    GRAD SATISFACȚIE
    SERVICII:
    100.00%
    Încântat, fără reproș
    BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
    100.00%
    Încântat, fără reproș
    CADRUL NATURAL:
    100.00%
    Încântat, fără reproș
    DISTRACŢ. / RELAXARE:
    100.00%
    Încântat, fără reproș

    NOTARE MEDIE REZULTATĂ
    100.00%

    AUTORUL ar RECOMANDA
    această destinaţie unui prieten sau cunoscut
    TIMP CITIRE: 10 MIN

    MERZOUGA, poarta de intrare in desertul SAHARA

    Ilustrație video-muzicală
    TIPĂREȘTE URM de aici

    Cu pasi inceti dar siguri se lasa seara peste desertul pe care il cutreieram. Soarele incepe sa palpaie portocaliu prin ferestrele microbuzului vacantei noastre. Tresarim la fiecare constructie ce apare printre dune si nori de praf, pe marginea soselei, cu speranta ca am ajuns. Facem o scurta oprire la o dugheana pentru a mai cumpara o sticla de apa si in sfarsit ne oprim. Am ajuns!

    Am ajuns la o constructie aflata direct in desert, locul de unde incepea aventura noastra pe camile. Am lasat valizele in microbuz, am luat cu noi doar rucsaceii pregatiti cu o seara inainte si am patruns in cladire. Spre surprinderea noastra cladirea adaposteste un centru de inchirieri de camile, placi pentru sand-boarding, buggy si masini 4x4 cu care poti sa te zbengui pe dune, condus fiind de un vajnic berber, maestru in ale sofatului pe nisipuri. Cladirea dispune de bai cu dusuri si toalete si o sala de mese. Imediat ce treci prin ea, in fata ti se deschide panorama galbuie, fierbinte si vantoasa a maretului desert.

    Dromaderii asteptau parcati unul langa altul, cuminti si rumegand in tihna iarba pascuta de dimineata. Ochii lor blanzi ne priveau placid si sfios printre genele deosebit de lungi. Erau cu totii masculi puternici si calmi. Ni s-a repartizat cate unul fiecaruia, dupa dimensiuni. Pe mine m-au pus in fruntea coloanei asa ca am fost prima care s-a unduit periculos cand dromaderul s-a ridicat din genunchi cu subsemnata pe spinare. In fine, m-am tinut bine de manerul seii, mandra nevoie mare ca nu am aterizat in nas. Coloana s-a ridicat cu bine iar doi berberi zdraveni au apucat fraiele si au purces la pas inaintea noastra prin desert.

    Pas dupa pas ne leganam ca niste barci in inima furtunii, hatza inainte, hatza inapoi. Incet, incet urcam pe o duna, la deal era perfect dar vine si momentul in care trebuie sa o coboram. Ei, aici era mai problematic, dromaderul ne impingea in fata si trebuia sa ne tinem bine de maner ca sa nu cadem de-a berbeleacul.

    Dupa nici 5 minute am inceput sa ne obisnuim si sa scoatem aparatele de fotografiat cu o mana. Deja eram experti in manuitul dromaderului plus al electronicelor din dotare.

    Drumul s-a transformat intr-o poveste din 1001 de nopti. Soarele incepea sa cada in spatele dunelor aurii, iar in jurul nostru umbrele caravanei se intindeau lungi si intunecate. In jurul nostru era o liniste absoluta. Doar scrasnetul pasilor dromaderului care se mai poticnea urcand cate o panta de nisip alunecoasa ne mai tinea companie. Undeva departe, in varful unei dune flutura esarfa colorata a unui turist care s-a incumetat sa ajunga acolo pentru a privi asfintitul si pentru a se contopi cu universul. Desertul in toata nemarginirea lui indeamna la filosofie si la redescoperirea pozitiei noastre nesemnificative in univers. Pentru o scurta perioada ne-am lasat patrunsi de maretia absoluta a naturii. Gandurile imi zburau catre alte galaxii. Cam scurta perioada asta de linsite pentru ca deodata langa mine incepe sa vorbesca unul dintre berberi.

    Am fost surprinsa sa descopar ca omul nostru vorbea o multime de limbi straine. Eu personal am numarat asa: engleza, franceza, spaniola, catalana, germana, italiana, berbera si bedouina. Nu a dorit sa ne spuna numele lui asa ca il voi numi de acum incolo Desert Guru. Pe parcursul calatoriei noastre prin desert, calatorie care a durat aproximativ 2 ore, Desert Guru a continuat sa ma uimeasca la fiecare pas. Omul era un filozof absolut, avea notiuni de cosmologie si era un cititor asiduu al pildelor din Coran. Am inceput sa filosofam pe marginea vietii minunate din inima desertului, acolo unde civilizatia salbatica si era consumului excesiv nu au patruns si nu vor patrunde niciodata. Guru era fantastic, am rezonat cam pe aceeasi lungime de unda. Mi-am permis sa il intreb cum de stie atatea lucruri si mi-a raspuns ca el seara citeste. Atat de simplu, atat de clar. Pentru mine a fost o adevarata placere sa il am ca interlocutor, ba chiar imi doream ca drumul sa dureze mai mult. Uneori caravana se oprea iar berberii ne cereau aparatele foto pentru a face poze. Chiar inainte de a apune soarele, am ajuns si noi la destinatia noastra, corturile berbere, locul unde urma sa ne petrecem noaptea.

    Sincera sa fiu nu ma asteptam la absolut nici un confort si de aceea am ramas placut surprinsa. Corturile erau amplasate in forma de patrat la poalele unei marete dune aurii. Erau corturi spatioase de cate 2 sau 3 persoane. Contineau niste saltelute, cate o perinita si 2-3 paturi foarte groase de persoana. Pe jos aveau covoare iar in loc de usa era o patura groasa. Banuiam ca nu exista baie asa ca am fost iarasi surprinsa sa aflu ca exista o micuta toaleta improvizata in afara imprejmuirii. Personal imi place natura asa ca am folosit-o conform sfaturilor lui Guru! Unul dintre corturi, cel mai mare, adapostea un soi de sala de mese si ceremonii. Aici pe niste covoare frumoase tronau masute joase din lemn inconjurate de pernute pe care sa ne putem aseza confortabil.

    Dupa ce ne-am luat corturile in primire, atmosfera s-a destins complet. Am inceput sa ne simtitm printii desertului si evident, am zis ca ar fi indicat sa calarim dunele de nisip pe timp de noapte pentru a fi cat mai aproape de stele. Zis si facut. Am inceput sa gonim la pas ostasesc in sus, teoretic, pentru ca avantul nostru s-a transformat in prabusire si alunecare. La fiecare pas alunecam jumatate inapoi dimpreuna cu nisipul fin ce curgea in valuri. Duna parea interminabila. Trecuse jumate de ora si tot la inceput eram! Mai hototind si mai facand haz de necaz, am aterizat triumfatori in varful ei. Cerul era atat de aproape acum. Stelele rasarisera si straluceau mari si dolofane. In acea seara de basm, luna era mancata de varcolaci adica aveam parte de eclipsa totala… cam rau pentru ca ne-ar fi placut sa o admiram si pe Maria Sa. Ne-am tolanit cu totii pe varful dunei de nisip admirand constelatiile, incercand sa le deslusim misterele si asteptand sa rasara Calea Lactee cand deodata se aud strigatele berberilor: dinner timeeee!

    Nu vreti sa stiti cum am alergat la vale, iepureste, sontac, sontac, cat pe ce sa ne pravalim de-a dura odata cu nisipul care aluneca pe sub noi. S-a dus naibii Calea Lactee, constelatiile si meteoritii cand am simtit mirosul bine-cunoscut de tajine. Cate o farfurie maaaaare trona pe fiecare masuta, iar noi adunati in jurul ei, cu picioarele incovoiate pe sub noi sau pe sub altii, ne-am repezit si am atacat “problema”. Asta a fost cel mai bun tajine din excursie! Poate de la aerul curat al desertului, poate de la foamea de peste zi, poate de la urcatul pe dune, poate de la mersul leganat al dromaderilor, cine stie de la ce, asta a fost o masa de neuitat pentru noi toti. Imediat ne-au luat cu asalt vreo 5 pisici pe care berberii le iubeau si le ingrijeau. Evident, toate oscioarele au fost ale lor si tare s-au mai bucurat. Dupa ce am terminat de mancat, berberii s-au mobilizat, au adus niste darabane si niste farfurioare metalice pe care le plezneau una de alta de le mergeau fulgii si cu care scoteau sunete ascutite. Dupa ce au interpretat ei niste cantecele locale ne-au dat noua instrumentele de tortura fonica si ne-au cerut sa le cantam hitul incontestabil al desertului ”Andrii Popa”! Ei bine, de fiecare data cand ajungeam la : “… eeeee haiduc… ” le straluceau ochii intr-un mod aparte si aplaudau frenetic scapand pisicile din brate. Am mai interpretat noi asa pe uscat vreo cateva hituri de renume mondial (vai de ele ce-a iesit) si am hotarat sa fugim afara si sa ne contopim cu universul incredibil de instelat de deasupra capetelor. Afara dam peste Desert Guru care, inconjurat de fanii ad-hoc, dadea lectii de filosofie Sahariana. Ne-am asezat pe nisip in jurul lui si am inceput sa depanam diverse povestiri, nu prea mult pentru ca Desert Guru ne indruma mereu conversatia catre ghicitori. Omul era mare fan al ghicitorilor si cu ocazia asta am avut parte de o minunata seara presarata cu glume, bancuri si tentative de dezlegare a misterelor. La un moment dat cineva scoate o sticla de votca, adusa cu mari sacrificii intr-o tara araba si spre surprinderea noastra, jumatate o bea Desert Guru! Limba i s-a dezlegat si mai abitir si uite asa am aflat o multime de lucruri noi si interesante cum ar fi: “de ce nu folosesc chinezii degetul asta…. ”. Va spun la final!

    Cerul lumina deasupra noastra si uneori il mai brazda cate un meteorit. In lumea nisipurilor, un grup de temerari pusi mereu pe sotii, indrumati de un Desert Guru vesel, descoperea din nou viata simpla la umbra universului. Dromaderii rumegau linistiti, iar frigul patrunzator (-2 grade) ne patrundea prin numeroasele haine cu care eram infasurati. Totusi nimeni nu dorea sa plece. Intr-un final ne-am retras catre corturile aferente. Imbracati cu 2 geci, blugi, izmene, cu cate 2 glugi pe cap, inveliti cu 2 paturi groase, ne pravalim pe saltelutele noastre si acopetiti complet reusim sa adormim ascultand fosnetele noptii sau sforaiturile duioase ale colegilor din cortul invecinat. Visul ne poarta prin universul instelat in cautarea lunii si a varcolacilor care au mancat-o. Cand sa punem mana pe ei….

    Toc, toc, toc, toc se aude darabana de dimineata pe la 5. Buimaci ne rostogolim de pe saltelute si ne frecam la ochi. In cort e bezna si orbecaim sa dam peste telefoane ca sa luminam putin atmosfera. Cand reusim sa le gasim constatam ca si afara e bezna. Stelele stralucesc dar o dunga albastruie apare la orizont. Dromaderii ne privesc curiosi pe intuneric. Cu aceasta ocazie aflam ca dromaderii nu prea dorm, poate atipesc o ora pe zi cu ochii deschisi, iepureste. Adunam pe orbecaite tot ce scosesem din rucsac, ne impleticim in genunchi, ne impiedicam de o pernuta, ne proptim cu nasul de patura care tine loc de usa iar intr-un final fericit, punem rucsacul in spinare si ne urcam debusolati pe dromaderi. Ne clatinam din nou ca barca pe furtuna si pornim pas dupa pas prin frigul clar si albastrui al diminetii. Avem drum lung de facut, 2 ore printre dune.

    Se crapa de ziua. Deodata cerul devine albastru-mov-portocaliu si impreuna cu o pala de vant razleata, soarele se ridica la orizont. Culorile devin vii, aprinse, ca intr-o carte de colorat. Lumea din jurul nostru devine magica. Acum intelegem de ce trebuie neaparat sa prindem un rasarit in desert! Scarabeii ies la o plimbare. Pasarile se joaca printre tufele razlete de iarba camilei. Grupul nu mai e vorbaret ci meditatv sau adormit. Sau poate ambele. Ce pacat ca s-a terminat aici. Abia incepusem sa ne contopim cu universul. Vrem inapoi la corturi! Vrem inapoi in desert! Dromaderii condusi de berberii cei vajnici mana inainte mormaind impasibili.

    Intr-un final in fata noastra rasare de dupa o duna, locul de unde am pornit in aventura. Ne strecuram infrigurati in sala de mese si constatam ca oamenii ne asteapta cu micul dejun pregatit. Fericiti de aparitia ceaiului de menta cald, al cafelelor cu lapte, al dulceturilor cu clatite si al maslinelor cu painica, ne destindem si ne apucam temeinic de infulecat. Folosim toaletele pentru a ne spala si a ne schimba cu hainele pe care le vom purta in lungul drum cu microbuzul inapoi catre Marakesh. Suntem tristi in aerul rece al diminetii. Desertul ne cheama inapoi. Microbuzul ne imbie inainte.

    Suntem nevoiti sa sarim in el si sa manam inainte catre Marakesh. Din loc in loc facem cate un popas la niste restaurante mai curate de pe marginea drumului. La un astfel de popas intalnesc un mos imbracat ca in “Star Wars” calare pe o bicicleta atomica. Mosul vinde minerale incredibil de frumoase, abia smulse din mina si evident, trebuie sa cumpar cateva.

    Pe la pranz facem un scurt popas in centru la OUARZAZATE.

    Ouarzazate se mai numeste si Mollywood, deoarece aici se toarna multe filme si exista studiouri la fel ca la Hollywood. Suntem dusi la un restaurant sa luam masa de pranz. Restaurantul este exact langa muzeul fimului si vis-à-vis de un mic Kasbah (grup de case traditionale) ce se poate vizita. Ne asezam la mese si comandam mancare. Nu va recomand acest restaurant, preturile sunt infernale si mancarea e proasta. Voi face un articol separat cu restaurantele pe unde am mancat, pentru ca turistii care vor merge dupa noi sa le poata evita pe cele proaste.

    Dupa masa, suparati ca mancarea a fost si scumpa si proasta, nimeni nu a mai dorit sa intre la muzeul filmului si nici la Kasbah unde paznicii s-au repezit imediat cu mana intinsa atunci cand ne-am apropiat.

    Am pornit in continuare cu microbuzul si spre seara am aterizat in “piata mortii” din Marakesh, la hotelul nostru. Am mai dat o tura prin zona si ne-am pravalit obositi in pat cu gandul la ziua plina de aventuri ce avea sa vina.

    Iar acum atasez filmuletul acestei aventuri de neuitat printre dunele Saharei

    Rog webmasterul sa ataseze clipul urmator:youtube

    Citește și CONTINUAREA aici

    [fb]
    ---
    Trimis de buterfly* in 20.04.16 07:35:00
    Validat / Publicat: 20.04.16 08:08:30
    INFO ADIȚIONALE
    • A fost prima sa vizită/vacanță în MAROC

    VIZUALIZĂRI: 5595 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
    SESIZEAZĂ
    conținut, limbaj

    35 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (buterfly*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P05 caravana se urneste incetisor
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
    Puteți VOTA acest articol:
    [900 PMA] [450 PMA]
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 76450 PMA (din 63 voturi)
    NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
    Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

    ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2

    35 ecouri scrise, până acum

    se afișează ecourile [1 - 30] din total 35
    webmaster26 [20.04.16 08:01:26] »

    Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

    maryka [20.04.16 08:26:18] »

    Foarte frumos! Ce lectură plăcută la prima oră. Parcă citesc un roman de aventuri sau mai degrabă poveşti din 1001 de nopţi. Destinaţie la care mulţi doar visăm! Felicitări!

    glcitizen [20.04.16 08:26:30] »

    @buterfly: Excelent. Mi se pare ca ne am luat bagajele, dromaderele si am urcat cu totii pe frumosul deal al literaturii! Tine o la fel butterfly!

    arru [20.04.16 08:28:53] »

    Frumos. M-ai facut sa-mi fie dor de cerul atât de înstelat de deasupra deșertului. Noi nu am prins răsăritul deasupra dunelor, dar călătoria a fost la fel de memorabila.

    Berberii, in schimb, i-am întâlnit departe de nisipul Saharei, in hrube atât de răcoroase si cu cel mai bun cus-cus pe care l-am mâncat in Tunisia.

    Da, frumos! Îmi doresc sa revin la un moment dat. Poate chiar in Maroc.

    Minunat, fluturas!

    P.S. Minunata ideea cu filmuletele

    Carmen Ion [20.04.16 08:43:39] »

    @buterfly - Extraordinară această once in a lifetime experience!

    buterfly* [20.04.16 08:53:09] »

    @webmaster26 - multumesc webmaster!

    krisstinna [20.04.16 08:54:01] »

    @buterfly - 'Neața! Felicitări pentru articol!

    Te rog să-mi spui dacă miroseau urât dromaderii. Am înțeles că purici nu aveau .

    Unde v-ați încărcat telefoanele mobile? Au rezistat bateriile neîncărcate având în vedere că le-ați folosit din plin? Aveați semnal în deșert?

    Să știi că arătai foarte bine cu turbanul acela pe cap. Aveai de ce să fii mândră!

    Erau cu totii masculi puternici si calmi.

    -foarte tari dromaderii ăștia

    În poza nr 3 e Guru?

    Mulțumesc fluturaș!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    elviramvio [20.04.16 08:54:15] »

    @buterfly -

    Ti-ai facut pacate cu noi in postul Pastelui, eu una am ceva invidie.

    Frumos articol, frumoase poze. iti sta bine "pe" taxi-dromader.

    buterfly* [20.04.16 08:55:41] »

    @maryka - multumesc pentru vizita si aprecieri! Ma bucur ca am reusit sa inseninez putin o asemenea zi ploioasa

    buterfly* [20.04.16 09:00:48] »

    @glcitizen - multumesc pentru aprecieri, venind din partea unui scriitor desavarsit, ma simt onorata!

    buterfly* [20.04.16 09:03:39] »

    @arru - multumesc, soro, pentru vizita si aprecieri. Am ajuns si noi prin Tunisia la berberii de acolo, dar experienta cu dormitul la corturi sub cerul plin de stele a fost inedita. Marocul este o destinatie frumoasa si ieftina.

    buterfly* [20.04.16 09:05:58] »

    @Carmen Ion - Multumesc Carmen pentru vizita si aprecieri. Intr-adevar este o experienta deosebita, noua ne-a placut mult. Adevarul e ca am si intalnit niste oameni speciali care au condimentat mult excursia

    arru [20.04.16 09:09:03] »

    @buterfly: Este, da. Imi lipseste curajul de a ajunge acolo, mai ales ca vreau sa merg cu motata mea. Poate cand se vor mai linisti lucrurile.

    Chiar sunt călătorii de neuitat!

    Astept o continuare?

    buterfly* [20.04.16 09:12:03] »

    @krisstinna - multumesc pentru vizita si aprecieri! Pai telefoanele le-am incarcat cu o seara inainte la hotel iar pe drum nu le-am folosit prea mult. In desert nu le-am folosit deloc doar putin pe post de lanterna. Nici nu stiu daca era semnal. Eram foarte prinsi de ceea ce se intampla in jurul nostru. Am si uitat de telefoane. In plus aveam si o mica baterie din aceea mobila dar nu a fost necesara. Dromaderii nu aveau nici pureci si nici nu miroseau prea rau. Nu era destul de cald ca sa emane mirosuri neplacute!

    Desert Guru ne-a rugat sa nu ii facem poze si nici nu a vrut sa ne spuna numele sau. A zis ca el nu vrea sa apara mentionat pe nicaieri asa ca i-am respectat dorinta. Era un personaj foarte special.

    Berberul acela tinerel din poza era si frumusel, de asta l-am pozat! Sa vada fetele de pe AFA ce au pierdut!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    buterfly* [20.04.16 09:14:24] »

    @elviramvio - Multumesc pentru vizita si aprecieri! Pai ce pacate sa imi fac?! Tajinul ala era si vegetal nu numai cu carne, asa ca puteai sa mergi linistita in Maroc! Chiar am avut un coleg vegetarian in grup si nu au existat probleme

    buterfly* [20.04.16 09:16:27] »

    @arru - soro, te uiti prea mult la tv! Marocul e sigur, poti lua motata si poti merge linistita acolo. Exista si continuare, chiar vreo 2. Exista chiar si maimute, si capre si cascade... ehehe... cale lunga sa-mi ajunga. Chiar e o destinatie speciala.

    arru [20.04.16 09:20:36] »

    @buterfly: Draga mea, de cand cu atentatele din Tunisia, suflu si-n iaurt .

    Între timp, o sa ma delectez cu scrierile tale. Astept caprele si cascadele. Interesantă combinatie

    mireille [20.04.16 09:25:14] »

    Ce articol fluturașule... am uitat de ploaie și vânt în dimineața asta fără soare, m-am repezit la computer ca la o chemare de muedin spre continentul negru. Am parcurs textul lent, lent, în mers de dromader, parcă le-am simțit și mirosul... am bătut ritmic din palme, că nu am tobe și fluierașe prin birou... mi-a plăcut stilul, pitorescul, culoarea locală. Am fost o singură dată doar în Egipt... am tras victorios o tură antigrațioasă pe o cămilă parfumată la Piramide, dar am abondonat rapid, că nu eram ca tine regina Cleopatra în fața alaiului... superbe poze... aștept și alte articole, la fel de exotice.

    elviramvio [20.04.16 09:37:27] »

    @buterfly -

    Nu de mancare e vorba, oricum eu nu tin post, dar pt ce-ai vazut (si dromaderul!), felicitari!

    buterfly* [20.04.16 09:38:18] »

    @mireille - Mireille, ce sa mai spun, ma lasi fara cuvinte! Multumesc pentru vizita si aprecieri! Ma bucur ca ti-a placut si ca am reusit macar putin sa inseninez asa o zi gri, ploioasa si rece. Cat despre gratia calaritului pe dromader... cred ca nu exista asa ceva. Te tii bine si ai grija sa nu vii in nas ca distanta pana la pamant e mare!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    Pami* CONS. ONORIFIC AFA / MAROC [20.04.16 12:05:45] »

    @buterfly - asta este si visul meu... sa petrec o noapte in desert acoperita doar de o duna... de nisip. Minunata experienta!

    Pacat ca nu ati intrat in Studiourile Atlas - ati fi vazut cateva culise a unor filme foarte cunoscute precum Ben Hur, Gladiator, The jewel of the Nil etc.

    buterfly* [20.04.16 13:19:13] »

    @Pami: multumesc pentru Vizita si aprecieri! Desertul este incredibil de frumos mai ales noaptea. Studiourile alea nu ne-au mai atras mai ales ca ghidul nu parea foarte entuziast in legatura cu ele. Dar voi cum de ati ajuns acolo fara sa ajungeti in desert?

    Pami* CONS. ONORIFIC AFA / MAROC [20.04.16 15:54:12] »

    @buterfly - am inoptat in Ouarzazate in hotelul Mercure exact cu vedere peste Kasbah si a doua zi am mers pe valea raului uscat Dades unde este "valea celor 1000 de kasbas" - aveam inchiriata o Dacie si nu am avut curajul sa ne aventuram prin desert cu ea; -) acum imi pare rau ca nu am luat o camila!

    buterfly* [20.04.16 17:19:58] »

    @Pami - eheee, frumos! Si noi am admirat batranele Dacii perfect functionale. Satele prin care treceam erau pline de ele!

    Dan&Ema [20.04.16 20:38:02] »

    Am nisip in ochi. Trebuie sa mai citesc o data articolul. Vreau si eu acolo!

    adri-nico [20.04.16 22:05:25] »

    Lasa vrajeala si zi care-i faza cu deshtu'!!! Urgent, pina nu mi se inchid ochii.

    buterfly* [21.04.16 06:00:54] »

    @Dan&Ema: multumesc pentru vizita maestre! Pai da o fuga LA dromaderi! Fuga e mult spus ca doar nu sunt masini de cursa!

    buterfly* [21.04.16 06:05:47] »

    @adri-nico: eheeeei uite ca totusi cineva s-a sesizat! Intre timp mi s-au inchis mie ochii. Dar iata raspunsul: chinezii nu folosesc deshtu' ASTA pentru ca este al meu! Ghicitoare marca Guru. Ne-am chinuit vreo ora sa gasim raspunsul. Evident nu l-am gasit!

    mishu [21.04.16 10:47:36] »

    Desi am vazut acest articol de cand a fost publicat nu l-am deschis tocmai ca sa pot sa-l citesc pe indelete si pentru ca nu am reusit sa fac asta acasa pana la urma o fac de la serviciu profitand de o mica pauza tehnologica. Nu am cuvinte privind aceasta experienta minunata, am savurat fiecare cuvintel am citit articolul de sus in jos, de jos in sus, pe diagonala, in zig-zag, oricum a fost posibil ca sa vad daca nu mai apare ceva ce mi-a sarit.

    Minunat si intr-adevar o experienta deosebita. Acum insa am si ceva "intrebari":

    - Dromaderii erau asezati in parcare dupa cum ai spus tu. Parcarea era cu plata sau aveau loc de parcare platit la primarie?

    - Tot despre dromaderi, aveau puse nume asa cum se practica pe la noi?

    - Foarte interesante deplasarile prin desert, si daca stim ca noaptea te poti orienta dupa stele, orientarea pe timp de zi ce avea in vedere?

    - Stim ca hotelurile sunt clasificate pe stele, pensiunile pe margarete, corturile cum? pe cactusi? si cati cactusi aveau corturile in care ati dormit?

    - Interesanta poza P07 in care nu-mi dau seama daca ce se vede in poza sunt pietricele in nisip?

    Normal pentru ca sunt plina de invidie pentru mine si de bucurie pentru tine ca ai vazut aceste locuri astfel ca just for fun am pus aceste intrebari. Felicitari, un articol foarte frumos, votat cu mare placere.

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    buterfly* [21.04.16 11:04:33] »

    @mishu - multumesc pentru vizita si aprecieri! Ma bucur ca ti-a placut articolul, si mie mi-a placut excursia. Acum o sa iau punctual raspunsurile dupa cum ai pus si tu intrebarile:

    -dromaderii erau parcati regulamentar cu voia primariei si a parcagiilor ambulanti, cred ca plateau si taxa!

    -am intrebat de numele lor dar ni s-a spus ca nu au nume, dar ce sa mai crezi cand nici Guru nu a vrut sa ne spuna numele lui...

    -noaptea e simplu cu orientarea asta, te iei dupa ce stea poftesti iar ziua e si mai simplu, te tii dupa dromaderi, ei stiu exact drumul, saracii l-au facut de sute de ori

    -sa stii ca nu erau cactusi in desert asa ca presupun ca aceste corturi s-ar putea clasifica dupa numarul de tufe de iarba camilei prezente in vecinatate. Cred ca erau vreo 3... tufe. Eheeei dar cate stele erau... miliarde!

    - cred ca ti-ai dat seama ca in desert nu sunt pietre! Si daca or fi, sigur nu sunt negre... nu sunt nici oi desi asa s-ar parea... sunt drajeuri de dromader, gusturi mixte

    E simplu sa ajungi acolo, trebuie doar putin curaj

    -

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    10 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    adri-nico, AZE, buterfly*, Criss Tina, Dan&Ema, elviramvio, glcitizen, maryka, mishu, Pami*

      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.063476085662842 sec
    ecranul dvs: 1 x 1