Cortina a căzut, spectacolul continuă!

TIPĂREȘTE

A căzut cortina peste a şasea întalnire AFA şi în acelaşi timp, cea de a opta aniversare a site-ului. Scenariul şi regia au fost scrise de Cornel încă din luna ianuarie, atunci când mulţi dintre noi ne întrebam ce se întâmplă, anul trecut pe vremea asta se stia deja unde, ce şi cum... anul acesta au fost ceva scurgeri de informaţii înainte de postarea prologului ce avea să anunţe marele Congres AFA 2016, auzisem ceva de Cinciş, a trebuit să caut pe net să văd cam pe unde e, până să mă dumiresc eu prologul era postat şi erau deja ceva înscrişi pe lista actorilor AFA ce aveau să facă parte din distribuţia reprezenţaţiei ce avea să se desfăşoare în luna martie la Cinciş... După lecturarea dintr-o suflare a scenariului postat de Cornel singura hotărâre ce putea să o iau a fost acceia de a mă înscrie şi eu pe lista ce avea să conţină, aşa după cum spuneam, distribuţia... după tragerea liniei aveam să constat că pe listă sunt atât nume consacrate ale scenei cât şi debutanţi. Până aici e bine, zic eu, ne întâlnim cu vechi prieteni, ne facem alţii noi, să sperăm că numele consacrate în reprezentaţiile din anii trecuţi şi care acum nu mai sunt pe listă se vor răzgândi şi vor veni şi ei... asta din păcate nu s-a întâmplat, ba nu, greşesc, a venit până la urmă şi Expertu...

Din ianuarie şi până în martie s-au tot făcut modificări, destul de mici zic eu, ale scenariului iniţial: că din spectacol va face parte până la urmă şi focul de tabără, că P poate fi la C sau că C poate fi la P , că la C va fi şi apă, poate şi suc, poate şi bere... după discuţii interminabile s-a hotărât că până la urmă se poate totuşi improviza, pe moment, fiecare cum se pricepe mai bine, la masă sau la dans... oricum, se preconiza o reprezentaţie reuşită... şi trebuie avut în vedere că era vorba de cel puţin două seri, pentru alţii chiar trei... nemaivorbind că şi timpul de peste zi era prevăzut în program (în scenariu, am vrut să zic...), de la micul dejun şi până la cină.

Înainte de a pleca de acasă mă uit pe net unde un site îmi spune că voi face peste şase ore până la Cinciş, şi asta fără să mă opresc pe undeva! Pe bune! mi-am zis, avem infrastructură frate! şi eu sunt rapid de felul meu... cu toate că-mi facusem propriu scenariu cu deplasarea până acolo, a mea consoartă pune mâna si-l modifică: mai întâi Mănăstirea Prislop, apoi Cinciş!

- Şi cu vinul pentru scena focului de tabără ce fac? Trebuie să ajung cu el la timp, pentru repetiţii!

-Lasă că te descurci tu...

Hai că încep să o lălăiesc şi nu mai spun ceea ce aveam iniţial de gând să spun... până la urmă am ajuns cu bine la Cinciş, m-am îmbrăţişat şi pupat cu vechii colegi (ştiu ei care), am făcut cunoştinţă cu unii dintre cei noi, îi predau Mariei cadoul pentru scena tombolei, şi când colo, ce să vezi, în scenariu era prevăzut să-i predau lui Cornel butelcuţa cu vin pentru scena focului de tabără, Maria-mi spune că e la repaos, după scena cu premierile de la castel: şi eu ce fac? Cum ce, improvizez! Mă duc în culise (la bucătărie) şi predau pe proces verbal recipientul... O întreb pe Maria care e următoarea scenă,

-Cum care, cea a focului de tabără!

Aveam ceva timp să ne tragem sufletul după drum şi să mai repetăm una-alta… A urmat scena focului de tabără, Dragoş a jucat rolul piromanului, pentru a alunga tracul şi a ne dezlega limbile Cornel a venit cu pălinca (bună!!!), Claudiu71, cu toate că pentru el era spectacolul de debut, a contribuit şi el cu ceva nectar al zeilor, încălzit niţel, (nectarul, nu el!), şi atmosfera s-a creat, au urmat reprezentaţia corului (destul de reuşită, se putea totuşi mai bine…), focul a improvizat şi el puţin şi s-a prăbuşit când nu se aştepta nimeni… s-au mai schimbat ceva replici în duet sau în grup, de la caz la caz, după care, la indicaţiile regizorului ne retragem către restaurant unde a urmat scena surpriză prilejuită de ziua de naştere a lui Ovidiu, scenă care s-a desfăşurat perfect, inclusiv cu "Mulţi Ani trăiască! ", şampanie şi pupături, dans şi voie bună… după, urmează scena mesei, cu P cu C, cu ce a avut fiecare, mai multe scene a balconului alături de colegii cu vicii, într-un târziu mă trezesc pe scena de la vila 3, imediat după reprezentaţia dată la grătar de Expertu, cred că m-am dus după miros (v-am spus că eu mai improvizez...), îmi intru în rol şi mă alătur trupei formate din Iulian68 (în trecut a jucat cu succes rolul muschetarului), Papone, Clau70 (el l-a mai jucat pe Bachus, nu în Secretul lui Bachus…), Roth şi ale lor parteneri, invitat special fiind la un moment dat d-l Traian Leuca, premiantul acestei ediţii, cu ai săi cârnaţi de Pleşcoi… Nu vă spun ce s-a mai întâmplat mai departe aici, asta e chestiune de culise… 

Sâmbătă avea să fie cea mai încărcată zi, sunt atâtea de spus despre această zi încăt dintr-o umilă cronică a unui spectacol, relatarea în detaliu a acesteia s-ar transforma într-un roman… (exagerez! ). Voi încerca să fiu cât mai concis: după micul dejun trupa avea să se împartă, o parte cu microbuzele în excursia prin Ţara Haţegului, altă parte în diferite excursii pe cont propriu iar alţii (nu stiu exact care ), la odihnă după reprezentaţiile date de cu seară… (voi reveni cu alte "cronici" despre "cabina mea", complexul unde au fost cazaţi actorii ce au jucat în această piesă minunată numită "Întâlnirea anuală AFA ", excursii şi obiectivele vizitate în zonă…). Cum se întâmplă de multe ori, scenariul iniţial avea a nu se respecta nici de acestă dată: cu toate că era programat ca cei din excursia organizată cu microbuzele să revină la complex la ora 17.30, acest lucru s-a întâmplat undeva în jurul orei 19, ce facem, zic, pierdem scena premierii! , De unde, s-a reprogramat ora începerii spectacolului, aşa că am avut timp să trag o fugă până la motel Cinciş de unde să-mi recuperez restul familiei ce oprise acolo în vederea alimentării ronţăitorului de chipsuri (Adri-Nico ştie despre cine este vorba ) cu ceva produse culinare diferite de oferta pe care o aveam noi la restaurant, să mă vezi cum goneam înapoi pe serpentine pentru a ajunge la premiere, parcă eram Cruella de Vil din 101 Dalmaţieni, ştiţi faza, nu? Până la urmă am ajuns la premiere, nu am avut timp să-mi schimb costumaţia cu cea pregătită pentru această scenă, cred că am fost singura persoană cu bocancii în picioare, rămaşi de la scena excursiei… De aici încolo lucrurile au început să decurgă conform scenariului, premierea, tombola, dansul, la scena mesei am avut o mică problemă, cu toate că aveam notat pe o bucată de hârtie replica pe care trebuia să i-o spun ospătarului când vinea să-mi ia comanda, ştiţi voi, replica cu CC, CP sau PP , văd că a mea consoartă în timp ce se conversa cu soţia lui Bujie (salutări pentru toţi cei de la masa 6!) face bileţelul meu bucăţeţe-bucăţele, acum să te văd, îmi zic eu, dacă te mai descurci să faci puzzle, norocul meu e că am reuşit să fac acest lucru până a revenit ospătarul căruia am reuşit să-I dau replica corectă… mai departe, vorba regretatului Toma Caragiu, "petrecerea continuă", mai un dans, mai o pălincă, mai transparent sau mai creolă, ce mai, atmosferă… se ştia că în jurul orei 10 e prevăzut în program o surpriză, nici prin gând nu mi-ar fi trecut că voi face parte şi eu din acestă surpriză, îmi inchipuiam că va fi vorba de vre-un tort spectaculos (care până la urmă a fost şi acesta), vre-o formaţie surpriză sau dansatoare exotice la fel ca anul trecut… aici am intuit eu ceva… . Aproape de ora fatidică, eram pe terasă la scena "pipei păcii" când Papone, parcă, trecând pe lângă mine cu Clau70, Cornel si Cristian, soţul lui Roth, mă întreabă dacă vin cu ei, ce contează unde, î-mi zic, staţi aşa că vin şi eu…! Părăsim cu toţii scena petrecerii şi mă trezesc din nou în culisele vilei 3, unde ne ia în primire responsabila cu costumele, Adri-nico, hai, schimbarea că în cinci minute intraţi pe scenă! Aoleo! Ce mă fac frate! Nu ştiu replicile, nu stiu paşii… lasă că improvizez eu… Nu vă spun ce s-a mai întâmplat în culise, nu-i frumos…! Au urmat cele două reprezentaţii aplaudate la scenă deschisă, bisuri, rechemări pe scenă, ce mai, un adevărat succes… Chiar şi după aceea, petrecerea continuă, pentru unii până după ora 4 dimineaţă…

Dimineaţă a urmat un mic dejun mai întârziat, fotografia de grup pentru copertă, afiş vroiam să zic… iar pupături, îmbrăţişări, lacrimi (sau le intrase rimelul în ochi…), în concluzie, a căzut cortina şi peste această ediţie a întâlnirilor AFA, una reuşită, aşa cum stă bine unui astfel de spectacol… Să ne vedem cu bine la următoarea întâlnire!

P. S. - e prima cronică pe care am făcut-o unui spectacol, oare mi-a ieşit…?

---

VIZUALIZĂRI: 2039 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI