Restaurant Perla Oltului Căciulata

TIPĂREȘTE

În drumul spre întâlnirea anuală AFA 2016, am făcut popas de o noapte la Căciulata și despre cazarea bună v-am povestit deja. Căciulata este o stațiune micuță care în această lună de sfârșit de iarnă are puțini vizitatori dar mulți călători în tranzit, fiind situată pe E 81, așa că nu am avut teamă că nu vom găsi un loc de luat cina. Și așa a fost. La 200 m de pensiunea Iasmina unde am stat, pe partea stângă a drumului, cum se vine de la pensiune, chiar la șosea, este hotelul Perla Oltului, de fapt complexul Perla Oltului care are la parter, cu fața spre drumul european, restaurantul cu specific sârbesc și internațional.

Intrarea în restaurant se face acum în sezonul rece pe la recepția hotelului, în dreapta intrării fiind ușa care te duce în una din cele două săli ale restaurantului, sala Oltul. Aveam să aflu mai târziu de cealaltă sală, Perla, în care se poate intra și din sala Oltul.

Prima impresie este plăcută, un local aranjat cu mult gust, mesele deja pregătite așteptau înfometații, ne place, așa că luăm loc la o masă mai micuță și, nefiind aglomerat la șapte seara, imediat vine și ospătarul cu meniurile. Ei, aici a mers mai greu, nu din vina ospătarului, care ne aștepta răbdător ceva mai departe, ci din vina noastră că nu ne puteam decide. Într-un final hotărâm și, psiholog nu glumă omul, ne ghicește dorința și vine să ia comanda fără să-i facem noi cu ochiul, cu mâinile, eventual să fluturăm cu fața de masă ca în gările de altă dată. Prima comandă, primul test : ciorbă de burtă serviți la ora asta? întreabă soțul meu cu teama de a nu primi un răspuns +/- academic, așa cum am pățit în altă locație tot de 3 stele, doar că ora era 3,30 PM. Răspunsul afirmativ și completarea care l-a cucerit definitiv pe client: Da, ardei, smântâna, usturoi, lipie sârbească sau pâine. Am uitat să vă spun că ospătarul era cam monosilabic, nu s-a pliat încercărilor noastre absolut oltenești de a mai glumi/zâmbi puțin, fapt ce nu ne-a deranjat totuși căci ne-a servit rapid, elegant, curat. Cum prima victorie îți dă aripi, comanda se mărește, adică tărie, o carafă mică cu vin roșu, Pileca Djigerica u slanini (traducere autorizată: ficăței de pui în bacon) și Pungeni file (mușchiuleț umplut sârbesc), ambele au avut incluse Przeni krompir (cartofi pai) și Svez (asta n-o mai traduc, e prea ușor de ghicit).

Desert? - Vedem după, lăsați meniul, zic eu prevăzătoare, neștiind cât sunt porțiile de cărnuri. Bine am făcut, cu regret spun a fost fără, deși mi-a rămas gândul la Palacinke cu dulceață că tare-mi plac, erau 6.5 lei două mari, văzute la alții, nu contează câte unități de măsură au în teroristele calorii, măsurile taliei ideale le-am încuiat în debara de mult timp.

Terminăm, mai puțin carafa, vine și nota rapid, fără intervenții suplimentare, plătim, ne mulțumește mutulică, ne invită politicos să revenim, ne luăm la revedere în stil spartan, pleacă cu banii și după un minut vedem că revine, glonț la masa noastră, inima-mi îngheață zic hai că-s banii ăia falși de-i păstrasem pt. Cinciș. Cu aceeași figură de om serios, ne mulțumește încă o dată (respectasem regulile internaționale de plată restaurant, ne-am dat bacul și aici) și ne invită pentru a doua zi la prima oră - 8 - să vedem și hotelul, cu ghid, el -data viitoare domnule T., când vom veni în zonă, cu mare plăcere, deși la cazare ne-am îndrăgostit de alții. Dar sigur o să-mi fie dor de dumneata, să-mi păstrezi o porție de Muckalica, așa de mult mi-a plăcut numele mâncării că voi reveni. Era să uit : Din pungeni și din lipie, / S-a hrănit un om și-un câine, căci a fost imposibil să dovedim porțiile, așa că am fost noi ospătari pentru un client mititel întâlnit pe drumul de costișă spre pensiune.

Am fost foarte mulțumiți de cina luată aici, servirea părea să fie destul de rapidă și după ce s-au adunat clienții, meniul pare diversificat dar mai mult pentru cei iubitori de carne și ceva pește, vegetarienii au puține de ales, bună mâncarea, localul fain, prețuri bunicele.

Am căutat pagina localului și acolo am găsit informații suficiente, inclusiv meniul cu prețurile actualizate, ceea ce e bine căci te poți duce la masă aproape calculat și la calorii și la finanțe, am aflat că oferă câteva meniuri pentru copii la jumătate porție, mic dejun tip bufet, a la carte sau în cameră pt. cei cazați în hotel, prânz și cina a la carte, demipensiune și pensiune completă, variante pentru grupuri organizate; de asemeni am aflat că are două săli, Oltul și Perla, cu o capacitate totală de 150 de locuri și am văzut chiar terasele exterioare (era noapte și n-am fotografiat) cu capacitate de 120 locuri și bine amplasate, cu vederi spre zonele vara verzi.

Așa cum am spus, se află pe E 81, vis-a-vis de izvoarele 1 și 2 și restaurantul face parte din Complexul turistic Perla Oltului, despre a cărui ofertă puteți citi și vedea poze pe pagina proprie.

Dacă recomand restaurantul? Da, fără rezerve în acest moment, pentru că am fost serviți bine și repede, mâncarea bună și destul de mari porțiile, curat și plăcut vederii localul, locuri de parcare destule în parcarea proprie și pe drumul secundar și, important pentru cei în tranzit, chiar în drum.

---

VIZUALIZĂRI: 6018 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI