Kranjska Gora şi Planica, destinaţii superbe la poalele munţilor Triglav

TIPĂREȘTE

Am două motive pentru ca weekendul acesta să-l consider unul special pentru mine. Primul este că aştept cu nerădare întâlnirea anuală a membrilor AFA de la Cinciş. Al doilea ar fi că sunt fan al sportului de iarnă ski jumping (sărituri cu schiurile) şi maratonul ”icarilor moderni”, început în noiembrie la Klingental (Germania), se încheie la acest sfârşit de săptămână pe cea mai spectaculoasă trambulină din lume Planica. Pentru că Am Fost Acolo vara trecută, o să încerc să descriu frumuseţile acestor locuri din nord-vestul Sloveniei.

Este staţiunea de schi unde anual au loc competiţii de cupă mondială la slalom, slalom uriaş, dar şi locul căutat de schiorii amatori pentru numeroasele sale pârtii şi telescaune. Evenimentul principal îl constitue zborul cu schiurile de pe trambulina amintită mai sus. Oraşul se află la nici 40 de km de mai cunoscutul Bled, aproape de graniţele cu Italia şi Austria.

Situat într-o frumoasă depresiune, pe râul Sava, este încadrat la sud de munţii Triglav, la nord de munţii Karawanks şi este vizitat de turişti atât iarna cât şi vara pentru că oferă mijloace de distracţie pentru toată lumea (billiard, cluburi de noapte, discoteci, locuri de joacă pentru copii,aeromodelism etc).

Oraşul nu este prea mare, practic se întinde de-a lungul şoselei ce leagă Slovenia de Italia, are o biserică în stil gotic şi un mic centru comercial şi pietonal. Construcţiile, multe din ele noi, sunt cu specific montan, din lemn şi cu multe flori la ferestre. Fiind situat la graniţa cu Italia şi Germania, a fost teatrul unor mari confruntări în cele două războaie mondiale. O groapă comună cu osemintele unor soldaţi germani, ucişi de partizanii lui Tito, se află în estul oraşului.

Din primul război mondial a rămas ca amintire o şosea ce urcă din centrul staţiunii prin Pasul Vrsic şi coboară pe cheile râului Soca până în oraşul sud-vestic sloven Bovec. Drumul a fost construit de germani cu ajutorul prizonierilor ruşi şi este cunoscut ca Ruska Cesta (Drumul Rusesc).

De pe lateralele acestui drum se pot face numeroase trasee în munţi, la vreo 4 km se află un lac, Jasna, înconjurat de pensiuni şi restaurante, iar la aproximativ 9 km se află o biserică rusească, Ruska Kapelca, ridicată în cinstea prizonierior ruşi care şi-au găsit sfârşitul pe aceste meleaguri.

Pe şoseaua ce duce în Italia, la un km în vestul staţiunii, se află rezervaţia Zelenci şi un frumos lac de origine glaciară, cu apă curată, de culoare verde. Numele rezervaţiei şi a lacului vine de la cuvântul sloven zelen (verde). Apa acestui lac se varsă în râul Sava şi ajunge în Dunăre pe la sârbi.

Un alt punct de atracţie, aflat la aproximativ 10 km, pe teritoriul Austriei, este Bunkermuseum Wurzenpass/Kärnten un fost sistem defensiv din timpul războiului rece, un labirint de tranşee, tunuri de mare calibru şi ” panzere” înfricoşătoare. Drumul care duce la acest muzeu se numeşte Wurzenpass , este foarte abrupt şi este cea mai scurtă rută dintre Kranjska Gora şi primul oraş din Austria, Arnoldstein. L-am parcurs o singură dată şi mi-a fost de ajuns. Ca să ajung în această staţiune am preferat ruta mai lungă (25 km) cu autostradă din oraşul italian Tarvisio.

Planica

O vale situată la 8 km de Kranjka Gora şi la 3 km de satul Ratece din apropierea graniţei cu Italia. Este renumită pentru trambulinele sale de sărituri şi zbor cu schiurile, dar şi pentru sudul acestei văi, Tamar, , punctul de plecare în numeroasele drumeţii în Parcul Naţional Triglav, Cheile Nadiza şi cascada cu acelaşi nume sunt punctele de atracţie cele mai cunoscute al văii Tamar. Transportul de la Kranjska Gora la Planica se face cu un autobuz frumos colorat, a cărui poză am ataşat-o reviewului.

Cunoscută ca Letalnica Bratov Gorisek  această trambulină de zbor cu schiurile are o istorie foarte veche, care a cunoscut de-a lungul timpului numeroase modificări şi modernizări. Dacă la început primele trambuline au fost făcute de un austriac, fraţii sloveni Vlado şi Janez Gorisek (ingineri constructori de profesie), au construit unele noi la standardele cele mai performante.

Deşi ca punct K de construcţie (185 de metri) este a doua din lume (prima fiind cea de la Vikersund, Norvegia, cu ai săi 195 de metri), Letalnica (Mortala) este de departe cea mai spectaculoasă. Numită şi ”mama tuturor trambulinelor”, letalnica fraţilor Gorisek se poate lăuda cu 28 de recorduri mondiale la zbor cu schiurile. Letalnica nu este singura de pe dealul Planica, ea mai are 7 ” surori” mai mici şi sunt folosite pentru antrenamente pe diferite categorii de vârstă.

Vara sunt acoperite cu gazon artificial şi astfel săriturile au un fel de continuitate până în noiembrie când vine zăpada. La data când am vizitat Planica (iulie 2015) zona de la baza trambulinei era un imens şantier, plin de utilaje de excavare şi maşini de mare tonaj. Este posibil să se fi mărit şi punctul K de construcţie al trambulinei mari de la 185 la 200 de metri, dar nu am informaţii certe în acest sens.

Am avut ocazia să urmăresc în direct la tv zborurile multor „icari „ de excepţie, începând cu Toni Nieminen (primul sportiv care a sărit peste 200 de metri), continuând apoi cu finlandezul Janne Ahonen, germanul Martin Schmitt, „mustaţa zburătoare” Adam Małysz  (Polonia) sau norvegianul Bjørn Einar Romøren al cărui record de 239 de metri a rezistat o bună perioadă de timp.

Anul trecut tânărul sloven Peter Prevc (favoritul meu şi campionul acestei ediţii ) a sărit la Planica 248,5 de metri, iar anul acesta la Vikersund a sărit 250 de metri. A doua zi însă a fost întrecut de norvegianul  Anders Fannemel  (251,5 metri).

Şi dacă nu cădea la aterizare, rusul Dimitry Vasilliev ar fi fost actualul recordman cu un salt fenomenal de 254 de metri. Se va depăși oare acest record la sfărșitul acestei săptămâni? I se va înmâna lui Peter Globul de Cristal, la el acasă, însoţit şi de o săritură de excepţie? Vom trăi şi vom vedea.

Ca o concluzie, recomand un popas la Kranska Gora pentru cei care vor să viziteze Slovenia în zona parcului național Triglav.

Vacanțe cât mai plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 5282 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI