Visele pot deveni realitate!

TIPĂREȘTE

Datorită distanței, a prețului sau a amândurora, Republica Dominicană rămâne un vis pentru mulți. Recunosc că nu am visat la așa destinație (sunt cu picioarele pe pământ, foarte realistă) și nu mi-am dorit niciodată să fac drumuri atât de lungi cu avionul. Primul gând mi-a venit citind din întâmplare impresiile postate pe site. De curiozitate am cerut un pret agenției. 2200 euro, toate taxele incluse, zbor din Madrid. Plecarea în a doua zi de Paști. Ne-am hotărât în două zile. Eram pregătiți de marea aventură, neștiind cât de mare va fi aventura!

Am rezervat o cameră la hotel Belive Diana, lângă aeroport. Ne-au asigurat transport până la hotel. (Majoritatea hotelurilor au microbuze care vin în stația din fața aeroportului.) După-masa ne-am petrecut-o vizitând Madridul. De dimineață am pregătit pașapoartele, bagajele, am verificat ora de decolare – 20.30. Considerând că mai avem timp suficient (trebuia să ajungem cu 4 ore mai devreme pentru îmbarcare), am pornit din nou într-un tur al orașului. În jurul orei 16.00 am obosit, soțul meu sugerând să pornim spre aerogară. La 16.20 am ajuns. Ne-am uitat pe orarul de zbor. Nu era trecut nici un avion spre Punta Cana. Ciudat! Am mers la informații. Am prezentat biletele, iar doamnele de la ghișeu au început să se agite, explicându-ne că avionul nostru a decolat. Ne-am uitat greșit pe bilete!!! Ora 20.30 era ora de aterizare. Am intrat în panică. Nu ne puteam mișca din loc. Ne puneam aceleași întrebări: „Cum e posibil? De ce acum? Cum e posibil după zeci de zboruri?” Exact în spatele nostru o doamnă închidea un ghișeu de check-in. I-am explicat situația. Am văzut cum a smuls pașapoartele din mâna soțului meu și o ia la fugă pe niște scări. S-a întors rapid, ne-a dat pașapoartele și biletele și ne-a spus să alergăm. Poarta de îmbarcare era la 15 min!!! (A1) Am intrat în față la control, cu bagajele care trebuiau puse la cală pline de lichide. Am umplut 2 coșuri de gunoi cu: creme de protecție cu FP 50,30,20,10, șampoane, creme de duș și de corp etc., toate noi, cumpărate din Madrid. :(Se uita lumea ca la spectacol la mine… În fine, am trecut și am început galopul. La un moment dat am simțit ca îmi pleznește inima de la efort. Am luat-o la pas, acceptând faptul că pot pierde avionul. Dar, l-am ajuns. Transpirați, roșii ca racii, cu gâtul uscat am fost urcați unde mai erau locuri, în zona VIP. :) Toată lumea era înghesuită jos, noi ne lăfăiam în cabina de sus. Oricum, 2 ore nu am fost în stare să scoatem un sunet. Aveam gâturile uscate și nu ne venea să credem că eram în avion. Nici acum nu îmi vine să cred ce noroc am avut…

Drumul nu a fost greu. Zbor de zi, citit, filme, jocuri, scaune spațioane, puține persoane… La hotel am ajuns repede.

Singurul minus, cum am citit și într-un alt review, a fost camera. Mobilier fooooarte vechi, lovit, prosoape vechi, rupte, rugină peste tot în baie, ușa era ca un oblon de lemn, care nu îți oferea nici un strop de intimitate, gongi și păianjeni mari. Am făcut poze, dar nu găsesc cardul. Am câteva poze, dar nu cele cu camera. Dar îl voi găsi!!! Când am ales acest hotel nu am luat în considerare numai prețul. Erau hoteluri și mai ieftine. M-am ghidat după mărimea resortului. Îmi doream ceva ca-n Turcia, să nu depind de mașinuțe pentru a ajunge dintr-un loc în altul.

Am văzut un hotel imens în care te urcai în mașinuță să mergi la masa, în mașină pentru plajă etc. Aici nu a fost cazul. Plimbarea până la ocean era o plăcere. Grădinile superbe, flori, arbori de mătase, cocotieri, păsări colibri, o minunăție. Piscinele curate, șezlonguri suficiente, pool-bar, piscine interioare frumoase, zona SPA bine dotată.

Plaja era mai puțin amenajată comparativ cu plajele din fața altor hoteluri, dar nu e relevant. Apa era fantastică, caldă, cu schimbări bruște de culoare. Căldura nu era înăbușitoare ca în Turcia, soarele se mai ascundea prin nori, dar dacă nu erai protejat de creme puternice, te prăjeai. Mi-au plăcut ceremoniile de nuntă care se oficiau zilnic pe plajă, la hotelul nostru și la cele din jur. Mirese, miri, domnișoare de onoare în picioarele goale, interesant!

Pe drumul spre plajă am observat că în incinta hotelului era cluburi mai mult sau mai puțin excusiviste: Royal Club, Premium, First. Aceste cluburi aveau piscinele lor, sala lor de mese etc.

Despre masă nu pot vorbi decât de bine. Singurul loc în care îți începeai ziua cu zeci de feluri de smoothie pregătite în fața ta: pepene roșu, galben, papaya, mango, banane, morcovi, ananas, kiwi etc. Felurite fructe te îmbiau la tot pasul. Clătite cu banane, cioco și alte bunătăți se găseau de dimineața până seara, La fel și înghețata. Mâncare bună și diversă. Băuturile cam slabe, cocktail-urile la fel. Mai bine, pe așa căldură.

Apropos, de căldură. Tot răul spre bine. Pentru că nu mai aveam nici o cream de plajă, am cumpărat din magazinul hotelului. Ocean - SPF 80!!! Am folosit 5-6 tuburi amândoi, nu ne-am ars nici un pic, dar ne-am înnegrit aproape ca băștinașii. Am mai cumpărat de la magazine adaptoare pentru prize – 2 euro buc.

Am făcut o singură excursie: Insula Saona. Cea mai turcoaz apă pe care am văzut-o vreodată, cel mai alb și fin nisip, a fost acolo. M-a impresionat și piscina naturală din mijlocul Mării Caraibelor, și stelele de mare. Insula în sine nu are nimic spectaculos. 3-4 rânduri de palmieri în spatele cărora e doar pustiu. Doar că marea e fantastică! Merită tot efortul financiar și oboseala!

Drumul de întoarcere a fost crunt. Eu nu dorm în nici un mijloc de transport. Am zburat noaptea. Toată lumea dormea, numai eu nu mai știam cum să stau. Nu am putut nici să citesc. Nu era lumină suficientă. Groaznic! Dar toate au fost uitate când am ajuns la Madrid unde am vizitat stadionul Santiago Bernabeu. Voi reveni cu impresii! Până atunci, un sfat: zburați cât mai departe cât sunteți tineri, după o anumită vârstă e mai greu.

---

VIZUALIZĂRI: 5194 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI