In trecere pe 'Campia LIBERATII'

TIPĂREȘTE

În drumurile mele prin ţară am trecut de foarte multe ori prin Blaj şi de fiecare dată am incercat să gasesc câteva minute pentru a vizita Câmpia Libertății. De data aceasta m-am hotărât să opresc şi să duc la indeplinire dorinţa mea.

Se ajunge foarte uşor pe Câmpia Libertății, la intrarea în Blaj dinspre Copşa Mică, un mic indicator te indrumă spre acest loc încărcat de istorie.

Pe un drum asfaltat care nu este mai lung de 100 metri şi care se abate din drumul principal în stanga, ajungi la intrarea principală a acestui ansamblu monumental.

După aproximativ o oră petrecută aici curiozitatea mi-a fost stârnită şi o sete de informaţie m-a cuprins. Prietenul nostrum comun, Google, ne răspunde tuturor intrebarilor şi curiozităţilor noastre şi aşa am aflat că orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească.

Blajul este situat în vestul Podișului Târnavelor, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. Sursa de alimentare cu apă a municipiului Blaj este râul Sebeș.

Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 și 1749 în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi de origine italiană Anton și Johann Martinelli.

La 15-17 mai 1848, pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc Marea Adunare de la Blaj, la care au participat 30.000-40.000, majoritatea țărani. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română etc. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria au determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și maghiarilor.

Între 15 și 25 septembrie 1848 a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției maghiare și cei ai forțelor revoluționare ale românilor transilvăneni a condus la un război civil, oprit doar prin intervenția rusă efectuată la cererea Vienei în 1849.

În 1868, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Adunarea de la Blaj, a fost adoptat Pronunciamentul de la Blaj.

Personalități reprezentative ale Blajului interbelic au fost mitropolitul Vasile Suciu și scriitorul Alexandru Lupeanu Melin, director al Bibliotecii Centrale din Blaj între1919-1927.

Timpul e scurt şi trece repede, pauza a luat şfârşit şi plecăm din nou la drum, destinaţia noastră fiind Deva cu o oprire de o noapte la Alba Iulia. (sper să pot sa scriu cateva rânduri şi despre aceste locuri minunate)

Istoria Blajului este cu mult mai încărcată decât aceste rânduri. Dar din punctul meu de vedere cred că se merită să faci măcar un mic popas dacă eşti în trecere prin această zonă minunată.

Frigul nu ma lasa sa poposesc mai mult asa ca plec la drum.

Cateva poze capturate de pe Câmpia Libertății urmează să le ataşez acestui review.

Drumuri bune şi vacanţe placate tuturor!

Daniel

---

VIZUALIZĂRI: 1348 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI