În Podul cu Fân, la Bansko!

TIPĂREȘTE

Comparativ cu Borovets, oferta de cazări in Bansko este mult mai generoasă si implicit si preturile mai bune.

Pensiunea aleasă pentru cazarea în Bansko a fost dupa un studiu amănuntit pe paginile “prietenului” booking.com, a fost sa fie Guest House Hayloft. Si pot spune ca a fost o alegere foarte, foarte inspirată.

Ne doream, comparativ cu Borovets, unde am ales Hotel Ela, de asta data ceva mai micuț, cu specific local, mai tradițional.

Și tot “răsfoind” noi pe net, cautând totusi sa fie și aproape de centrul statiunii pentru a nu fi nevoiti ca in loc sa ne plimbăm ușurel, relaxati, prin zona centrala să fim nevoiti de fiecare data sa facem adevarate “drumeții” de la pensiune pana în centru și inapoi. Iar după o “excursie” pe la imbietoarele taverne sa fie deja “sport extrem” până “acasă”. :))

Ne-a placut cum arata in fotografii Guest House Hayloft, avea si o nota frumusica pe booking: 9,6, păreri bune, aproape de str. Pirin, posibilitatea de a mânca la pensiune, deci îintrunea teoretic cam toate cerintele noastre.

Ajungând în Bansko, cu ochii ”lipiti” pe GPS am intrat in oras, dar aici am avut surpriza de a nu putea intra pe unele strazi, fiind blocate din cauza unor lucrari ce desfasurau la infrastructura orașului. Asa ca ne-am invârtit un pic prin oras, tot ocolind zonele in care erau santiere, iar intr-un final am reusit sa ajungem la destinatie.

Pensiunea se afla situată foarte aproape de vestita strada Pirin, principala strada de promenada a statiunii. Nu aveam mai mult de 400m, pana a ieși pe jos în str. Pirin.

Guest House Hayloft se află intr-un spațiu la intersecția mai multor strazi, într-o piațeta in zona veche a orasului, liniștită, într-un cartier numai de case, cu straduțe, strâmte, unele un pic mai întortocheate. In această zonă e chiar liniste, culmea la doi pași de centrul stațiunii, unde este forfotă până seara târziu. Nu este nici circulație intensă de mașini, practic numai riveranii străbătând străduțele din jur.

Pensiunea nu are parcare proprie, dar poti parca linistit, in fata pensiunii sau oriunde găsești un loc liber in aceată piațeta, fiind parcare liberă, cu conditia, bineînteles, de a nu incurca circulatia sau vreo iesire din curtile vecinilor.

Intrarea in curtea pensiunii se face printr-un gang, in stilul caselor săsești de pe la noi, care nu au o curte deschisă in fața casei, ci practic o parte din cladire se află direct la stradă, fără gard, intrarea făcându-se prin acel gang direct intr-o curticică mică interioară, mărginită la ocol de alte cladiri.

Intrand in curtea micută, de fapt o terasă, o strabați iar pe fundal se afla pensiunea propriu-zisă.

La parter cu intrare direct de afară, de pe terasa, intri intr-un mic hol de unde in stanga si respectiv in dreapta se afla 2 camere duble cu bai proprii. Alaturat intrarii in cele 2 camere se afla intrarea intr-un alt micut hol de unde in dreapta se intra in sala de mese, decorată traditional, rustic, cu nelipsitul semineu, o micută tavernă in toata regula dotată cu mese lungi, masive, din lemn. Tot din acel hol, urcând pe o scara de lemn se ajunge la etaj unde in dreapta se afla o camera numita pe site “suita junior”, (camera in care am stat noi) alcatuita dintr-un hol la intrare unde se afla si un dulap/garderobă, iar de acolo se intră in baia dotată cu cadă, perdea la cadă pentru a nu stropi toata baia, consumabile de calitate, uscător de păr, priză pentru aparatul de ras, inclusiv oglindă cosmetică/ de machiaj, plus prosoape albe mici si mari.

Din acel hol se intră in camera mare, foarte mare, dotata cu un pat dublu mare, o canapea extensibila intr-un colt langa fereastră, in celalalt colt aflandu-se televizorul LCD, cu ecran cu diagonala mare si care avea atasat si un DVD Player si cateva DVD-uri la indemână, plus un dulap unde puteai găsi pături si perne suplimentare.

Camera in ansamblu este mobilată cu mult bun gust, eleganta, strălucind de curățenie.

Tot la etaj se mai afla, in partea opusa camerei in care am stat noi, incă două camera duble.

Ca un plus pentru noi, televizorul chiar daca nu “prindea” niciun post romanesc, avea in pachetul de programe un program: TVT (Bulgaria Travel TV) care chiar daca era in lb. bulgară, era tare interesant pentru informatiile turistice despre Bulgaria (parte din locurile prezentate cunocandu-le si noi :)) pe care le prezenta.

Deci cam asa este structurata aceasta pensiune. Iar terasa/curtea este dotata cu 2 mese. :)

O masa “rustică” masiva rotundă unde se pot așeza până la 12 persoane, masa având ca “picior” un butoi măricel, iar scaunele fiind direct cioplite din bușteni, având inclusiv spătarele cioplite. Nu vă spun ce “ușurele” erau când doreai să le muți. :) Masa era protejată de o pergolă cu o prelata pe ea astfel putând sta fără grijă afară la un “pahar de vorbă”, atât pe soare dar mai ales pe ploaie.

Originală aceasta masă. Mai era inca o masă dreptunghiulară, mai micuță, dotată cu 2 băncuțe, poziționată în dreptul sălii de mese. Si aceasta avea ceva original, deoarece picioarele mesei erau reprezentate de osia cu tot cu roți a unui car/caruțe.

Peste tot gaseai agățate/răspândite obiecte vechi/traditionale, atât in interiorul sălii de mese cât si pe afară, pe terasă.

Aveai internet Wi-Fi, gratuit, cu semnal bun pe oriunde prin pensiune sau pe afară pe terasă. Pentru doritorii de plimbari motorizate exista si un ATV.

Cam atat despre arhitectura si facilitatile pensiunii si să vă spun câteva cuvinte despre gazdele noastre Reni si Ivan, familia care deține această pensiune.

Nu mă pricep eu in a reda prea bine calitățile acestor minunate gazde. Foarte primitori, zâmbitori, calzi, te făceau efectiv să te simti atat de bine la ei, de parcă făceai parte din familie. Niște oameni extraordinari.

Ei ne-au explicat de unde vine si numele pensiunii -Hayloft (în engleză însemnând pătul pentru fân). Pe locul actualei pensiuni, in trecut, bunicii, crescând animale, construiseră in acel loc, fânarul, pătulul pentru fân, pentru nutrețul animalelor. De aici si denumirea pensiunii, de aici și numele articolului meu. :)):)):))

Iar daca va mai spun si cum găteau, … … mă faceti să pun mâna pe telefon si să mai fac o rezervare. :)

Noi am avut sejurul cu mic dejun inclus. Ne intrebau de seara cam pe la ce oră dorim să măncăm, functie de cât de devreme ne planificam noi plecările de dimineată în drumeții sau excursii. Ne intrebau si ce dorim sa mâncăm, un mic dejun “clasic” continental sau ceva mai traditional pe bază de banitsa (gustoasa plăcintă traditionala bulgărească cu brânză) și iaurt. Cât am stat acolo am incercat ambele variante de mic dejun și pot spune ca au fost foarte bune. Și pe saturate. Incă de la sosire, după ce ne-au prezentat pensiunea si camera, ne-au instruit in utilizarea logisticii. :))

Trebuie sa vă menționez “tema” care ne-a cam lăsat cu “gura căscată”. :)) Stiam ca avem micul dejun inclus, dar toate băuturile erau free, din partea casei, cu autoservire si pe toata perioada zilei. Adică aparatul de cafea si capsulele de cafea aferente amplasat pe barul din sala de mese, era la discretia turistilor. La fel diferite tipuri de ceaiuri. Si nu numai acestea.

Afara pe terasă, intr-o vitrină frigorifică găseai sucuri la cutie, câteva feluri de “tării” din comert dar si “home-made” la fel si câteva sortimente de lichioruri, vin “de buturuga” :)) alb, roze si rosu, iar pe raftul de jos al vitrinei găseai pahare si halbe reci pregătite.

De ce găseai si halbe în vitrina frigorifică? Pentru ca Ivan, gazda noastră, amplasase strategic, pe terasă, un dozator de bere. Si îl amplasase tare ingenios, într-un container de plastic, pe roți, din cele destinate colectării gunoiului. Bineînteles că respectivul container era nou, neutilizat.

Sincer, noi pe unde ne-am plimbat nu am intâlnit ca pentru un sejur cu mic dejun inclus să beneficiezi de băuturi gratis pe toata perioada zilei, indiferent daca mănânci sau nu prânzul sau cina la pensiune. Acum nu stiu daca a fost un bonus temporar, intr-o anumită perioadă sau aăa este de obicei, dar pentru noi a fost o surpriză plăcută. :))

Daca de vreo 2-3 ori am mâncat pe la tavernele din stațiune, am zis sa incercăm si mâncarea pregatită de gazdele noastre. Asta si văzând că intr-una din seri au avut vreo 12-14 persoane, cazate la alte hoteluri/pensiuni din zonă, care au venit special pentru cină aici la Hayloft. Se cunoșteau deja cu gazdele, mai fuseseră si in alti ani in zonă si deja mergeau pe “căi bătătorite” Asa că dimineata după micul dejun, am rugat-o pe Reni dacă ne poate pregăti ceva de mâncare pentru cină, cand ne întoarcem de pe “coclauri”. Ne-a intrebat cam ce dorim, dar am lăsat la alegerea ei ce să ne pregatească, doar specificându-i sa fie de porc sau pui carnea. Cina ne-a pregătit-o Ivan, în vestitul “sach”, specific bulgăresc. Bucăți de carne de porc ținute întâi într-un baiț, apoi “aruncate” în sach impreună cu ceva ciuperci, totul stropit cu ceva vin și băgate la cuptor. Separat ne-a pregatit si o salata imensă Shopska, un sos pentru carne și un castron mare cu piure de cartofi, toate “înnobilate” din plin cu mici ciorchini de coacăze roșii. Si completat cu o pâine de casă aburindă, înaltă precum un cozonac.

Mâncarea pregatită a fost delicioasă, nemaipomenit de buna. Iar vinul rosu, sec, de casă, pe care l-am încercat, a completat de minune aceasta cina.

Fiind atat de bună mancarea, ne-am hotărat pe loc, ca și a doua seara să mâncam la noi la pensiune.

Dacă in prima seara am mâncat la masa mai mică, de lângă sala de mese, a doua seară am mancat la masa mare rotundă, alaturi de un grup de turiști belgieni, care mai fusesera si in anul anterior aici, iar acum dupa ce petrecuseră un sejur in Grecia s-au hotărat ca întorcându-se acasă să se abată special pentru 2 nopti pe la Hayloft, simțindu-se atat de bine aici.

Iarași mancarea pe care ne-au oferit-o gazdele noastre a fost extraordinar de bună.

Ne-am simțit la aceasta masă ca in familie, reuniți parca la o masa de duminică. Inclusiv gazdele noastre ar fi trebuit sa mănânce impreună cu noi la această masă, dar nu s-a mai concretizat acșiunea deoarece chiar când ar fi trebuit sa se așeze la masă, dupa ce aduseseră toate cele trebuincioase, a venit in vizită un mic grup (rude) și nefiind loc pentru toti la masa noastra, gazdele au trebuit a renunța la compania noastra și de a “se lipi” la masa noilor sosiți.

Nu pot sa spun decat că ne-am simtit minunat la această pensiune, alături de acesti deosebiți oameni, gazdele noastre: Reni si Ivan.

La plecare ne-am despărtit efectiv ca niste rude, ca niste vechi prieteni, cu imbratisari si pupici.

:)):)):))

---

VIZUALIZĂRI: 2130 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI