Hotel decent

TIPĂREȘTE

E al doilea an cand mergem la acest hotel, fara sa fiu vreun fan al Bulgariei, insa o gasesc mult mai acceptabila ca preturi si conditii decat litoralul romanesc, accesibila in timp relativ scurt, cu masina.

Anul acesta am gasit Golden Line sensibil mai aglomerat decat acum un an la aceeasi vreme si in special cu romani, poate pentru ca o fi intrat in oferta agentiilor romanesti, sau din cauza evenimentelor din Grecia.

Hotelul e mare, e dispus mai mult pe orizontala, decat pe verticala – are sase etaje, daca nu ma insel. Noi am stat numai in apartament cu un dormitor si living+dining si chicineta, dar, dupa cum am vazut, si camerele mai mici au o chicineta si un pat matrimonial + canapea extenisibila.

Patul matrimonial e ok, insa canapeaua extensibila e o provocare pentru un spate mai dezechilibrat, ca al meu – structura e acoperita cu material subtire, astfel ca simti fiecare rama din lemn si fiecare nasture decorative. Dupa 6 nopti, nu ma puteam indrepta dimineata fara miscari de kineto:(. Camera de zi si dormitorul sunt dotate cu aer conditionat.

Chicineta e prevazuta cu un frigider incapator, o plita cu doua ochiuri, chiuveta, kettle pentru apa fiarta si vesela pentru patru persoane. Daca aveti de gand sa va faceti clatite (sau gogosi, sau omleta cu ceapa, dupa cum mirosea de la vecini), va trebui sa va aduceti propriile tigai si ustensile.

Baia e mica pentru dimensiunea si capacitatea camerei, doi adulti si doi copii se cam inghesuie, insa nu e neaparat foarte deranjant.

Balcoanele sunt spatioase si prevazute cu uscatoare de prosoape, unele mai mari, altele mai mici. In balcon se gaseste si unitatea exterioara a aparatelor de aer conditionat, un support foarte bun pentru prosoape – daca aerul e pornit, prosoapele se usuca foarte rapid:). Curatenia din camera e acceptabila, am senzatia ca se aspira zilnic nisipul imprastiat prin camera, iar prosoapele se schimba la cerere, sau la 2-3 zile. Eu nu urmaresc lucrurile astea foarte exact, pentru ca nici acasa nu schimb lenjeria o data la doua zile, de ce as avea pretentia ca altii sa faca risipa pentru mine?

Piscina hotelului e mare si bine intretinuta. Exista si o piscina pentru copii, incapatoare si ea, cu un toboggan pe care copiii il adora de cum se urca pe el:).

Anul asta, sezlongurile s-au dovedit a fi insuficiente, pe alocuri, poate si din cauza “bunului” obicei al unora de a tranti prosopul de la ora 7 si a-l mai ridica de acolo peste alte 12 ore, chit ca folosesc, chit ca nu, sezlongul. Teoretic, ca peste tot, practica asta e interzisa; insa, practic, nu se sinchiseste nimeni de interdictia asta, nici supraveghetorul piscinei. De altfel, personalul hotelului e destul de putin prezent, iar interdictiile sunt putine; clientii sunt liberi sa faca orice e de bun-simt – muta sezlongurile pe unde au nevoie, chiar pe spatial verde (ceea ce inseamna ca murdaresc suporturile sezlongurilor de pamant, pe care apoi il iau pe picioare etc.), isi iau mancare in camera, daca au nevoie etc. Din punctul meu de vedere, e chiar agreabil ca nu simti ca ti-ar sulfa cineva in ceafa tot timpul, cum mi s-a intamplat de vreo doua ori in viata mea de turist.

Restaurantul s-a aratat putin depasit de cantitatea de turisti, insa nu in mod excesiv de deranjant – noi ajungeam undeva la jumatate de ora dupa ce incepea masa si gaseam destul de repede masa. Ce gaseam mai greu, de exemplu, erau fructele proaspete, care se evaporau de cum isi asezau primii clienti masa – pentru ca am observat ca acestia nu isi terminau aperitivul si felul principal, pentru ca apoi sa isi ia si desertul, ci le ingramadeau pe toate pe masa, un fel de masa de Pasti in fiecare zi la all inclusive, sau ol inclus, cum spun unii:). Ba chiar, incarcau un bol mare pentru supa cu caise si apoi le rasturnau in papornita, ca doar n-ai venit la all inclusive bulgaresc sa mai scoti bani din buzunar pentru un kilogram de caise.

La pranz, clientii au la dispozitie o vitrina frigorifica cu cateva sortimente de inghetata si cornet alaturi, pentru autoservire. Ei, unii fie se serveau in pahare de bere, de plastic, aduse de la zona de bauturi, altii in bolul de supa; banuiesc ca era ultima lor sansa la a mai manca vreodata inghetata in viata lor.

Sortimentele de mancare sunt destul de putine si nu neaparat foarte apetisante, insa nu ramai nemancat si nici bolnav nu pleci. Doua feluri de supa/ciorba la pranz, unul la cina (supa-crema de legume si de rosii foarte bune, de exemplu). Salata de vara (rosii, castraveti, ardei) cu branza, salata de varza/iceberg, sau o salata de vara, sau iceberg cu parizer (cred ca era; mie mi s-a parut odioasa ideea de a pune prizer intr-o salata proaspata), masline, vreo 3-4 feluri de branzeturi, pesti marinati, mezeluri la aperitiv. Pentru fel principal si garnituri, un fel de snitele/hamburgeri pane (pentru ca mie mi s-a parut ca erau din amestec de carne, nu dintr-o bucata), destul de sarati si prea prajiti, pui cu felurite sosuri, in functie de zi, peste (cel mai adesea, macrou; cred ca n-am vazut altceva) cu legume inabusite deasupra, scoici in fiecare zi (cred ca se numesc midii), la fiecare masa (cred ca sunt crescatorii in zona), cartofi prajiti, sau wedges, pilaf cu legume, bulete de cartofi, piure de cartofi din fulgi (da, stiu, au pretentia ca sunt de 4 stele), hrisca, legume la gratar.

Seara, pe terasa de langa piscina, se practica gratarul – un angajat manuieste un gratar, incercand sa plaseze rezultatele in marmitele de langa gratar, fara prea mare success, pentru ca neamul de vacanta are senzatia ca la gratar se intampla ceva absolut insuportabil de interesant, asa ca sta gramada pe bietul grataragiu si, cum invarte ala un dovlecel, cum intinde hulpav farfuria, sa i-o umple cu rondeaua de dovleac. Singura seara cand n-a fost buluc am mancat niste costite de porc foarte bune. In rest, nu am suficienta abnegatie si motivatie sa stau 20 de minute langa un gratar fumegand, sa obtin niste banale frigarui.

Au obiceiul de a refolosi mancarea de pe o zip e alta – daca le-au ramas costite de seara, le veti gasi a doua zi, cu vreun sos peste ele. Pe mine ideea nu ma deranjeaza, si asa ma sperie risipa care se face la aceste hoteluri si, apoi, nici acasa nu mananc altceva la fiecare masa, in fiecare zi.

Deserturile sunt saracute; m-au marcat niste prajituri similar negresei, cu o odioasa glazura din sirop gros, aproape insuportabil de dulce, choux a la crème si o varietate de biscuit si prajituri artificiale cu crème, in diferite culori. Parca am vazut si baclavale si piersici umplute. Fructele pot fi variate – citrice feliate, kiwi, mere, piersici, prune, pepene rosu (uneori mai bun, alteori mai neplacut, dar nu-l fac ei), mai rar, galben, caise. Problema cu fructele e ca pepenele, sau caisele se epuizau rapid si dura destul de mult sa le inlocuiasca. Asta si din motivele enumerate mai sus, cu boluri de supa incarcate de caise si turnulete de felii de pepene rosu incarcate pe farfuriile de desert.

La micul-dejun, oferta clasica: unt, mezeluri, oua ochiuri, o ceva ce ei ii ziceau omleta, dar cred ca era din praf de oua, ca arata a budinca, clatite (ceva intre alea clasice si cele americane), patiserii dulci si sarate (cele cu branza cele mai acceptabile), mezeluri (astea sunt in galantar la toate mesele), legume, doua-trei feluri de compot, ceai.

Sucurile se servesc la un automat, ca si apa calda pentru ceai si cafeaua (care inteleg ca e instant); doua tipuri de vin – rosu si alb si bere la dozator, servita de un chelner, la tejghea.

Dupa-amiaza e si un fel de program de aqua gym la piscina, iar seara alt soi de entertainment, intai pentru copii, apoi, cred, si pentru adulti, tot pe marginea piscinei. Nu stiu sa apreciez, mi se par odioase:(.

Au si loc de joaca, nu foarte elaborat, insa seara e ok pentru o zbenguiala.

Plaja e la vreo 7 minute de mers pe jos si coborit un rand de scari (vreun etaj si jumatate de bloc, as spune), prin parcarea unui complex cu apartamente de vacanta. E lata si curata, cu sezlonguri la frontul marii si o zona pentru cearsafuri in zona mai retrasa (chestie care nu mi se pare foarte ok, pentru ca cei care platesc sezlongurile sunt avantajati de proximitatea apei; ma rog, sezutul pe plaja se pare ca nu e neaparat democratic reglementat). Un sezlong si o umbrella costa fiecare 8 leva, salteaua 3 leva. Eu am renuntat la saltea, vinilinul ala mi se pare insuportabil. Apa e curata (se pare ca au plase din cele de retin algele in larg), plaja destul de curate (n-am vazut decat, ocazional, chistoace), uneori sunt valuri destul de puternice (in ultimele doua zile, atat de puternice, incat spalau plaja pana la jumatatea ei). Se plimba cetateni bulgari cu cosul cu suveniruri, cu covrigi si gogosi, “cucuruz”, insa nu sunt insistenti, nici prea vocali, ai putea dormi linisitit (daca n-ai fi cu copiii mici :P).

Oaspetii hotelului sunt, in general, familii cu copii mici, mijlocii si chiar mari (adolescenti de 14-17 ani), dar si tineri post-adolescenti nemti, mai ales, veniti sa se distreze in grup (nu-mi dau seama cum se distreaza, ca stau destul de mult in hotel; poate doar band si ascultand muzica; ma rog). Din acest motiv, nu e un hotel linistit – pe langa programul de seara, mai sunt si clientii, care trantesc usi, asculta muzica, iti bat in usa sa iti spuna ceva pe ruseste, fara ca tu sa pricepi, apoi se enerveaza scurt, cliente care vorbesc jumatate de noapte la telefon, in camera alaturata:(.

Chiar in spatele hotelului e un supermarket de unde se pot cumpara diverse, de la apa imbuteliata, pana la carticele cu abtibilduri, sa ii tii ocupati pe cei mici.

Grosso modo, e o experienta decenta, la o distanta acceptabila de Bucuresti. Doi ani la rand aici imi sunt deja suficienti, insa pentru aerosolii si zbenguiala copiilor, e ok. As reveni, probabil, peste alti doi, cand nu voi avea timp de mai mult de 4 zile la plaja:).

---

VIZUALIZĂRI: 2345 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI