Povestea Greciei, privita prin ochii unui turist

TIPĂREȘTE

Povestea Greciei, privita prin ochii unui turist. Pentru mine precum si in acceptiunea multor semeni nimic din ce auzim si vedem prin spusele unora nu vor reprezenta realitatea. Precum si ce voi relata mai departe pentru multi poate fi la fel. Nu sunt un expert sa va povestesc despre frumusetea naturala a acestei tari, prin urmare ma voi rezuma a face scurte schite de calatorie si vacanta.

Orice calatorie are un drum pe care vom incepe sa il parcurgem. Plec din Bucuresti la ora 16:15 minute, din partea de nord a orasului, fara sa imi dau seama ca voi intra intr-o aglomeratie infernala, chiar daca am ales un traseu scurt care Giurigiului-Progresu punctul de iesire catre punctul de vama Giurgiu-Ruse. Blocaj pe noul pod de la Basarab, orice coborare fie spre Iuliu Maniu sau Cotroceni sunt pur si simplu blocate. Fiind vineri, caut sa ma relaxez printre sutele de masini cu soferi care mai de care priceputi in ale respectului si politetei. Trafic bara la bara si pe strada Sebastian pana la intersectia cu strada Toporas, traversez Bronx de Bucuresti si ajung la centura Jilava dupa o ora de mers.

Ma intalnesc cu o pereche de prieteni sa parcurgem impreuna drumul spre frumoasa insula Lefkada, din vestul Greciei.

Pornim la drum cu inima stransa ca prietenia podului de la Giurgiu va fi dezamagitoare din cauza statului la semafor pentru a traversa pe un singur fir. Principiul romanesc, daca trebuie sa repari un pod sau o strada, se va face in sezon estival, turistii sunt foarte relaxati, sunt in concediu si pot astepta cu placere orice punct vital din infrastructura tarii noastre dragi. Vineri 10 iulie 2015, este o zi aparte pentru ca temperatura de afara nu trece de 24 grade, asta dupa ce toata dimineata a plouat.

Ajungem in vama unde depasim cu brio punctul de frontiera, platim taxa de pod in valoare de 13 lei si continuam drumul spre pod, aici ajungem la semaforul minunat unde paradoxal este verde, liber, dupa masina prietenilor se pune rosu, si lucratorul de la drum pune si o bariera. Noroc ce sa spunem.

Mergem 2 km de podul plin de cratere "vulcanice" si spre coborarea in vama bulgara, coada de masini si camioane, presupunem ca se misca repede, distanta fiind de 500 metri pana la vamesi. 10 minute am parcurs 3-4 metri, da ati citit bine, metri. Hmmm, de ce stam, nu prea stim cauza, fiind ora 18:30 nu trebuie sa fie nici o pauza. Din spate trece un turism pe contrasens si ne depaseste rapid, ma iau dupa el, la fel si prietenii nostri ne urmeaza, vamesul ne indruma la o poarta de control si ne da drumul fara nici un control. Woow! Go my friend!

Oprim pentru 3 minute in sensul giratoriu din iesirea vamii sa ne luam vigneta pentru Bulgaria, platim cate 30 de lei pentru o saptamana si pornim mai departe la drum.

Spre surprinderea noastra se circula foarte bine, fara aglomeratie. Dupa consultarile prealabile cu prietenii ce au fost de curand prin Bulgaria, am decis mergem regulamentar si sa nu diminuam prin amenzi bugetul de vacanta. 90,50,30, vitezele impuse de legislatia bulgara. Restrictii fara logica in zone in care nu sunt intersectii, curbe periculoase sau alte pericole. Asta este, asa mergem. Depasiri la greu pe banda dubla continua, prin intersectii, prietenii bulgari si numere de Romania. Treaba lor, calmul englezesc functioneaza, echipajul meu este vesel si ne bucuram de voiaj. O sa mai vedeti o masina doua, de marca, care stationeaza aiurea, dupa care va depaseste in viteza, iar oprita pe marginea drumului determinand sa o depasiti din nou, si se mai repeta inca o data sau de doua ori, mergeti mai departe si ignoratii. Sugerez sa opriti in benzinariile mari si bine luminate.

Am facut un popas dupa 300 km, la o parcare si restaurant denumit " La steguri" din localitatea..., aici am stat aproximativ 45 de minute.

Traseul parcurs spre punctul de frontiera Kulata a fost urmatorul: Ruse - Sofia - Petrof - Kulata.

Atentie! Cine a facut update la iGO hartile noi, 2014, default, setarile vor fi facute pe traseul cel mai scurt. Asa ca pe noi ne-a trimis prin centrul Sofiei, nimic rau din asta, sotia si fica mea nu au vazut Sofia, partea mai putin buna ca pe un parcurs de vreo 10 km am mers pe piatra cubica si multe semafoare. Dar fiind noaptea tarziu, nici o problema, ca aveam timp sa vedem cate ceva, fiind doar noi si semaforul;).

Din Sofia am fost condusi pe cei 50 de km autostrada noua cu directia Kulata.

Pentru a preintampina "criza" de pe teritoriul grecesc alimentam full la bulgari, am oprit intr-un Lukoil, unde am luat motorina cu 2,33 leva litrul, nu stiu cursul leva -leu, am platit cu cardul si am plecat mai departe.

Este deja miezul noptii si intram in Grecia, fara sa ne intrebe cineva ceva, un simplu salut la vames, din politete ne legitimam, fara ca vamesul sa fi dorit asta.

La intrarea in vama bulgara din Kulata aveti grija cum traversati calea ferata, este foarte stricata strada si atingeti cu scutul.

Plecam spre Seres drumul destul de prost pe portiuni mici. GPS-ul ne conduce cu precizie pe variantele cele mai optime, ne urca pe autostrada cea noua spre Seres, nu este gluma, cu toata criza, si datoriile pe care le au, grecii chiar au mai facut si ceva bun, au lungit autostrada spre bulgaria, cu simt de raspundere chiar arata foarte bine. Chiar daca nu avem indicatoare de viteza, mergem fara emotii la nivel de autostrada, unde este foarte placut sa fi singur pe un drum nou, marcat, reflectorizante pe mantinele, bravo Grecia.

Aproape de Seres schimbam autostrada spre Salonic, de aici spre Atena si Veria, si dupa 17 km spre Ioaninia si Igumenita unde mergem 174 km si parasim autostrada cu directia Arta.

Aici iGO 2014 ne face o surpriza, initial neplacuta ulterior foarte apreciata. Nu cunosc senzatia prietenilor cu care am parcurs traseul prin munti, pe drumuri noi tip Transalpina si drumuri vechi dar bune stil grecesc, ingust si curbe stranse, rampe cu inclinatii mari, uneori mai intalneam si mici pietre cazute de pe munti. Initial nu percepeam realitatea, parca vedeam un film, in fata un camion mic ca cara multe oi pe serpetintinele muntilor, prin gemurile lasata jos de la masina, intra aerul prospat si miros de plante amestecate cu fum de benzina de la camion, glasul oitelor balansate te trezea la o poveste greceasca. Gpsul gasea tot felul de scurtaturi care deja ma pune pe ganduri daca chiar vom ajunge ok la destinatie. La intrebarile adresate localnicilor despre directia in care vrem sa mergem toti raspundea ca mergem foarte bine si este corect drumul. Am evitat sa aleg scurtaturile date de gps si intrebam localnici despre drum. Pastrand cel mai circulata artera.

Sa nu aveti surpriza indicatoarelor rutiere si a dirijarea informativa a destinatiilor ca veti intalni restrictii acoperite de vegetatie, indicatoare cu scrisul foarte mic si prost plasate de multe ori amestecate cu tot felul de alte panouri. Sagetiile la ei pe panou sunt atipice, nu au varful cu caciulita mai cum este peste tot.

In fine, dupa vrea 50 de km parcursi prin inima muntilor, putin stresati ca ne-am abatut de la drumul principal din cauza deciziei gps-lui de a alege traseul cel mai scurt. A avut dreptate, drumurile au fost asfaltate, foarte putine zone cu probleme tehnice, fara asfalt - fiind in lucru doua portiuni de maxim 50 metri. Ne gandeam la prietenii nostri care nu prea mai erau vorbareti, ca au mers cu noi, pentru ca noi cunosteam drumul.

Regretam faptul ca nu m-am uitat in detaliu pe harta traseului de acasa sa vad pe unde il configureaza. Gps-ul pe care il am, ma condus pe mii de kilometri dar niciodata nu ma dezamagit da traseu. Sincer acum nu regret alegerea facuta de el, nici pe munte nu ma simteam prost, doar aiurea ca am plimbat 2 oameni pe un traseu mai putin popular, dar spectaculos de frumos. Optimist de fire, am decis sa mergem mai departe pe traseul propus de gps.

Pentru ca cunosteam foarte bine coasta Ioanina, am decis sa opresc gps-ul pentru a pastra ruta cea mai simpla, fara sa ne mai bage prin orasul Preveza, am trecut prin tunel marin si iata-ne ajunsi la ora 11:30 in Lefkas capitala insulei Lefkada.

Aici ne despartim de prietenii nostri, ei au ramas in oras unde aveau cazare si noi ne continuam drumul inca 20 de kilometri pana in localitatea Nidri.

Ca un mic rezumat as putea spune ca drumul in proportie de 90% a fost foarte bun, fie el si cel mai scurt prin munti. La varsta mea si tehnologia moderna nu ma face sa nu am incredere in intuitie si sa continui drumul ales de un echipament destul de sofisticat. Faptul ca am pornit la drum relaxat in care ne-am impus ca nu ne grabim, am avut parte de un traseu inedit, deosebit, fie el paralel cu soseaua nationala Ioninia - Arta.

In cei 1087 km pe teritoriul greciei exista benzina si motorina la toate statiile intalnite, preturile la combustibil este la fel ca cel de anul trecut, pentru motorin pot sa va spun ca el variaza de la 1,23 pana la 1,47 euro per litru.

In Nidri din doua bancomate pe care le cunosc, doar unul functioneaza cel de la Alpha Bank, celalalt are un anunt ce te indruma catre bancomatul de la Alpha. Nu am vazut mai mult de 5 persoane la bancomat, nici unul care pleca de la acel dispozitiv nu era suparat sau stresat;).

Preturile in statiune la taverne si punctele alimentare sunt la fel ca in 2014. Simt putin scazut numarul turistilor in statiune, nu pot sa il compar decat cu perioada in care am fost anult trecut, 4 - 16 august.

Ca prima zi de concediu pot sa spun ca trebuie sa vezi cu ochii tai totul si sa crezi, sa fi optimist in ce ti-ai propus sa faci, pentru o vacanta deosebita iti recomand sa nu faci trasee contra cronometru, sa ai curajul sa patrunzi in zone ce nu fac parte din traseul turistic, clasic. Grecia este frumoasa si in afara statiunilor, este un popor destul de primitor, vorbesc despre oamenii care nu lucreaza in sistemul turistic. Este placut sa vezi cum oamenii se oprec din drum sa-ti ofere asistenta, o fac cu rabdare, si nu se oprec pana tu nu ai primt informatia corecta si tu esti safe.

Nu vorbesc despre politica, dar pot sa va spun ca aici in Lefkada totul este in functiune, toata lumea este relaxata si ii simt fericiti pe turisti. Gazdele foarte prietenoase si primitoare, au grija ca tu sa te simti bine. Soferii greci din orase au rabdare si turistul mereu are prioritate, nu am vazut grec sa se supere ca tu mergi pe mijlocul strazi, te asteapta pana tu te decizi sa il lasi sa treca. Noi ca romani trebuie sa invatam de la greci sa fim mai rabdatori, mai relaxati si sa fim uniti atunci cand se impune. Trebuie sa invatam ca nu suntem vejnici, ca prioritate are viata si fericirea noastra. Nu avutia materiala conteaza, doar experienta si fericirea din viata ta. Ca turist ma simt bine aici, in Grecia.

Lefkada, este o destinatie fabuloasa, o insula pentru toate buzunarele.

---

VIZUALIZĂRI: 4822 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI