Cheile Tișiței, un loc superb și plin de surprize

TIPĂREȘTE

Din nou despre frumusețea Munților Vrancei și, de data aceasta, vin cu impresii din altă zonă - Rezervația naturală ,,Cheile Tișiței". Cum se ajunge aici s-a mai scris, dar voi repeta totuşi: pe DN 2 D dinspre Focşani spre Lepşa şi spre Târgu Secuiesc, de la Cascada Putnei (reper) mai sus, apoi la stânga pe un pod, ce odată trecut indică drumul forestier către rezervaţie.

Voi începe impresiile prin a-mi exprima suprinderea faţă de transformarea radicală a acestui loc! Ultima mea drumeţie pe-aici se petrecuse în vara lui 2004, când parcursesem cheile fără vreo dificultate, aproape ca la promenada de oraş. Ba mai mult, în 2000 şi în 2001 am însoţit grupuri de elevi pe acest traseu, ceea ce, în actualitate, nu mai e deloc recomandabil. Recunosc că am fost eu însămi ,,elev indisciplinat" şi nu mi-am făcut temele înainte de a pleca la munte, mizând doar pe amintirile de acum unsprezece ani :) Dacă m-aş fi informat, aş fi aflat că inundaţiile din 2005 au distrus mare parte din drumul ce începe la intrarea în rezervaţie şi se încheie la tunelul mare.

Aşadar, din foarte uşor traseul a devenit dificil în condiţii de ploaie, de încălţăminte inadecvată sau de ceva probleme cu ,,răul de înălţime". Pentru împătimiţii muntelui însă, nu va spori decât nivelul de adrenalină şi de plăcere, deci va fi parcurs fără dificultăţi. Eu nu pot să mă laud cu acest lucru întrucât, din cauza motivelor 1+2 (ploaie şi încălţăminte cam derapantă), am fost nevoită să mă întorc de la jumătatea traseului.

Fie şi numai pe jumătate străbătute, Cheile Tişiţei m-au reîncântat cu peisajul absolut spectaculos, iar surpările n-au făcut altceva decât să-i dea un plus de sălbăticie şi de frumuseţe. Stâncile înalte, apa râului, florile de munte, chiar şi ecoul tunetelor... m-au reechilibrat şi mi-au adus starea de bine de care aveam nevoie. Recomand fără nicio reţinere o plimbare prin această minunată zonă montană! Dacă nu vă încântă aventura cu ,,sport extrem" pe scări improvizate pieptiş pe stânci, puteţi să mergeţi atât cât vă doriţi şi cât aveţi curajul. Pe cel puţin 700 de metri se poate parcurge cărarea în siguranţă (încă!, dar cine ştie ce-o mai fi după alte ploi şi ninsori), iar de la poarta rezervaţiei deja vă veţi simţi într-o altă lume! Câteva ore petrecute în spaţiile amenajate cu bănci din lemn, ori pe malul râului Tişiţa, o să vă pozitiveze ca prin farmec. :)

---

VIZUALIZĂRI: 1597 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI