La revedere, Adriatica!

TIPĂREȘTE

Dupa o noapte petrecuta la vila din Opatija, dupa micul dejun, mai facem o plimbare prin centru, de data aceasta in directia spre Pola (noi asa am invatat la scoala ca se numeste aceasta localitate unde era un mare santier naval) si admiram alte hoteluri construite in vremea Iugoslaviei de pana la al doilea razboi mondial si care seamana cu pozele vazute cu Nisa si Cannes.

Revedem si parcul Sveti Jacov pe care il vizitasem aseara si este la fel de frumos si dimineata. Dimineata, chiar daca timpul ne preseaza, vedem mai multe ca aseara si constatam ca Opatija seamana, ca amplasare, oarecum, cu Orsova de la noi. Adica in afara de constructii amplasate pe marginea si la nivelul marii (lacului de acumulare, la Orsova) iar pe dealurile din imprejurime se afla construite numeroase case. Abunda vegetatia mediteraniana si subtropicala, atat arbori, arbusti, cat si flori de gradina si ornament. De fapt parcul Angiolina seamana mai mult a gradina botanica, prin varietatea deosebita a vegetatiei. Tot in parcul Angiolina, pe un perete de beton, veti intalni pozele pictate ale unor personalitati mondiale. De asemenea in zona fantanii Slatina, pe trotuarul dinspre mare veti intalni o alee a stelelor unor personalitati ale istoriei Croatiei, cum ar fi Nicola Tesla, Goran Ivanisevici, Zvonimir Boban si altii ale caror nume nu mi le mai amintesc.

Ajunsi la vila, am cules frunze de dafin din pomii din curte, am strans bagajele le-am urcat in Logan si plecam spre casa.

Daca ajungeti in Croatia schimbati euro in moneda nationala pentru ca nu veti putea cumpara nimic cu euro. Cel putin asa era anul trecut cand am fost noi. Cardurile sunt acceptate in magazine mai mari, doar atat.

Asadar iesim din Opatija pe drumul pe care am venit, ulita Marsala Tita, Nova Cesta, trecem pe langa vila Dalia intram pe DN 8 si ajungem la un sens giratoriu. La dreapta acelasi DN 8 merge la Rijeka, iar la stanga ne conduce spre autostrada. Alegem sa viram la stanga si ne continuam drumul spre autostrada. Intram pe E 751, iar cand ajungem la autostrada viram la dreapta pe A7 (E 61, Kvarnerska Auto Cesta). Pe partea dreapta avem privilegiul unor peisaje spectaculoase, mare, insule, dealuri impadurite, pe tot parcursul. Din pacate nu putem opri pentru poze si ne multumim doar cu bucuria de a vedea si admira.

Dupa cativa kilometri, pe partea dreapta se zareste frumosul oras Rijeka cu blocurile sale de 12-15 etaje care se vedeau de la Opatija, cladiri mai vechi si multa verdeata. Doua tuneluri ne obtureaza la un moment dat privelistea, dar compensam dupa iesirea din al doilea tunel. Se vede mai bine portul, pe care nu apucam sa-l vedem prea bine, pentru ca urmeaza alte doua tunele, al doilea intr- o frumoasa curba. Urmeaza apoi alte tuneluri si iesim in apropierea unui golf (Bakar presupun ca se numeste) unde vedem instalatiile de stocare a produselor petroliere din peninsula, la Urinj.

Dupa alt tunel autostrada se opreste undeva in apropierea localitatii Smrika, de unde un drum local conduce, dupa ce traveseaza Adriatica pe doua poduri, pe insula KRK. Si de data aceasta cel mai mare dusman al nostru, timpul, ne impiedica sa vizitam insula, dar putem vedea un aeroport si niste bazine de depozitare produse petroliere.

Asa ca facem cale intoarsa si ne deplasam, pe autostrada, spre Zagreb, urmatoarea noastra escala.

Ne despartim, oarecum cu regret de Adriatica si ne continuam drumul, pe autostrada spre Zagreb.

Facem o mica oprire la Karlovac, pentru a vedea urmele razboiului din anii 90 si o expozitie cu echipament militar, apoi intram in Zagreb, cu intentia de a vizita centrul orasului.

Dupa ce ne invartim de cateva ori pe mai multe strazi prin centru, suntem nevoiti sa plecam mai departe din lipsa unui loc de parcare, nu fara a vedea suficient pentru a ne face o parere despre oras. In centru sunt multe cladiri vechi, influenta imperiului Austro-Ungar fiind vizibila, dar in comparatie cu orasele din Austria par mai putin ingrijite. Cu regretul de nu fi putut fotografia nimic din Zagreb, ne indreptam, pe autostrada spre Belgrad.

La iesirea din Croatia, la frontiera, strangem toti banii in moneda lor nationala si ne platim taxa de autostrada. Sugestia de a avea bani in moneda nationala la plata taxei de autostrada se impune, pentru ca nu veti putea plati taxa nici in euro, nici cu cardul. Repet, aceasta era situatia in 17.06.2014, cand am trecut noi frontiera intre Croatia si Serbia.

La intrarea in Serbia avem parte de o verificare sumara a buletinelor si a pasaportului nepotului, intrebari de curtoazie, de unde venim, cum a fost in concediu, urari de drum bun.

Drumul trece de data aceasta prin campii, care in Serbia erau foarte bine ingrijite si intram in Belgrad pe care il traversam, tineti-va bine, pe autostrada. Este o autostrada care traverseaza orasul de la vest la est. Inca de la intrarea in Belgrad ne intampina blocuri de peste 10 etaje, foarte asemanatoare cu cele de la noi dinainte de revolutie, apoi cu cat ne apropiem de centru incep sa apara si cladiri moderne, unele cu peste 20 de etaje. Trecem pe langa cladiri bombardate in 1999, traversam raul Sava, cartierul Noul Belgrad si dupa iesirea din Belgrad ne continuam drumul pe autostrada spre Nis.

Ce este surprinzator, ca autostrada prin oras este chiar autostrada, chiar daca are mai multe intrari sau iesiri in interiorul orasului, cu banda de urgenta, cu semnalizari specifice autostrazii.

Incet-incet se insereaza si dupa iesirea din autostrada, la Ralja, ne indreptam spre Pozarevac, unde avem rezervare la un hotel si unde vom innopta.

Ajunsi in Pozarevac, fie nu exista, fie nu am vazut noi, nu reusim sa gasim hotelul unde aveam rezervare, desi pe sosea am intalnit multe panouri care recomandau acest hotel. La un moment dat, ne oprim in centru si incercam sa apelam la ajutorul localnicilor. Si in timp ce ne sfatuiam in ce limba sa ii apelam pe localnici, doi barbati, auzindu-ne, vin la noi si ne interpeleaza in romaneste. Dupa ce ne trece uimirea, ne spun ca ei sunt vlahi si vorbesc limba romana si ca se bucura ca ne pot ajuta cu ceva. Urca in masina lor si ne roaga sa-i urmam, cea ce si facem.

Ajungem la hotel, care nu avea parcare, ne ajuta si cu parcarea in fata unui magazin cu materiale de constructii, care era pazit, la circa 20 de metri de hotel, ne recomanda un fel de supermarket de unde puteam cumpara de mancare. Facem niste cumparaturi, cu euro, culmea la cursul oficial, la un fel de supermarket si ne pregatim pentru ultima noapte pe alte meleaguri in acest concediu.

---

VIZUALIZĂRI: 3415 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI