Ziua a şasea, după amiaza: Epidaurus şi Nafplio

TIPĂREȘTE

După ce am terminat vizita în Micene şi mai gândeam încă la tragediile greceşti în care soţia îşi omoară soţul venit acasă cu dor şi daruri după un război de zece ani în care a triumfat, după ce copiii şi-au omoarât mama adulterină dar şi după ce am văzut mormintele celor doi amanţi, unul lângă altul pentru eternitate, am trecut la o acţiune mai prozaică adică am luat masa. Pe la patru, cu soarele în cap, am început să vizităm Epidaurus. Acesta nu este numai locul în care s-a construit cel mai renumit teatru al antichităţii cu o acustică de neegalat dar şi un sit in care dacă începi să-l vizitezi de dimineaţa până seara ai ce vedea. ˝O! voi care faceţi turism individual (vedeţi? m-am exprimat ca în tragediile grece), daţi o zi acestui sit, că nu ştiţi ce pierdeţi (D. D. citire) ˝.

Este un sit enorm ascuns într-o mare de verdeaţă. Turistul grăbit nu bănuieşte că fiecare alee din pădure duce la alt obiectiv antic şi se limitează în a vedea numai teatrul. Pe hartă sunt 50 de denumiri de obiective, majoritatea rămase la stadiul de câteva pietre.Din drumul principal, la dreapta câteva trepte duc la teatrul antic iar la stânga spre muzeul arheologic, apoi ruinele stadionului, templul lui Asclepsios, tholosul, abatonul (dormitor). Aproape întregul sit este un şantier şi cred că după câţiva ani va fi unul din cele mai importantante ale antichităţii greceşti. Ca să vă dau o dată, programaţi-l să-l vedeţi în 2018. Eu m-am mulţumit cu 2015 pe baza zicalei autohtone˝ ce-i în mână nu-i minciună˝ chiar dacă am văzut numai o parte din sit.

-Asklepios era fiul lui Apollo şi al unei pământene Coronos care i-a fost necredincioasă. Apollo a omorât-o pe infidelă dar nu înainte de a scoate pruncul din pântecul ei. L-a dat spre creştere centaurului Chiron care l-a învăţat arta vindecării şi cea de a face minuni (taumaturgie), a folosirii plantelor medicinale şi a incantaţiilor. Arhitectul Polyclet cel tănăr a ridicat la Epidaurus o serie de construcţii în care Asklepios interna şi trata bolnavii. Fie din cauză că prin vindecările lui şi chiar învieri a nesocotit voinţa zeilor, fie că popularitatea crescândă deranja, Zeus l-a ucis cu ajutorul unui fulger. Nu trebuie confundat Asklepios (Esculap) care era semizeu cu Hipocrat din insula Kos, discipolul său, care a fost primul doctor al antichităţii şi este cunoscut astăzi prin jurământul pe care-l fac medicii în baza principiului ˝ primum non nocere˝- desigur spus în limba greacă, nu latină.

-Asclepeion era un templu de vindecare construit cu 350 ani î. Hr. Bolnavii dormeau o noapte în abaton (un fel de sanatoriu), li se dădeau ierburi sau fierturi după care adormeau. Dimineaţa povesteau preoţilor- paramedici, ce indicaţii de tratament au primit în vis. În ritualurile de vindecare figurau termele, un gymnazium (sala de gimnastică), tholosul circular, -un fel de labirint în care se târa pacientul printre şerpi galbeni neveninoşi. Întrucât în asklepeion se adunau mii de oameni a fost construit un stadion conform dictonului tradus în latină˝ mens sana in corpore sano˝. Printre fotografiile pe care le-am făcut, am găsit una, un panou explicativ al unui Kotogagion, un fel de hotel al celor care însoţeau bolnavii în templu. Deasemeni atât pentru însoţitori cât şi pentru pacienţi a fost construit un teatru care avea un rol important în distracţia unora şi în procesul de vindecare al celorlalţi.

-Teatrul antic a fost construit în sec. IV î. Hr. în partea de sud a golfului Saronic. Este perfect conservat şi 34 de şiruri din cele 55 de gradene de piatră sunt originale. Iniţial teatrul a avut capacitatea de 6000 locuri dar în perioada elenistică a fost mărit la 14000 locuri. Scena are un diametru de 20 m şi în centrul ei este un loc însemnat din care orice şoaptă, orice zgomot, căderea unei monezi sau fâşâitul unei hârtii se aude perfect până la ultimul şir de gradene. Bineînţeles că am încercat şi eu să spun un ˝Alo!˝ timid şi imediat câţiva turişti aflaţi în ultimul rând au bătut din palme semn că m-au auzit. Sunt mai multe explicaţii ale acestui fenomen unic: fie, undele sonore se reflectă în obstacolele de piatră (băncile), fie undele sunt amplificate de curenţii de aer strict numai din acel loc. Nu s-a ajuns la o explicaţie unitară şi unanim acceptată. Teatrul a fost construit ca anexă a edificiilor de sănătate în care Asklepios (Esculap) a practicat vindecarea bolnavilor. Vara se organizează Festivalul de dramă antică Epidavria cu concursul teatrului national din Atena.

- Muzeul de arheologie deţine în original sau copii statui vechi de 2500 de ani inclusiv cea a lui Asklepios cu toiagul în jurul căruia este încolăcit un şarpe, frontoane şi capete de coloane corintice, o statuie a zeiţei Atena şi ale altor zei dar şi câteva vitrine cu instrumentar medical. Privindu-le, nu găseşti mari diferenţe faţă de cele utilizate acum optzeci-o sută de ani, înainte de explozia performanţelor medicale, introducerea antibioticelor, laserului şi imagisticii. Am văzut bisturie, pensete, cleşti medicali, brăţari de imobilizat bolnavul în timpul operaţiilor care se făceau sub efectul anesteziant/ halucinogen al unor ierburi, mojare de preparat poţiuni din care laudanum era la mare cinste în ameliorarea durerilor. Sunt expuse tăbliţe cu 70 prescripţii medicale şi indicaţii de tratament.

Este un orăşel cu 35000 locuitori aşezat în golful Argolic la 30 km de Epidaurus. Legenda spune că a fost întemeiat de Nafplios, unul din fiii lui Poseidon. Este unul din cele mai frumoase oraşe din Grecia, cu străduţe în pantă şi clădiri armonioase neoclasice sau în stil veneţian în culori pastelate Este străjuit de impunătoarea cetate Palamida la care dacă vrei să urci cu piciorul, numeri 999 (după unii 857, oricum...) de trepte. Numele îi vine de la Palamede, fiu al lui Nafplio care era un avantgardist pentru că a inventat farul, monedele, măsurile şi greutăţile. Pe mare, nu departe de ţărm pe insuliţa Sf. Theodor este cetatea veneţiană Bourtzi un fel de Chateau d´If a lui Monte Cristo. Astăzi în Bourtzi funcţionează un cazinou. Fortul putea închide insula cu un lanţ care oprea corăbiile de pe mare să invadeze oraşul Nafplio. Oraşul a avut o istorie zbuciumată pendulând ca o minge de ping-pong între stăpânirea turcă şi cea veneţiană. Ultima ocupaţie turcească a durat 100 de ani, până ce generalul Kololokotronis în 1822, în fruntea unor patrioţi greci au cucerit cetatea Palamida din mâna turcilor. Napflio a devenit primul oraş liber din Grecia şi ca mulţumire a fost făcut capitala tânărului stat liber între 1829-1834. În piaţeta din faţa portului este un monument dedicat marinarilor francezi care au ajutat la eliberarea oraşului. Primul preşedinte grec Kapodistria a fost asasinat în Nafplio în 1831 pe treptele unei biserici. Din 1834 Grecia a devenit monarhie şi capitala s-a mutat la Atena. Părăsind datele istorice, în Nafplio se găsesc multe magazine care vând confecţii din cel mai fin bumbac aşa că grupul a năvălit pe străduţele în pantă ca să cumpere tricouri.

Am ajuns în Atena seara târziu. După patru nopţi petrecute în acelaş loc trebuiau făcute bagajele. Începeam drumul de întoarcere spre casă nu înainte de a primi provocarea dată de Delfi şi liniştea unei mănăstiri armonioase Kato Xenia în care se păstrează brâul Fecioarei Maria.

- va continua-

---

VIZUALIZĂRI: 3921 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI