Deva si împrejurimile sale

TIPĂREȘTE

“UnDeva prin Ardeal, strapuns de-o cetate cocotata-n varf de deal se afla orasul Deva”

In orasul Deva, n-ai nevoie de gipies, ghid sau busola, vei zari instantaneu si aproape mereu, o cetate ce domneste imperiala si domina inaltimile si care sta, ca steaua polara, mereu deasupra ta, calauzindu-ti pasii sau rotile automobilului si nelasandu-te sa te ratacesti. Poti ajunge acolo sus la aceasta cetate vesnic in renovare si niciodata terminata, in doua minute cu un teleferic silentios, care te duce spre... nicaieri, adica nu! spre niste ruine mute, surde si fara nume, (pe unde colcaie inca viperele), ruine in fata carora trebuie sa ai o mare putere de imaginatie sau sa fii chiar autor de romane SF, ca sa afli ce va fi sa fie pe-acolo peste cativa ani... Sala tronului? Crama domneasca? , Sala armelor? Beciul domnesc? sau grajdurile medievale ale bidiviilor. Doar zidurile si turnurile de aparare se disting bine. Poti ajunge sus si intr-o jumatate de ora, pe cateva poteci putin umblate, salbatice si frumos impadurite, pornind dintr-un parc aflat la poalele colinei cetatii, unde e bine sa-ti lasi masina in parcare, pentru ca e loc destul si e gratis. Dar chiar si in week-end, risti, pe-acea carare in serpentina ce urca mereu, sa fii doar tu si cararea. La capatul potecii, taiata insa, cu grije mare pentru natura, de niste ecologisti inimosi, poteca invaluita in farmecul inegalabil al unei paduri de foioasa bine conservata, nu gasesti insa decat una dintre intrarile cetatii, blocata de doua mari scanduri in diagonala si batute-n cuie, imagine ce-ti sugereaza subtil si politicos ca trebuie sa faci cale-ntoarsa, parca mustrandu-te: ”Pai cine te-a pus pe matale sa urci pana aici? ”. Daca acest “brand” turistic al urbei, inca neexploatat cum trebuie, geme de ani buni, zdrobit de indiferenta umana, celalalt, aflat la poalele lui, parcul acvatic, (ACVALAND), geme, zi de zi de lume si de atentia tuturor, mai ales in week-end. Atunci, de obicei, parcul cetatii e gol iar cel acvatic e “full”.

Si aici la Deva, ca peste tot, apa a iesit castigatoare in lupta sa milenara cu piatra.

Din profil, orasul aduce cu o camila cu doua cocoase, (sau ca doua dromadere ce stau una langa cealalta), ca-n melodia lui Nicu Alifantis, pe o cocoasa sta cetatea iar pe cealalta e "Hanul lui Mos Opinca", (unde te cam opintesti pana ajungi si-ti rupi macar o pereche de opinci, daca o iei “per pedes’), dar zau ca merita efortul de-a urca pana sus, pe fiecare cocoasa. De ce? De pe cocoasa cetatii, vezi o parte din oras, frumos creionata printre crengile arborilor, chiar la picioarele tale iar de pe cocoasa lui mos Opinca ai o panorama mai larga a urbei, distingi, ca pe-o carte postala de pe vremea bunicilor, aproape intreg orasul cu colina cetatii in mijloc.

Undeva, langa a doua cocoasa a orasului (sau mai bine zis, un pic in afara lui), ajungi, intreband oamenii, la un drum in panta, neasfaltat si cu cateva gropi ce aburca anevoios spre un loc de popas culinar superb. Si ce priveliste! Drumul e insa dificil, bun de un raliu “off-road”. Daca ai ajuns pana sus si din motorul tau nu iese fum, esti un om norocos sau ai tractiune dubla pe fiecare roata, adica 8x4. La “Mosu” am comandat specialitatea casei “meniul Mos Opinca”, e-un platou oval gigantic, cu de toate pe el, cam scump, 55 de lei, dar e un meniu regal, pantagruelic, pe care-l incepi azi si-l termini de-abia poimaine. Mai pui si la pachet.

In Deva mai exista un obiectiv turistic. Casa memoriala Petru Groza. E situata pe strada Avram Iancu si a fost construita intre anii 1926-1929. Proiectantul a fost un nepot de-a lui Ion Creanga din Humulesti, "parintele" lui "Nica a lu' Petre", Horea Creanga. Din anul 1958, dupa disparitia lui Petru Groza, in ea a locuit sotia sa Ana si apoi, fiica lor, Maria. In anul 2008, la intrarea in Casa muzeu, in cadrul unei ceremonii, a fost dezvelita o placa comemorativa. Casa a fost vizitata de-a lungul anilor de catre multe personalitati din tara si de peste hotare: Octavian Goga, (a carui casa de la Rasinari n-am reusit s-o vizitez, e mereu inchisa) Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Ion Agarbiceanu, Victor Eftimiu, Seton Watson, Athanasie Joja, patriarhii Justinian si Iustin Moisescu, episcopul Teoctist, mitropolitul Nicolae Balan, Alexandru Averescu, printul Scarlat Calimachi, Gh. Bratianu si multi altii.

Dar sa vedem ce spune Wiki despre Petru Groza... “Petru Groza s-a nascut in Bacia, jud. Hunedoara, a trait intre anii 1994 si 1958 a fost un avocat si om politic român interbelic și prim-ministru in primele guverne comuniste ale Republicii Populare Române., intre 1945 si 1952. A fost presedinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale al Republicii Populare Române si sef al statului în perioada 1952-1958. El a fost artizanul procesului de acaparare a puterii politice de catre comunisti”. Nu insist asupra acestui subiect, pentru ca multora, personajele comunismului, le-au displacut.

N-am avut timp sa vizitez casa ci doar s-o fotografiez "din mers" caci nu stiu de ce, dar parca astazi, nisipul din clepsidra vietii, curge tot mai repede, week-end-urile mi se par intotdeuna mult prea scurte iar drumul pana acasa, mereu prea lung.

Asadar, deocamdata, “ramai cu bine, ramai cu bine, oras al celor doua coline”...

Am impresia ca imprejurimile acestui oras iti ofera mai multe atractii turistice decat orasul propriu-zis. Daca Deva are, dupa parerea mea, doua atractii majore, adica cetatea si Acvaland-ul, in jurul orasului, pe-o raza de 100 de Km, atractiile turistice abunda. Parcul National Retezat, Tara Hategului cu frumusetile sale inclusiv rezervatia de zimbri si cetatea julverniana Colț, manastirea Prislop, locul celui mai mare pelerinaj religios din tara, cetatea dacica Sarnisegetusa Regia, baile termale de la Calan si Geoagiu sau baile termale Vata de Jos (actualmente in conservare) castelul Huniazilor din Hunedoara. Nici manastirea sau Cheile Rametului nu sunt foarte departe. Puteti considera Deva ca o placa turnanta din care puteti sa faceti mai multe excursii sau calatorii in spatiu si timp. Spre preistorie, vizitand rezervatia de zimbri sau spre paleo-istorie, vizitand Geoparcul Dinozaurilor, (o calatorie in timp, spre momentul disparitiei lor, cand un meteorit cazut din cer si din intamplare, dadu in sfarsit si oamenilor o sansa la viata), spre perioada daco-romana, vizitand, Sarmisegetuza Regia, baile Geoagiu sau Calan, spre Raul de Mori, de unde puteti urca pe o carare spre ruinele catatii Colț, unde in urma cu un secol se presupune ca Jules Verne se intalnea in hanul evreului Ionas cu frumoasa contesa Luiza Teuth din Homorod, (fapt contestat de presa franceza, care afirma ca mai toate celebrele sale romane de aventuri au fost scrise de autor, nedezlipindu-se de fotoliul sau comod din Nantes). Aici insa, eu n-as fi atat de transant, pai cum? , acuma ce vreti?, dupa atata “stat in casa” si atatea mari romane de aventuri imaginare, n-avea dreptul si el samanul, ca tot omul, la o mica aventura reala, “in carne si oase”? Nici macar idolul sacru al francezilor, Honore de Balzac, autorul “Comediei Umane”, n-a rams impasibil la gratiile Europei de Est, adica a contesei poloneze Evelina Hanska, care i-a devenit chiar si sotie. Din Deva puteti sa va scufundati si untr-unul din secolele trecute ceva mai recente, vizitand cetatile Deva sau cea a Huniazilor sau o puteti porni spre confortul si beneficiile prezentului, lasandu-va (se)dus de valurile paradisului acvatic local.

@Web, te rog clipul... https://www.youtube.com/watch?v=V0F-RXUNs4s

---

VIZUALIZĂRI: 3972 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI