ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 18.02.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
FEB-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

O plimbare pe Calea Victoriei (IV) - Arc peste timp

TIPĂREȘTE URM de aici

Am zăbovit puţin în Galeriile Kretzulescu şi am privit în jos spre Piaţa Revoluţiei, numită încă de populaţie Piaţa Palatului.

1.Piaţa Palatului.

Sunt patru clădiri construite în timpul regilor Carol I şi al II-lea care înconjoară piaţa. Mai sunt două în apropiere, clădirea C. C. al P. C. R şi a Direcţiei a V-a a Securităţii pentru care voi scrie un review separat, ele fiind însemne ale puterii comuniste care a fracturat dezvoltarea noastră ca ţară europeană. În piaţă, în faţa palatului regal este amplasată statuia ecvestră a regelui Carol I. Prima statuie a fost executată de Mestrovici şi a fost montată în 10 mai 1939, de ziua naţională a României. Avea 13 t şi o înălţime de 13 m. În noaptea de 30 dec. 1947 după abdicarea regelui Mihai, statuia a fost spartă în bucăţi şi ulterior topită. Din ea a fost făcută statuia lui Lenin din faţa Casei Scânteii care a tronat acolo din 1960 în 1990 când a fost şi ea dată jos. Mestrovici locuia în SUA şi împreună cu UNESCO au dat în judecată statul român pentru distrugerea unei opere de artă. A primit despăgubiri. A doua statuie, cea actuală, este creaţia sculptorului Florin Codre care a inaugurat-o în dec. 2010 în prezenţa principesei Margareta şi a unor înalte oficialităţi. Statuia în mare seamănă cu prima dar nu e un plagiat.

2. Muzeul Național de Istorie fostul palat regal (nr. 49-53). îşi desfăşoară activitatea în trei secţii: Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă redeschise în intervalul 2000-2002 după consolidarea palatului. În octombrie 2013 am scris despre Sala Tronului din Palatul Regal dar despre istoria palatului nu am găsit pe afa niciun review aşa încât selectez şi punctez câteva repere preluate din pagina oficială a Muzeului Naţional de Artă al României.

- 1837 - Domnitorul Alexandru Ghica transformă în palat de ceremonie casa construită în 1820 de Dinicu Golescu pe Podul Mogoşoaiei, pe locul ocupat acum de aripa de sud a clădirii muzeului.

- 1859-1866 - Clădirea, modestă ca dimensiuni şi aspect, continuă să îndeplinească rolul de palat domnesc, fiind locuită de Alexandru Ioan Cuza.

- 1866 (10 mai) - Nicolae, fiul lui Dinicu Golescu, general şi membru al Locotenenţei Domneşti, conduce şi instalează în această casă pe principele Carol de Hohenzollern, care o va modifica, amplificînd-o substanţial în timpul domniei sale (1866-1881; 1881-1914)

- 1882-1906 – Carol I îi angajează succesiv pe arhitecţii Paul Gottereau (1882-1885) şi Karel Liman (care colaborase şi la construirea castelului Peleş) pentru lucrări de extindere a palatului; pînă în 1906, palatul capătă o dispunere spaţială asemănătoare cu cea actuală.

- 1914 – Regele Carol I moare, lăsând în testamentul său dispoziţii speciale privind palatul şi colecţia sa de artă: "... Sper că apartamentele din Palatul Regal de la Bucureşti, ocupate astăzi de Regină, vor rămâne la dispoziţia sa. [... ] Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rămâne pentru totdeauna şi în întregul său în ţară, ca proprietate a Coroanei României. "

- 1926 (6/7 decembrie) – Cu puţin timp înainte de moartea regelui Ferdinand, etajul superior al părţii

centrale a palatului regal este distrus de un incendiu. La indicaţiile reginei Maria, arhitecţii N. N. Nenciulescu şi Karel Liman întocmesc planurile de refacere a palatului.

- 1930-1937 – Carol II iniţiază lucrări de reconstrucţie şi amplificare a palatului, apelând la arhitectul Arthur Lorentz; se încheie lucrările de refacere a corpului central al palatului; este demolată vechea casa a lui Dinicu Golescu, iar pe locul ei se construieşte aripa de sud a palatului, numită Kretzulescu datorită apropierii de biserica omonimă, scop pentru care este reangajat arhitectul N. N. Nenciulescu, el fiind responsabil de aspectul actual al clădirii; acest nou corp al palatului include pentru prima oară spaţii destinate unei expuneri muzeale, pentru prezentarea colecţiei de artă a Coroanei României.

- 1938-1940 - Sunt întocmite planurile pentru o nouă aripă a palatului, în partea de nord, înspre strada Ştirbei Vodă, care va fi finalizată în doi ani.

- 1944 – Această aripă este distrusă parţial în timpul bombardamentului din aprilie.

- 1948 - Prin hotărârea Consiliului de Miniştri, palatul regal din Calea Victoriei (cu excepţia sălilor de recepţie) trece în administrarea şi folosinţa Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu naţional de artă. Sălile de recepţie din corpul central sunt atribuite Consiliului de Miniştri (devenit apoi Consiliul de Stat).

- 1950 – este inaugurată prima galerie a muzeului, cea de de artă naţională; în anii următori vor fi inaugurate succesiv galeria de artă universală şi cea de artă veche românească.

Muzeul va funcţiona neîntrerupt pînă în 1989.

- 1989 – În timpul evenimentelor din decembrie, clădirea este distrusă şi avariată în proporţie de 80%, peste 1000 de lucrări fiind şi ele degradate sau distruse.

- 1990 – Printr-o hotărîre de guvern, întreaga clădire a fostului palat regal este atribuită Muzeului Naţional de Artă al României.

- 1990 - 2000 – Muzeul este închis pentru ample lucrări de renovare şi reamenajare, interval în care, pentru a-şi valorifica patrimoniul, organizează numai expoziţii temporare, atât la sediul său cât şi în străinătate.

După cum aţi putut citi, palatul regal a avut o istorie foartă zbuciumată, ca şi istoria multor generaţii din secolul trecut.

3. Biblioteca Centrală Universitară (str. Dem. Dobrescu nr. 1). A fost construită în 1893 de arhitectul francez Gattereau, acelaşi care a executat clădirea CEC şi mai puţin cunoscutul palat Nifon în prezent mutilat de modernism. Numele iniţial a fost Palatul Fundaţiei Universitare Carol I, construită pe pământul achiziţionat din banii proprii ai regelui. În 1948 şi-a schimbat denumirea în Biblioteca Universitară C. I. Parhon. În 1989 în timpul evenimentelor care au avut loc în Piaţa Palatului, biblioteca a fost incendiată şi au fost distruse peste 500000 volume printre care manuscrise de M. Eminescu, Caragiale, Blaga, etc. Restaurarea s-a făcut cu fonduri Unesco şi a durat 11 ani, redeschiderea oficială având loc în 2001. Astăzi deţine 1800000 de volume care pot fi consultate în cele 7 săli de lectură pe specialităţi, dispuse pe trei etaje ale clădirii.

4. Ateneul Român (str. Franklin nr. 1). A fost construit în 1888 de arhitectul Galleron sub îndrumarea lui Garnier, autorul Operei din Paris. Este construit în stil neoclasic şi eclectic. Bunicul meu, învăţător de provincie se mândrea că a dat un leu pentru Ateneu. Într-adevăr Ateneul a fost construit prin subscripţie publică. Clădirea este circulară cu un diametru de 28 m, o sală de concerte înaltă de 16 m şi cu o capacitate de cca. 800 locuri. Înălţimea cupolei este de 41 m. Privit din faţă Ateneul are aspectul unui templu cu opt coloane ionice. Sub coloane sunt cinci mozaicuri ale unora din marii noştri domnitori care se văd de la depărtare. La iniţiativa lui George Enescu care a donat 30000 lei, populaţia a subscris din nou şi s-a achiziţionat în 1939 o mare orgă de concert. În interior pereţii au fost decoraţi în 1939 cu o frescă la care s-a lucrat 6 ani. Este lungă de 70 m şi lată de 3m şi reprezintă momentele cele mai semnificative din istoria noastră. Deşi părinţii m-au dus la Ateneu încă de mică, îmi aduc aminte numai de catifeaua roşie care acoperea peretele pentru că odată cu instalarea regimului comunist istoria noastră nu mai trebuia făcută de personalităţi, ci de popor. Peretele a stat acoperit până în 1966 când partidul a început să încurajeze sentimentul naţional. La Ateneu i-am văzut dirijând pe George Georgescu şi Constantin Silvestri. În perioada interbelică în parcul din faţa Ateneului erau statui ale unor personalităţi publice şi politice care au fost înlăturate de comunişti. În locul lor s-a amplasat statuia Alergătorii care astăzi se găseşte în faţa Ministerului Economiei (fostul CSP). În parc este o singură statuie, a lui Mihail Eminescu] realizată în bronz de D. Anghel şi pe soclul căreia totdeauna găseşti un buchet de flori. Ateneul Român este inclus în lista monumentelor din patrimoniul european.

5. Hotelul Athenee Palace (str. Episcopiei nr. 1-3). A fost construit între 1912-1914 de arhitectul Theophile Bradeau pe locul unui han deţinut de Ivanciu Gherasi. Athenee Palace era prima clădire din ţară cu fundaţie şi structură de beton armat. La momentul inaugurării avea 149 camere şi 10 apartamente stil Louis XIV. În 1937 a fost renovat de arhitectul Duiliu Marcu care a simplificat faţada şi a repoziţionat interioarele. În 1944 a fost bombardat de aviaţia americană care viza Gara de Nord. A suferit mari stricăciuni dar a fost reabilitat în scurt timp. I s-a adăugat corpul de pe calea Victoriei în 1965. În 1989 a fost ciuruit de gloanţe şi refăcut abia în 1993. S- relansat în 1996 odată cu intrarea în lanţul hotelier Hilton. Ultima renovare a avut loc în 2005. Are 272 de camere din care 45 de apartamente între care 20 de lux. Preţul unei camere duble este de cca. 560 lei/ noapte. La parterul hotelului funcţionează un restaurant de lux şi un magazin Gucci.

După 80-100 de ani de la realizarea construcţiilor din piaţă, perioada postdecembristă a încercat să înnoade firul istoriei cu clădiri şocante, moderne, scumpe, destinate atât îmbogăţiţilor şi penalilor de după revoluţie cât şi turiştilor străini cu dare de mână.

6. Hoteluri de lux şi lanţuri de magazine

- Hotel Radisson (nr. 63-81). Pe locul unde se afă hotel Radisson era pe vremuri cofetăria Nistor pe care am vizitat-o de câteva ori. Blocul fusese parţial distrus de bombardamente şi ulterior refăcut tăindu-se din stâlpii de rezistenţă pentru a se mări spaţiul. Cum eram încă un copil, mergeam cu colegele de liceu la una din cofetăriile mari: la Scala pentru cupjac, la Capşa pentru o felie de tort, la Nistor pentru profiterol. Ţin minte catifeaua roşie cu care erau acoperiţi pereţii şi oglinzile veneţiene Acolo am văzut-o pentru prima şi singura dată pe Maria Tănase care în ciuda vârstei, avea vreo 50 de ani, era de o frumuseţe aparte La cutremurul din 4 martie 1977 primii care s-au secţionat au fost stâlpii şi întregul bloc s-a prăbuşit pe calea Victoriei. În locul lui, Ceauşescu a dat dispoziţie să se ridice un hotel care să depăşească Athenee Palace. A fost construit un bloc imens care a devenit hotel Bucureşti şi alături de el, în locul caselor de epocă, alte blocuri de locuinţe în maniera celor din Titan sau Militari. Hotelul Bucureşti a fost preluat de lanţul Radisson, a fost modernizat, i s-a dat o nouă faţă şi alte interioare. S-au cheltuit 70 mil. eu şi e cel mai mare hotel Radisson din Europa de Est. Are 424 camere şi 39 apartamente. Preţul celei mai ieftine camere standard este de 508 lei. Alte dotări, tot ce vă închipuiţi: 4 restaurante, 3 baruri, centru de conferinţe cu o capacitate de 500 persoane, centru de sănătate, magazine de lux, spa, jacuzzi exterior, magazine de lux. A fost inaugurat în 2008.

- Centre Ville Apart Hotel (nr. 63-81). Este o clădire înaltă cu aparthotel de 4 stele şi 260 camere. Are deasemeni cazinou, sală de gimnastică, restaurant mediteranian, etc. Preţul unui studio standard de 40 mp pentru 7 nopţi este de 700 eu.

- Casino Platinum este cel mai mare casino din ţară şi este construit în clădirea Radisson Blue.

- Magazinele din apropierea hotelului Radisson sunt buticuri fashion de lux ale unor mari firme ca:Max Mara, Furla, Minelli, Alsa Uomo, Cellini, Lancel. Am postat fotografii cu preţurile afişate de magazinul Paul & Shark, atenţie! După o reducere de 40% practicată în luna februarie:geacă 3643 lei, fular 458 lei, cămaşă 502 lei, pulover 760 lei, pantofi 1082 lei şi lista continuă. Mai vreţi? Suma alocată de o familie medie (3.1 persoane) pentru îmbrăcaminte şi încălţăminte conform Anuarului Statistic e mai puţin de 80 lei.

Am depăşit zona de lux de pe Calea Victoriei. Înainte de a merge mai departe pe lângă vechile case boiereşti, m-am întors în Piaţa Revoluţiei să vă spun câteva cuvinte despre două clădiri care poartă însemnele epocii comuniste.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Michi in 18.02.15 14:04:04
Validat / Publicat: 18.02.15 23:10:30
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 1583 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

2 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Ateneul Român, vedere generală
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 26300 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

2 ecouri scrise, până acum

Eugenia55* † [19.02.15 09:36:45] »

Ai pomenit de cofetarii : la Capsa mergeam pentru parfe-ul de alune iar la Nistor pentru caffé frappé si o unica inghetata de cafea alba cu langues de chat. Traznet!

Ai pomenit de Maria Tanase. Singura data cand am vazut-o in carne si oase era in sicriu, depusa in holul salii Savoy a Teatrului Ctin Tanase. Eram copil si m-a impresionat teribil faptul ca nu avea pantofi in picioare, erau pusi langa. Am inteles ca suferise de "monturi" si a lasat cu limba de moarte sa fie ingropata fara pantofi.

Doi ani mai tarziu, in 1965, intorcandu-ma de la scoala, am vazut o coada luuuuunga pe langa Palatul Consiliului de Stat. Si-uite asa am stat eu la coada sa-l vad pe Gh. Gheorghiu Dej.

Si ultimul decedat celebru, in iarna lui 1970, marele artist Grigore Vasiliu Birlic, depus la Teatrul Odeon.

Asta era unul din avantajele locuitului in centru, erai in miezul evenimentelor, placute sau nu!

Michi [19.02.15 09:44:19] »

@Eugenia55 - Ce-mi plac amintirile tale! La Gheorghiu Dej ne-a dus cu institutul şi pentru că am stat mult în frig în pantofi cu tocuri, m-am potcovit cu o răceală care se termină în... ită că am tras un an să mă vindec. Pe actorii de acum nu-i ştiu şi nici nu gust regiile f. avantgardiste. L-am urmărit pe Dinică, acest Robert de Niro al nostru în tot ce se dădea la TV., pentru că la teatru n-am mai fost. Ca să nu păţesc la fel, l-am văzut pe Beligan anul trecut în Egoistul.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Eugenia55*, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Bucureşti:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.06852388381958 sec
    ecranul dvs: 1 x 1