De Ziua Nationala in Bulgaria

TIPĂREȘTE

Sf. Andrei, 1 Decembrie, zile libere… trebuie sa fugim de acasa, ca te pune lumea sa le faci cinste!

Si dupa ce ma gandesc io unde am putea fugi, sa nu fie nici departe, nici Valea Prahovei, ma hotarasc pe Veliko Tarnovo si ii comunic consoartei varianta de fuga - dar sa te intelegi cu ea, ioc. Asa ca pune-te iar pe cautat, suna de bezmetic peste tot prin Sibiu sau Paltinis, ca doamna vrea la Sibiu sau pe undeva prin zona; deh facura astia piata si pusera beculete.

-Pai mai fata, in Sibiu imi cerura astia 370 lei pe doua nopti de cazare, si asta la margine de oras (nu Marginime!), undeva pe centura unde opresc tiristii, esti nebuna? Iar 800 de lei sa te pun in centru, ca doar acolo mai gasesti ceva liber, nu dau ca nu ma scrantii de tot. Paltinisu-i full ca se deschide partia, asa ca alege: Veliko sau Arbanasi?

-Gata, acolo mergem!

Asa ca am facut rezervarea la Hotel Elegance (vezi impresii) din Arbanasi si a doua zi dimineata ne puneam in miscare catre respectivul sat, copilotul de mine instalat comod in dreapta, cu berile de rigoare alaturi. Traseul il stiti deja, Giurgiu - urmezi indicatoarele de Sofia, adica o tii drept pana la – Byala – iar drept pana in Veliko Tarnovo – pui GPS-ul si urci catre Arbanasi :)) Drumul destul de bun, fara surprize, parcurs in vreo 3 ore si putin de mers regulamentar, respectand cat de cat restrictiile de viteza – nu de alta dar am zis sa ne ferim sa ne opreasca vreun Ceafa-Latata si sa facem febra pana ne intelegem cu el. Vigneta luata imediat cum iesi din vama, pe dreapta; au rasarit acolo niste chiosculete care iti vand vigneta cu 30 lei si au si schimb valutar – noi aici am schimbat 100 de euro, la un curs bun zic eu, de 1.93 leva/euro.

Pentru ca era cam devreme pentru cazare, am zis sa ramanem putin prin Veliko si sa ne fataim pe acolo dar dupa vreo 3-4 ture date prin centrul vechi, negasind loc de parcare (iar parcarea cu plata gasita te descuraja prin distanta fata de cetate), am preferat sa urcam la Arbanasi si sa coboram mai tarziu. Dupa ce am asteptat ceva sa facem rost de un loc de parcare regulamentar, am hotarat ca nu mai mutam masina 2 zile, urmand a ne deplasa cu taxiul.

Asa ca folosind universalul cuvant “taxi” si un pix tot universal cu care am scris pe o foaie “10 min”, banuind ca “десет” inseamna zecele nostru, am reusit sa urcam intr-un taxi care ne-a dus pana in VT pentru numai 5 leva. Cum au scris altii mult mai bine decat daca as copia eu si cum stiti ca nu-s adeptul floricelelor pe text, va scutesc si ma abtin de la a lauda orasul sau obiectivele lui turistico-istorice. Am vizitat cetatea contra a 6 leva de persoana si pot spune ca mi-a placut foarte tare, desi am urcat/coborat pana undeva peste febra musculara dar sub pragul de infarct. Dupa cele vreo 3 ore petrecute prin cetate, am luat orasul vechi la pas fara nicio tinta anume, bananaind pe toate stazile/ulitele iesite in cale si trecand de mai multe ori prin acelasi loc aproape fara sa ne dam seama. Recunoscand multe din locatiile descrise de antescriitorii mei, pot sa spun ca Hanul Hadji Nikoli avea si acum o expozitie foarte interesanta de obiecte antice din aur, ca la Pizzeria Ego era full si nu aveai unde sa te asezi, ca la monumentul fratilor Asan era pustiu tot parcul sau ca cetatea e tot acolo :)) Parerea mea, ca tot am vazut pe aici ceva controverse privind o comparatie intre VT si Sighisoara: orasul e foarte frumos si merita vizitat, dar este si umflat/prea laudat; pe bune, am citit atatea laude pentru monumentul Asanilor si parcul din jurul lui, de parca unora le-a ramas mic parcul Carol cu al lui mausoleu… iar exemplele ar putea continua. Daca ar fi sa aleg intre cele 2 orase, nu exista vreun moment in care le-as putea compara: Sighisoara este peste VT. Deh, de gustibus non disputandum.

Am umblat pana cand s-a lasat seara si pana cand am simtit ca ne lasa picioarele iar stomacelele noastre incep sa zbiere. Asa ca top in taxi si inapoi in Arbanasi, cu ceva gimnastica pe drum… taximetristul nici macar nu stia sa citeasca in caractere nonchirilice (ce engleza?), asa ca indiferent cat i-am aratat eu pe tableta rezervarea cu adresa hotelului el ridica din umeri - norocul nostru ca a nimerit pana la urma asta si pentru ca hotelul se afla la intersectia celor 2 drumuri principale ce duc in Arbanasi. Am papat de seara la una din carciumile de langa hotel platind 49 de leva pentru o portie de ceva gen tocanita cu vreo 3 feluri de carne intr-un ceaunel de lut, o portie de iepure cu legume servit intr-o gondola tot din lut, 0.5 litri de vin (cu aroma de trandafir, normal), un suc si 3 lipii geniale, incalzite la soba-semineu din carciuma, dar incalzite si de pret (2.8 leva/bucata).

Ziua doi am rezervat-o pentru Arbanasi, un loc de care ne-am indragostit – la fel, nu o sa va descriu satul sau istoria lui, au facut-o altii muuult mai bine. Daca acum in decembrie am avut aceasta senzatie, ma gandesc cum oare ar fi undeva in luna mai pe aceste meleaguri. Am plecat de la hotel fara absolut nicio tinta, umbland ba pe strazile principale, ba pe cate-o ulita care nu stiai daca te va scoate la civilizatie sau te va papa ursul la margine de padure. Am ajuns si la manastirile lor (din pacate, inchise bisericile desi era duminica la pranz), am facut stanga-dreapta-in sus-in jos fara absolut nicio tinta, am strigat dupa matze tulburand linistea nefireasca a locurilor. Am papat de pranz la taverna de langa hotel (peste drum de aia din seara precedenta – poate le recunoasteti voi in poze, ca nu le stiu numele), platind pentru o bere+un suc, o portie de coaste de porc cu cartofi si branza + o fasole “asbanaski style” cu pastrama uscata, vreo 24 leva. Tot aici am mancat si seara, cand pentru 38 de leva am savurat un mixgrill, un pui cu ciuperci si legume la gondola de lut, bere, suc si apa. De mentionat ca ziua era plin satul si se vorbea numai romaneste pe strazi (la fel si in VT); tot de mentionat e ca cei din carciumi vorbesc engleza sau macar iti dau senzatia asta, intelegand ce le spui.

Ce mi s-a mai parut interesant/ciudat in Arbanasi… Pe foarte multe porti sint poze cu persoane decedate; o fi o traditie a lor, asta e. Pe foarte multe porti am vazut inscriptii cu “cод” si nu stiam ce inseamna, pana cand nu am vazut o masina patruland pe strazi la ore tarzii – este de fapt o firma de paza ce asigura siguranta (nu stiu daca si increderea).

In dimineata plecarii spre casa, dupa ce am stat 2 ore sa dau gheata de pe masina – pentru ca freezing rain doua zile la rand si masina parca era imbracata intr-un cocon – am mai dat o tura in plimbare prin sat, intr-o liniste care te-ar putea enerva. Eram doi nebuni care se bucurau de fiecare moment si de tot ceea ce era in jurul lor, iar atunci am tipat in gura mare si m-am injurat singur: “Muta-m-as in Arbanasi! ”

VACANTE PERFECTE!!!

---

VIZUALIZĂRI: 3731 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI