Medinet Habu un templu de neocolit

TIPĂREȘTE

Exceptând fertila vale a Nilului, noţiunea egiptenilor despre pământ se rezumă la piatră şi nisip.

Templele egiptene erau ridicate din trei feluri de piatra:calcar, granit si "piatra de nisip", căci nisipul uscat al Saharei se transformă în milioane de ani în piatră mai dură decât calcarul.

La rândul lor, statuile şi monumentele, zămislite asişderea, din aceste materii aproape primordiale. Templele sunt aşezate aproape de palate iar palatele se află alături de zone funerare Ciclurile vieţii şi ale morţii sunt aproape vizibile şi palpabile.

Cel mai mare templu funerar din Egipt se află la Medinet Habu.

Este un loc arareori vizitat de turiştii care au drept destinaţie mormintele regilor şi ale reginelor sau templul femeii faraon Hatshepsut.

Pereţii de la Medinet Habu însăilează povestea zilelor de glorie ale unui imperiu demult apus. Ramses al III-lea avea sa îşi facă aici lăcaş de glorie pentru veşnicia de sub atingerea soarelui deşi mormântul său se afla la doar câţiva kilometri, în Valea Regilor.

Importanţa istoriografica a acestui ansamblu este legată de faptul că putem găsi aici reprezentări elocvente despre legăturile egiptenilor cu alte popoare şi culturi. Epoca intersectării popoarelor mării cu viaţa neamului Nilului este relatată in extenso.

Fie că se fac referiri la incursiunile războinice ale faraonilor, fie ca rămân în amintire invazii şi cuceriri ale străinilor, oamenii mărilor, originari din insulele egeene, din Anatolia, Siria sau Canaan, ocupă un loc distinct în epopeea săpată în hieroglife.

Din perspectivă arhitectonică ansamblul de la Medinet Habu se impune printr-o configuratie orientală care înglobeaza şi un palat ridicat din cărămidă. Poarta de la intrare se numeste migdol şi este proprie fortificaţiilor asiatice. Băi, săli de festivităţi, estrada pentru tron, locul haremului, fereastra apariţiilor care îngăduia faraonului să privească procesiunile şi să asiste la sărbători, toate definesc o lume particularizată.

Victoriile în războaie se cuantificau, la propriu, în numărul de creştete şi de organe sexuale bărbătesti adunate muşuroi spre gloria faraonului şi înveşnicirea învingătorului.

Templul de la Medinet Habu are 7000 metri pătraţi de sculpturi aşternute pe ziduri iar hieroglifele şi reprezentările esenţiale sunt atât de adânc săpate în piatră încat nici un urmaş al lui Ramses al III-lea nu a putut şterge din memoria pereţilor faptele şi gândurile marelui ramesid.

Mai este iterată în acest spaţiu şi instituţia adoratoarelor divine ale lui Amon prin capele ridicate în onoarea prinţeselor Amenirdis, Shepenupet si Hitocris. Soţiile sau fiicele faronilor precum şi femei cu înalte ranguri nobiliare îşi asumau, asemenea unor preotese, îndatoririle de slujitoare ale zeului Amon, exprimând astfel o altă latură a religiozităţii egiptenilor.

Templul este o hiperbolă a cuceririlor lui Ramses al III-lea în Siria şi în Nubia.

În vremuri de restrişte palatul templu devenea loc de refugiu iar mai târziu, copţii, au folosit diferite secţiuni şi incinte drept loc pentru înaltarea rugilor creştine.

Se vor fi auzit între zidurile de la Medinet Habu în vremuri demult apuse şi rugi înălţate zeilor egipteni dar şi litanii creştine cântate în cuvintele Evangheliilor.

Review republicat din blogul personal

---

VIZUALIZĂRI: 3440 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI