Paralia Skotinis

TIPĂREȘTE

Urmare de aici.

Paralia Skotinis – o destinatie mai putin cunoscuta, in apropiere de arhicunoscutele Platamanas si Nei Pori, la poalele muntelui Olimp si evident pe malul marii, E o localitate mica, cu cateva hoteluri, unele aducand mai degraba a pensiuni, caci nu au etaj, sau au eventual unul si sunt inconjurate de gradini mai mari sau mai mici, in care sunt amenajate foisoare, gratare, locuri de luat masa, locuri de joaca pentru copii, pe ici pe colo si cate o piscina.

Asa cum am mai spus, vacanta asta s-a vrut una simpla si odihnitoare si Paralia Skotinis s-a dovedit a fi un loc foarte linistit, neinvadat inca de turisti, ori de comercianti. O straduta leaga satul de autostrada. La capatul acesteia e marea si in apropierea plajei sunt cateva hoteluri cu terase la parter. Asta ar fi centrul. N-am ajuns aici decat intr-o singura seara, cand am luat masa pe terasa restaurantului aflat la parterul unui hotel (Lefkes cred) dupa o plimbare scurta pe strada dintre hotel si mare. Nu am vazut taverne (doar una, ma refer la cele separata de hoteluri), tarabe cu maruntisuri, nici magazine macar, dar nici nu le-am cautat.

Am remarcat ca in zona sunt multe campinguri. Practic padurea ajunge pana la plaja si printre copaci sunt amenajate zone largi cu corturi, si rulote. N-am intrat, dar parea placut din strada: multa umbra si multa liniste. Campingul Afroditi e in stanga “centrului”. Campingul Gkaras e in capatul din dreapta al satului, iar ceva mai departe in San Panteleimon am mai vazut doua, Arion si Orpheus, parca. San Panteleimon e alt sat, ceva mai “evoluat” spre titulatura de statiune, la 10-15 min de mers pe jos de Paralia Skotinis, inspre Platamonas. Trecerea dintr-un sat in altul e aproape insesizabila, este o portiune mai pustie la un moment dat si se trece un pod peste un rau. Ce se remarca insa imediat e diferenta de animatie, prezenta unei strazi comerciale pline cu magazine cu suveniruri, taverne, hoteluri si vile. La capatul unei plimbari de inca 10 minute insa si acest sat e gata :)

Revenind la Paralia Skotinis (sau Skotinas, cum am mai vazut scris), denumire ce inseamna practic Plaja Skotinei – Skotina fiind un sat la cativa km departare, undeva mai spre munte, nu la malul marii – am vazut si aici un magazin, un fel de mini-market cu de toate. Noi am cumparat doar vederi din el, dar am vazut paine si altele de-ale gurii, cosmetice, etc. Ca locatie, se afla chiar la intrarea in localitate cum vii de pe autostrada si este lipit de Pieria Studios, un mic hotel, ce apartine aceluiasi proprietar presupun, pentru ca de la magazin ni s-a dat un fluturas- reclama pentru hotel.

Hotelul, sau vila, sau pensiunea (ca nici nu stiu cum sa ii spun) la care am stat noi se numeste Priona Rooms si se afla la 500 de metri mai in dreapta, pe o strada cu sensurile de mers despartite de un spatiu verde, o strada larga si linistita, dar neasfaltata (cu pietris). Pe stanga si pe dreapta se insira case, partial ascunse de verdeata curtilor/gradinilor ce le inconjoara. Doar cateva au aspect de hotel/pensiune, dar cred ca toate ofera camere de inchiriat, chiar daca nu au firma la poarta. Si nici cele care au firma la poarta nu arata cine stie ce, de exemplu peste drum de Priona Rooms e Livithra Hotel, ce are si piscina si restaurant, dar asta am vazut pe net, caci din strada nu se vede mare lucru. Alaturi de Priona Rooms se afla Geromichalos (nu le separa nici macar un gard, se intra cu masina pe aceasi poarta, doar ca pentru unul parchezi in dreapta, pentru celalalt in stanga), un hotelas cochet de data asta, cel putin privit de afara. Aici strada pare sa se termine, dar mai sunt cateva cladiri ascunse in vegetatie si dupa Geromichalos. Exista chiar si o mica biserica, napadita de balarii atat de inalte ca abia se desluseste printre ele. De aici strada coteste la stanga si nu mai e atat de larga, in schimb e strajuita pe ambele parti de arbori inalti, cu trunchiuri contorsionate, cu coroane uriase, ce se unesc intre ele, formand o bolta de umbra ce conduce pana la plaja. Mi-a placut mult, mult de tot drumul asta, e o placere sa mergi dimineata catre plaja ferit de soare si o placere si mai mare sa te intorci la pranz pe asa o umbra. Pe stanga acestei stradute sunt cateva spatii de cazare, am retinut vila Elena si Hotelul Sintrivanis, foarte ingrijite si cochete, apoi campingul Gkaras. Pe dreapta strazii pare sa fie un capat de padure, dar gardul de plasa care inconjoara locul ma face sa cred ca e totusi o proprietate privata. Se vede si o cladire ceva mai departe de drum, dar e inghitita de vegetatie si pare parasita, sau cel putin uitata de ceva timp de proprietar. Daca ar fi sa fac un top al locurilor ce mi-au placut mai mult in Paralia Skotinis, drumul acesta catre plaja ar fi pe locul I :)

Si iata-ne ajunsi pe plaja. Doamne, cat am mai cautat eu informatii despre plaja din Paralia Skotinis inainte de a face rezervare aici … si nu am gasit nimic… asa ca acum detaliez pentru alti potentiali cautatori de informatii: Plaja exista si e destul de larga, iar de lunga… nu mai zic. Este nisipoasa, dar sunt si pietre, care cat o maslina, care cat un ou, dar nu ascutite, ci ovale, bine slefuite de apa. Nu deranjeaza pietrele raspandite pe plaja, dar nu pot sa spun acelasi lucru despre cele de la malul marii. La intrarea in apa, o “banda” de pietre lata de un metru si mai bine ne-a pus talpile la grea incercare. Repet nu sunt ascutite, dar mie tot nu mi-au placut. Imediat dupa intrarea in apa se raresc semnificativ, si mai apar doar pe ici pe colo. Imediat dupa zona cu pietre apa se adanceste rapid, astfel ca nu se poate inainta mai mult de cativa metri, in functie de inaltimea si curajul fiecaruia. Sunt prezente geamandurile, nu am idee la ce adancime, presupun ca pe la 2-2,5 m, ca erau destul de aproape. Inca niste date “tehnice” despre apa: este curata, fara alge, fara vietuitoare vizibile, fara valuri –cel putin asa era cand am fost noi. Desi a plouat in fiecare zi si aproape in fiecare noapte, a doua zi s-a putut face si plaja si baie, apa ramanand calda si placuta. Plaja e curata si ea, deloc aglomerata si inafara de pietre n-am vazut pe ea nimic altceva gen: pahare de plastic, mucuri de tigari, doze de cola… nu, nimic din toate astea, desi nici cosuri de gunoi nu imi amintesc sa fi vazut… La iesitea de pe aleea umbrita, pe plaja se gaseste un bar ce ofera sezlonguri “gratuite” daca cumperi de la ei de 5-6 euro, respectiv cafea si apa daca imi amintesc eu bine. Nu stiu sigur, caci noi nu am luat, preferand contactul direct cu nisipul. Nu pot sa dau detalii despre alte portiuni de plaja, n-am fost decat aici, fiind cel mai aproape de „casa“, la 10 minute distanta. Privelistea din apa catre uscat este foarte frumoasa, dupa fasia de plaja se vede “padurea” si in fundal, nu foarte departe muntii. De mentionat ca acestia au fost mereu acoperiti de nori, si in fiecare zi catre pranz norii se intindeau si peste plaja, iar spre seara aparea si ploaia. Interesant este faptul ca acest fenomen se intampla doar in aria plajei noastre, din ce am observat eu in Nei Pori era mereu soare, norii nu se intindeau pana acolo si de multe ori nici pana la Platamonas. Chestie valabila si in directia cealalta, spre nord. Intr-una din zile chiar am fost la plaja in Platamonas si Nei Pori si ne-am copt, n-a fost nici un fir de nor toata ziua. Dar ne-am intors la timp sa nu ratam ploaia de seara! :) Cum eu ador balaceala in apa, dar nu si perpelitul la soare, mie mi-a priit cum nu se poate mai bine „palaria” zilnica de nori olimpieni, mi-au prelungit orele de balaceala pana dupa pranz, lucru ce altfel nu s-ar fi intamplat

Asa cum am mai spus, multe de facut in zona nu sunt, noi ne-am odihnit, ne-am plimbat pe jos si cu bicicleta (am avut la dispozitie biciclete la hotel, gratuit) am „inspectat“ localitatile invecinate si daca pe unele le stiam deja (Platamonas si Nei Pori), pe altele le-am descoperit cu mare placere: Neos Panteleimonas, Palaios Panteleimonas de care m-am indragostit, Leptokaria si Litochoro, am gustat din preparatele traditionale grecesti si nu in ultimul rand ne-am bucurat de plaja si mare. Am fi vrut sa vizitam si cetatea Platamonas, aflata in imediata apropiere, dar nu a mai ajuns timpul, desi am stat o saptamana intreaga. Nici acum 17 ani cand am mai fost in vacanta in zona n-am vizitat-o si cum nu cred ca mai venim in partea asta a Greciei, o putem trece la obiective ratate. :)

Vacante frumoase tuturor!

P. S. Nota de la "distractie & relaxare" o vizeaza pe cea de-a doua.

---

VIZUALIZĂRI: 10214 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI