Popas de o noapte decent

TIPĂREȘTE

Pensiunea Rai este un bloc de locuinţe cu destinaţia modificată. Acest lucru de fapt n-ar fi deranjant, ba chiar dimpotrivă, având în vedere spaţiile generoase.

Camerele sunt mari, dotate cu balcoane, cu holuri şi băi mari. Dezavantajul ar fi faptul că astfel gândită, clădirea nu are un restaurant, o sală de masă, ceva în genul ăsta. Proprietarii s-au gândit să compenseze cu nişte mese în aer liber, tip foişor. Ideea nu e neapărat rea, deşi nu ştiu cum se descurcă în sezonul rece. Acum, vara însă, profitând de vremea caldă, unii dintre clienţi au ales să-şi petreacă mare parte din noapte, la taclale în sus-numitul foişor. Acesta, fiind amplasat în imediata apropiere a clădirii, într-o curticică cu acustică bună... e lesne de înţeles că a dus la un disconfort general pentru cei care doreau să se odihnească. Trecând peste acest aspect, am apreciat bunăvoinţa gazdelor. Ele, probabil, n-au vrut decât să ofere cât mai multe opţiuni.

Să revenim la camere. Am primit o dublă la etajul 4 din cele 5 sau 6 ale clădirii. Fără lift. Cam greu cu bagajele şi picioarele obosite, pe scări, ce să zic. Camera (o garsonieră în proiectul iniţial) era imensă dar burduşită cu mobilier suplimentar, respectiv două fotolii extensibile şi efectiv extinse, noptiere, măsuţe, dulap, alături de patul king size. De pe hol se accesa decomandat şi baia (foarte mare, dotată fără cusur), dar şi o altă mică încăpere (bucătăria iniţială) deocamdată goală goluţă. Am avut prosoape de bună calitate, mari, albe şi şampon, săpun, hârtie igienică. Există şi tv, dar neinteresându-mă prea tare, n-am reţinut dacă era mare, mic, plat sau nu. Din balcon, cum spuneam, dădeam în curtea din spate, spre mesele acoperite, iar în plan depărtat spre alte curţi de vile şi, în final spre un deal împădurit.

Dimineaţa, am primit cafele/ceaiuri la discreţie şi ceva prăjiturele tip Măgura (dacă ştiţi despre ce vorbesc). Se stătea la televizor, pe terasă, unde alţi turişti îşi preparau micul dejun mai consistent din resurse proprii. O atmosferă de camping, nu neapărat neplăcută, aş zice.

Aş mai preciza că alături de pensiune, într-o curte, ce-i drept deschisă, am putut parca maşina, aproximativ la îndemână.

Cu toate plusurile şi minusurile amestecate, recomand această pensiune, întrucât găsesc raportul preţ/calitate ca fiind corect. E un popas ideal atunci când vrei să abordezi Transfăgărăşanul cu forţe proaspete, de cu dimineaţă, ori pur şi simplu să eviţi zona Dealul Negru dacă te prinde seara în drum spre Sibiu.

---

VIZUALIZĂRI: 1417 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI