Vila Castelul Maria - romantism în bleu

TIPĂREȘTE

În mijlocul unei grădini imense, cu un design spectaculos, se află Vila Castelul Maria, un loc care respiră romantism. Puteți ajunge aici doar pentru a servi masa într-un cadru natural minunat, ori pentru a petrece câteva zile departe de tot și de toate. Noi am ales cea de-a doua varianta, la începutul primăverii, după ce am acumulat o perioadă infernală la serviciu. Ne-am decis ah-hoc, sâmbăta dimineața la cafea: hai să ducem copiii la bunici și să mergem undeva doar amândoi! Zis și făcut!! Și cum de Vila Castelul Maria auzisem de ceva vreme, dar nu reușisem să o vedem măcar, și cum e relativ foarte aproape de casă, am căutat locația pe net, am sunat, aveau un apartament liber, am rezervat doar pentru o noapte. Am ajuns sâmbăta la prânz. Ne-a plăcut de la prima vedere aspectul său medieval cu ferestre acoperite cu obloane de lemn. Bunnn! Acum să vedem ce vom găsi în interior!

Localizare

Vila Castelul Maria are, așa cum îi spune și numele, aspectul unui castel și este construită cu inserții din blocuri masive de piatră cioplită extrasă din cariera din localitatea Banpotoc. Banpotoc este locul de unde a preferat Brâncuși să folosească travertinul pentru a ridica uluitoarea Poartă a Sărutului și Masa Tăcerii. Pentru a ajunge aici, se poate lua ca punct de reper orașul Simeria și mai exact Parcul Deondrologic Arboretum, pe lângă a cărui intrare șerpuiește șoseaua ce duce spre Banpotoc. Drumul este rupt, dar practicabil la o viteza adaptată. Atât șoseau cât și parcul erau în reabilitare. Din Simeria există indicator spre Banpotoc și implicit spre vilă. Am înțeles că tot aici, în localitate sunt și izvoare de apă minerală, dar noi nu le-am căutat.

Amplasare

Vila este amplasată, așa cum am mai scris deja, în interiorul unei grădini fenomenale, aproape parc. Poți petrece ore în șir în această grădină fără să știi ce este plictisul. Deși eu sunt o fire foarte activă, aici, tolănită în leagăn, în liniștea naturii, tulburată doar de gureșe păsărele, nu am simțit gustul amar al plictisului care mă încearcă adesea, ci din contră, am regăsit puțin din raiul pierdut al copilăriei. Mi-a plăcut la nebunie designul peisagistic. Era sfârșit de aprilie, așa că, florile și copacii erau în toi, lalele, miosotis, tot felul de arbuști înfloriți, copacii ninși de albul petalelor, o feerie de culori și parfumuri. Din loc în loc sunt mese cu scaune din piatră sau fier forjat, havuzuri și minuscule fântâni arteziene. Ne-am plimbat pe alei de piatra și prin iarba moale și crudă.

Din stradă se pătrunde direct în parcarea din fața vilei, pe jos este pavat cu pietricele albe. De jur împrejur flori și arbuști înfloriți. Parcarea este gratuită.

Cazarea

Există două intrări, noi furați de peisaj nu am urcat scările din față, ci am ajuns în spatele vilei, dar și pe aici se poate intra. Am pătruns într-un interior intim, un amestec de nou și vechi, arcade albe și mobilier din lemn masiv, gresie albă pe jos, pereții la fel, unii albi, alții în nuanțele deschise ale nisipului, contrastează plăcut cu umbrele și culoarea mai închisă a mobilierului și cu plafonul din lemn lăcuit. În restaurantul de la parter era o petrecere, de botez, cred, noi am cerut să vedem camera și apoi am luat o cafea, să ne revenim după drum, care oricum nu a fost prea lung. :) Deși la telefon ni se spusese că au un apartament liber, la fața locului am constat că erau libere toate cele 3 apartamente existente aici.

Acest castel oferă turiștilor trei apartament, fiecare purtând o altă denumire cromatică și fiind decorat diferit în raport cu celelate și o cameră la mansardă. Am avut privilegiul de a alege care apartament am dorit noi din cele trei: apartamentul albastru, apartamentul crem și apartamentul roșu. Fiecare avea altceva, o altă frumusețe, eu le-aș fi ales pe toate, dar pe rând, în fiecare weekend câte unul. În apartamentul bej mi-a plăcut mai ales aspectul drăgălaș, aproape adolescentin feminin al dormitorului. Pe pereți fâșii de tapet cu trandafiri roz. Apartamentul roșu era somptuos, în living o măsuță de fier forjat cu un sfeșnic, invita mai degrabă la scrie reviewuri, decât la romantism, așa că am ales apartamentul albastru. Acest apartament are living încăpător, dormitor și baie. L-am ales datorită băii, pe care am considerat-o o adevărată piesă de rezistență. Livingul are canapea albastră desigur, înobilată cu pernițe albe, o masă rotundă, acoperită cu o pânză albastră, drapată până la pardoseală, scaune cu huse albe, o altă măsușă doar pentru cafea, pe care trona o lumînare, pentru atmosferă. Livingul are 5 geamuri mari, împobobite cu perdeluțe scurte, extrem de cochete, pe gustul meu. Aici am luat micul dejun dimineța. Atmosfera este foarte plăcută, te simți răsfățat. Dormitorul nu epatează cu nimic, mobilier clasic, de lemn, pat matrimonial, două noptiere, fără veioze, există cîâe o aplică pe perete, deasupra fiecărei noptiere. Însă sunt mici obiecte decorative care fac diferența: sfeșnice, lămpi, lampadare, flori naturale în ghivece, corpuri de iluminat și mai ales forma ferestrelor și perdeluțele. Baia însă este demențială, din marmură albă, aici am găsit doar două cupe de șampanie albastre, cu oglinzi și lumânări și mai ales cu cada îngropată în pardoseală. Acest aspect inedit mi-a plăcut mie cel mai mult. Am avut un fel de Spa privat.

Micul dejun este opțional, noi am ales să-l primim în cameră, au fost extrem de discreți, iar servirea și ceea ce ni s-a oferit, au fost ireproșabile. Cafea, ceai, un coș de pâine, un platou cu mezeluri, branzeturile, legume, unt, miere într-un vas de ceramic, special pentru miere, așa, ca acasă, câteva fursecuri pentru cafea. Și acea atmosferă magică, de a mânca în intimitate și de nu pregăti tu masa!! Oh, dar ce bine e!!!

Restaurantul

Pe lângă spațiile de cazare Castelul Maria are două restaurate, unul la parter, altul la etaj, noi am mâncat doar la etaj, lângă șemineu. Era totuși o zi călduroasă și nu ardeau acolo bușteni. O altă masă am luat-o în curte. Meniul este variat, preparatele sunt gustoase, fără a excela însă. Mi-a plăcut că fiecare pagină din meniu avea câte un aforism, astfel am aflat că “E nevoie de patru oameni să facă o salată: înteleptul adaugă sare, zgârcitul oțet, risipitorul adaugă ulei, iar nebunul le amestecă. ” că ”Pentru a bea apă și a dormi afară nu trebuie să ceri permisiunea nimănui”, că ”Orice lucru are un capăt numai cârnatul, două!! ” și alte câteva astfel de maxime condimentate. Noi am luat aici o cină usoară, pe care am început-o cu desertul. : )) Când am intrat în restaurant, am trecut pe lângă bar, iar pe bar erau trei tăvi cu trei tipuri diferite de prăjituri de casă, cum eu ador dulciurile, nu m-am putut abține și am comandat din fiecare sortiment câte o porție. Foarte bune toate, cel mai mult mi-a plăcut cea cu nucă. A doua zi la pranz am mâncat o supă de găluște, o porție de bruschete, păstrăv la grătar cu lamâie, mușchiuleț de vită, cartofi țărănești, desertul și apa – care credeam că e gratis, conform spuselor proverbului, dar pentru că a fost minerală, a fost cu bani! :)

Peste tot este Wi-Fi.

Mi-a plăcut la nebunie Vila Castelul Maria, m-aș reîntoarce acolo chiar acum, este o locație despre care am doar cuvinte de laudă și pe care o recomand din toată inima celor care doresc să petreacă zile și nopți impregnate de romantism!

Și o piesă potrivită, tot în bleu:

https://www.youtube.com/watch?v=wHUNoUFrh6E

---

VIZUALIZĂRI: 3303 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI