Coasta de Azur - Destinatie finala Cannes

TIPĂREȘTE

Vacanta se terminase in Sardinia, nava ne debarcase in Genova si trebuia sa ne facem ruta de intoarcere catre tara. Initial planuisem sa trecem prin Milano, pentru a vedea Domul, a doua biserica ca marime din Italia, Opera Scala si castelul Sforzesco. Insa ne-am gandit sa ne mai prelungim putin vacanta si sa vedem, chiar daca din fuga si Coasta de AZUR, macar ca idee pentru o vacanta ulterioara. De la Genova pana la Cannes nu sunt mai mult de 280 km, deci nu prea mult de mers. Oricum am optat pentru soseaua de coasta, care trece prin fiecare oras, pe autostrada n-am fi vazut nimic. Drumul l-am facut in mai bine de 6 ore, au fost multe portiuni in care nu puteam depasi 40km/h, au fost multi kilometrii pe care i-am facut urcand si coborand stradute inguste, strajuite de vile somptoase, cu garduri inalte, multe dintre ele pazite. Privelistea de la inaltime era minunata, se meritase sa alegem acel traseu. Noroc cu GPS-ul caci altfel nu ne descurcam pe-acolo.

Am trecut prin: Arezano, Savona, una dintre cele mai cochete statiuni italienesti, Albenga, Alassio, Andora, Cervo, Imperia, Santo Stefano al Mare, San Remo unde am facut un mic popas pentru a vizita faimosul teatru Ariston, unde an de an are loc Festivalul de muzica de la San Remo.

Apoi am intrat in Franta prin Menton, un alt orasel-statiune cochet de pe riviera franceza, am trecut prin Vue de Roquebrune pentru ajunge la Monte Carlo, subdiviziunea Principatului de Monaco. Aici am aflat ca Monaco, este al doilea stat ca marime din lume, dupa Vatican, dar unul dintre cele mai dens populate din lume. Principatul de Monaco nu are armata proprie, securitatea statului fiind asigutata de catre Franta si Statele Unite ale Americii.

Am incercat sa parcam undeva in centrul orasului Monte Carlo, dar n-am gasit nici un loc. Ori am fost noi prea ghinionisti, ori chiar nu erau locuri disponibile. In incercarea mea sa parchez intr-un loc in stil romaneste, jumatate pe trotuar, jumatate pe o stada, m-am lovit de refuzul unui politist care aparuse de niciunde. Am plecat repede fara sa ma tocmesc prea mult, stiind ca dau amenzi cu generozitate. Am inteles ca au cel mai mare numar de politisti pe cap de locuitor, asa ca nu m-am intrebat prea mult de unde aparuse. In fine, am dorit sa vedem Cazinoul faimos pentru oamenii celebrii care joaca acolo si sa ne plimbam si noi pe circuitul de formula 1. Am facut de doua ori acest traseu, prima data admirand limuzinele din fata cazinoului, in viata mea nu vazusem atatea limuzine pe metru patrat. Am facut foarte multe fotografii pentru ca nu se stie daca voi mai vedea vreodata o asemenea aglomeratie de Ferrari, Cadillac-uri, Rolls-uri si alte asemenea marci celebre. La a doua tura mi-am pus sotia sa filmeze circuitul care l-am facut si eu cu Skodita mea. In tunelul de sub Cazinou am accelerat la peste 100 km/h, imaginandu-mi ca sunt intr-un Ferrari pilotat de Schumacher, dar m-am trezit repede cand am vazut o camera video de supraveghere a traficului. Cu promisiunea facuta sotiei ca vom reveni pentru o vacanta aici, ne-am inscris pentru iesirea din oras.

Apoi am ajuns in capitala Coastei de Azur, la Nisa, unde am admirat una dintre cele mai lungi si frumoase plaje din lume. Bulevardul care merge paralel cu plaja, pe mai multi kilometrii, este incadrat de palmieri impunatori si cladiri vechi care incearca sa-si pastreze istoria intre cele mai noi constructii.

Am parasit apoi Nisa, luand-o spre Antibes, unde am ajuns destul de greu, drumul fiind ingreunat de foarte multe masini parcate pe marginea drumului, in locuri interzise. Plaja era foarte lata si foarte aglomerata, miile de turisti neavand alta posibilitate de a-si lasa masinile decat pe marginea drumului. Oricum cred ca nimeni nu a incasat acolo amenda.

In cele din urma am ajuns la Cannes, si ne-am indreptat spre hotelul IbisLe Cannet, unde am rezervat o camera. Dupa o ora am iesit din hotel, ne-am urcat intr-un taxi si am cerut sa ne duca la Palais des Festivals et des Congrès, acolo unde an de an se organizeaza Festivalul de Film.

Deja se intunecase, am fi vrut sa vedem faleza si plaja celebra pe timpul zilei, dar putem spune ca si seara este foarte frumos. Ne-am plimbat de-a lungul falezei, am admirat hotelurile impunatoare, restaurantele selecte de pe faleza, masinile de epoca decapotabile conduse de bunici, in compania unor domnisoare dragute, ne-am plimbat pe strazile inguste din centrul istoric, acolo am descoperit un restaurant turcesc cu preparate turcesti unde am mancat pe saturate, am facut putin shopping, preturile nu ni s-au parut foarte mari, am ramas surprinsi de cati romani am intalnit acolo. Am incheiat plimbarea cu un tur al discotecilor de pe plaje, in aer liber. N-am mai putut ramane, copii dadeau semne de oboseala, asa ca am chemat un taxi care ne-a dus inapoi la hotel. O calatorie cu taxiul de pe faleza la hotelul unde am stat noi cazati, adica aproape 6 km ne-a costat 7 euro, dar acolo existau numai taxiuri de lux, sau numai din acelea am vazut noi.

A doua zi am plecat din Cannes, cu regretul ca n-am mai putut ramane macar o zi, dar cu promisiunea ca vom reveni. Am iesit direct la autostrada si ne-am incadrat catre Italia. Pana la iesirea din Franta, am fost flash-uit de 2 ori de camerele video din trafic, ultima data intr-un tunel unde marisem viteza. Dar pana acum n-am primit nici o amenda. Mi-a placut autostrada, tunelurile, de fapt am ramas impresionat prin cate zeci de tuneluri si viaducte am trecut, ma gandeam ca noua ne-ar trebui 100 de ani sa facem o autostrada asemanatoare.

Intr-adevar pana am iesit din Franta, am platit in jur de 15 euro adica cam 1, 5 euro de kilometru de autostrada. Apoi am intrat in Italia, am luat cartela de autostrada, si pana la iesirea din Italia, la Tarvisio, la granita cu Austria, am platit 46 de euro.

Cam asa au decurs lucrurile pe Coasta de Azur.

---

VIZUALIZĂRI: 5049 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI