Restaurant Contele Dracula - la masa cu scheletele... sau poate nu!

TIPĂREȘTE

Vine o zi, in care, fiecare dintre noi se satura de canicula din marile orase, de aerul sufocant, dar nu am dori sa inlocuim peisajul citadin cu cel rural. Mie imi place deopotriva viata la oras si viata la tara, totusi, de departe, prefer orasul. Mi-e drag, deopotriva sa vad locuri a caror modernitate sa ma fascineze sau locuri care, prin simplitatea lor reusesc sa-mi picure liniste in inima si in creieri. Mi-e drag deopotriva sa citesc legende avand ca protagonisti personaje fascinate, iar daca e posibil, sa ma reintorc pentru cateva ore, doar, in timp, o fac intotdeauna cu interes si placere. Un astfel de loc, care imbina cate putin dintre elementele de liniste, modernitate si mai ales istorie si mister este Hotelul Castel Printul Vanator. Castelul Printul Vanator este loc “altfel”, care m-a surprins si m-a purtat in alte timpuri care nu au fost nicidecum mai blande decat cele pe care le traim astazi? Aici, in restaurantul acestui hotel, am luat masa intr-un cadru iesit din tiparele obisnuitului si m-am simtit cu adevarat ca un oaspete.

Am descoperit acest loc intamplator intr-o duminica dimineata, la prima ora, aici pe Afa - intr-un excelent review al userului @Alina Morar (vezi impresii) - in timp ce familia mea savura ultimele ore de somn, iar dupa-masa, eram deja toti patru oaspetii acestui loc neobisnuit si incantator.

Localizare

Este vorba despre despre Hotelul Castel Printul Vanator, aflat in localitatea Turda din judetul Cluj, pe strada Sterca Sulutiu nr. 4-6, in incinta caruia se afla restaurantul “Castelul lui Dracula”. Face nota discordanta cu cladirile vecine, nu doar prin colorit, cat mai ales prin stiul architectural si grandoare. Pitit pe o straduta stramta ce se deschide din centrul orasului, castelul – la propriu – sta ascuns printre cladiri gri, deprimante. Inca de cum intri in parcarea restaurantului patrunzi inr-o cu totul alta lume, diferita de cea obisnuita. Locatia se aseamana unei doamne gratioase de la curtea lui Vlad Tepes, iesita, in lume, printre muritorii de rand….

Vedere de ansamblu

Parcarea pietruita si nu foarte mare, te conduce in curtea interioara pietruita si ea si ornata somptuos. Lemnul, piatra, fierul forjat sunt elementele ce alcatuiesc un decor superb. Curtea este plina de verdeta, pare o gradina folosita pana la amanunt, cu alei curate, pietruite, cu flori, arbori, arbusti, piese de mobilier executate din fier forjat, statuete, cu masute si banci din loc in loc, care aduc o nota de caldura cocheta locului. Pe frontispiciu troneaza drapelul Romaniei si al Americii. Castelul este construit din piatra si are doua niveluri. Turnurile si turnuletele imita perfect aspectul unui castel medieval, iar baticurile de tigla rosie aduc o nota de trufie acestei constuctii semete. Cand am ajuns noi ploua marunt, asa ca ne-am adapostit repede in interiorul cladirii, unde, la fel de repede am tresarit usor, a mirare…

Noi nu am vizitat hotelul in sine, ci doar restaurantul, asa ca ma voi limita la a scrie doar despre ce am vazut. Restaurantul este divizat in trei parti: cu specific roamanesc, cu specific vanatoresc si cu specific Dracula!

Cum intri pe usa confectionata din lemn masiv, patrunzi in sala de la parter ornata in stil traditional romanesc. Mobilierul este deasemenea din lemn masiv, frumos sculptat, fiecare spatar de scaun ilustreaza o anumita scena de vanatoare. Piesele de mobilier sunt unicat. Pe mese exista frumoase obiecte de artizanat, peretii sunt zugraviti in alb, placati din loc in loc cu piatra si decorati cu vase de lut, masti din lemn, tablouri diverse. Pe jos este piatra. Aici am servit noi masa, in zona dedicate bucatariei roamanesti.

Scarile interioare te duc spre celelate incaperi mult mai fascinante din punct de vedere turistic. La etaj este o sala mare, ce imita un muzeu cinegetic, plina de trofee: blanuri de urs, veverite impaiate, porci mistreti, capete de urs, de cerb, vulpi, rasi, peretii sunt plini, din fiecare cotlon te privesc cate o pereche de ochisori ce nu se mai inchid vreodata. Baiatul meu cel mare a fost pur si simplu fascinat. Aici e zona cu specific vanatoresc.

De aici, pe o usa pe care troneaza o inscriptie infioratoare, scrisa cu litere “ insangerate” se patrunde in Castelul Dracula - restaurantul cu specific Dracula. Esti atentionat solemn inainte de a pasi inanuntru: Cine se gandeste la moarte, sa nu mearga cu mine. Acela sa ramana aici. Dracula. Castelul Dracula este de fapt o camera cu peretii din piatra prin care sunt zidite cranii si schelete. Pe pereti sunt pictati vampiri, scene sadice, exista si un bustean pe care zace o mana taiata plina de picaturi de sange alaturi de barda cu care s-a savarsit supliciul. In mijloc o masa mare din lemn masiv, isi asteapta oaspetii, care vor servi masa scrutati indeaproape de insusi Contele Dracula, in marime naturala pictat pe unul dintre pereti. Intr-un colt, exista un schelet imbracat in haina neagra tipica mortii, asa cum apare ea ilustrata in cartile de povesti pentru copii. Desi nu am atins nimic, sunt sigura ca scheletele si craniile erau reale. Acum, ramane doar sa ma intreb cine are apetit intr-o astfel de camera?? Eu una, nu! Dar sa o privesc mi-a placut, desi am gasit-o infioratoare de-a dreptul.

Meniul

Bucatele sunt variate si pentru toate buzunarele, fara a putea spune ca preparatele sunt ieftine, dar nici foarte scumpe tinad cont de locatie. Gasesti un purpuriu de mancaruri, cu specific romanesc, vanatoresc, din bucataria italiana, si bineinteles cu specific Dracula: turculet afumat cu usturoi, barbatie de vampir distrusa, etc. Acestea din urma aveau preturi pe masura denumirii, nici nu am avut curiozitatea sa le incerc, doar baietelul cel mare a fost tentat, dar am zis... pas. Noi am comandat clasic: gratar din ceafa de porc cu cartofi aurii pentru baiatul cel mare – gratarul bine facut, copilul a mancat tot, tot. Eu am luat o salata cu dressing din sos vanatoresc – pot spune cu mana pe inima ca a fost una dintre cele mai bune salate pe care le-am mancat in viata mea, un deliciu, un amestec inedit de arome si texturi, grozav de savuroasa. Iar sotul ceva amestec de mai multe carnuri cu sos, ficatei si mamaliguta – nu mai retin cum se numea, dar a fost bun. Intotdeauna noi comandam diferit si gustam fiecare de la fiecare! Asa de bune au fost sosurile acestea preparate in bucatarie, incat am comandat cantitati duble, deoarece pana au adus ceea ce comandasem, le-am mancat cu paine. La desert am luat papanasi babani - asa i-am numit eu, erau foarte dolofani, aromati, imbaiati in dulceata de afine din belsug. Servirea a fost ireprosabila, tacamurile sclipeau de curate, chelnarita extrem de amabila. Toata comanda a costat putin peste 100 de lei, cu apa si sucuri cu tot, nu mi s-a parut scump, tinanad cont de generozitatea portiilor si de ambianta.

Completari

Nu pot incheia fara sa spun cateva cuvinte despre toaleta. Am iesit din restaurant pentru a ajunge la toaleta, este asezata separat. Odata intrat la toaleta ai impresia ca esti intr-o camera obisnuita, spatiul este foarte mare, mirosurile tipice lipsesc, totul este curat, inmiresmat, iar obiectele sanitare nu sunt cele obisnuite, din nou si aici bunul gust si lipsa zgarceniei in alegerea materialelor de decor se fac simtite din plin.

Se poate servi masa sau doar o bautura si in curte, pe terasa, dar la ora respectiva ploua marunt asa ca... Totusi am admirat cu nesat terasa splendida executata din lemn cioplit, avand alaturi fantanita arteziana construita din pietre de rau, avand in mijloc un castelas tot din piatra. Totul ne-a fascinat si ne-a incantat peste masura.

La iesirea din curte, pe partea drepata, la subsol am observat ca este un magazin de antichitati, mi-ar fi placut sa il vizitez si eventual sa cumparam un suvenir - sunt sigura ca am fi avut de unde alege, dar magazinul era inchis la ora respectiva. Tot in materie de shopping, la iesirea din curtea restaurantului, vis a vis cumva, am zarit un magazin ce comercializa bijuterii confectionate din pietre semipretioase, as fi vrut sa dau o raita, dar din pacate, era inchis.

Final

Masa luata la acest restaurant, la finele unei zile pline de surprize, o consider o incununare a acelei zile, ciresica glasata de pe tortul de ciocolata! Restaurantul “Castelul lui Dracula” este locul minunat in care am avut bucuria sa ma simt impreuna cu familia mea ca un adevarat oaspete, intr-un decor de poveste, unic si inedit.

---

VIZUALIZĂRI: 3575 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI