Kampa sub Pod si independenta Frantei

TIPĂREȘTE

Cine trece Podul Carol in plin sezon turistic are nevoie de coate ascutite si rezistenta la claustrofobie. Pana si pe Andrii Popa cel vestit l-ar incerca nelinistea in fata unui tsunami de corpuri, palarii, aparate de fotografiat si voci care de care mai stridente. Asa ca atunci cand apare frumoasa scara dubla, construita in secolul XVII, multi cedeaza nervos si coboara rapid, jurand sa vada restul statuilor mai tarziu, eventual dupa miezul noptii. Inca de pe scara, privelistea asupra piatetei rasfatata cu numeroase restaurari costisitoare este idilica: piatra cubica, bancute, doua randuri de pomisori eleganti nici prea mici nici prea mari, casute dragute si super ferchezuite, si adesea cate o expozitie, targ sau alta festivitate. De data aceasta piateta este rezervata culturii si mai ales gastronomiei franceze, avand in vedere ca Franta serbeaza maine Ziua Independentei. Asa ca descrierea mea va cuprinde si targul frantuzesc.

S-o luam metodic, de unde am ramas la descrierea trecuta "In Kampa pe stanga", adica la Vila Werich. Imediat ne intampina alte urme de inundatii, sub forma de placute pe zidul unei case acum imaculate. Placuta de jos dateaza din 1890, cea de sus din 2002. Le puteti vedea in prima poza, dar trebuie sa veniti la fata locului sa va puteti imaginea cum au pustiit apele revarsate frumoasa piata si vietile celor care traiesc aici. In continuare admiram frumosul blazon dublu de pe casa din secolul XVII care este acum resedinta Ambasadei Estoniei: Casa La Vulpea Albastra. Blazonul de sus il reprezinta pe Bambino di Praga, cel de jos o vulpe albastra cu o ramura de vita de vie in gura. Sa fie strugurii acri?

De partea cealalta a pietei este iesirea la rau, un mini port de unde se pot cumpara bilete pentru excursii pe vapor. Acest loc a fost scena numeroaselor filmari de-a lungul timpului, cea mai bine cunoscuta fiind probabil pentru filmul Mission Impossible. Cineva a lasat pe zid un mesaj adresat politiei. Tu esti, Tom?

Ne intoarcem si nedorind sa intram inca in nebunia de oameni, facem un mic detour pe la Zidul Lui John Lennon. Picturile de pe zid au aparut spontan dupa Revolutie si se schimba tot timpul, asa ca daca veniti peste o saptamana va arata cu totul altfel. Ca sa ajungem la zid trecem pe Podul Indragostitilor, denumit astfel datorita sutelor de lacate legate de bare, simbol al dragostei cuplurilor care au trecut pe el. Printre lacate se vede Moara Velkoprerovska si statuia Spiridusului Apelor. La dreapta podului se afla carciuma morii, iar peste drum barul lui John Lennon, cu un submarin galben atarnat deasupra intrarii. Putin mai incolo, un grup american pe biciclete au oprit pentru moment. Ghidul, tot american, nu stie sa explice targul din Kampa "E, parca nu stiti francezii, tot timpul mananca". Ma opresc cu greu sa-i spun ceva la adresa ignorantei sale, si trec mai departe.

Inapoi la targ, nu stie omul unde sa se uite mai intai. In dreapta, un grup muzical din zona Bretaniei canta muzica moderna si clasic frantuzeasca in acelasi timp, iar vis-a-vis un stand cu diverse scoici si fructe de mare. Nu aveam cum sa fotografiem tot, mai ales ca drumul printre cozi si oameni cu farfurii si pahare a fost anevoios. Dar am ales din toate: pateuri, branza, vin, clatite, levantica si prajituri. Imi pare rau ca nu pot trimite cumva si mirosurile nemaipomenite care-ti lasau gura apa oricat ai fi fost de satul. La iesire, o mica orchestra din regiunea Armagnac au cantat dinamic spre incantarea celor din piata si celor de pe scara si de pe Podul Carol, care fotografiau si aplaudau frenetic.

Am plecat de-acolo clatinandu-ne dupa vin, mancare, cumparaturi si galagie, fredonand muzica frantuzeasca.

Cine este in Praga poate veni si maine la acest targ vesel. Duminica seara, atmosfera va reveni la normal, cu restaurantele pline, oameni relaxati si lumini tainice. Voi reveni atunci: -)

Pentru fondul muzical, melodia "La Foule" - "Multimea" a inegalabilei Edith Piaf reflecta perfect harmalaia vesela din piata. youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2006 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI