KAMPEN, poveste medievala olandeza cu cepe, zeite tarcate si vacute suspendate

TIPĂREȘTE

KAMPEN, UN SAC TURISTIC CU POVESTI ZEMOASE

Orasul olandez Kampen este pentu mine unul din vechile orase hanseatice, departe de topurile turistice europene, dar uimitor de bogat si puternic, avand cel mai bine consevat centru istoric din Olanda, cu peste 500 de monumente vechi.

Orasul isi poarta cu distinctie si cochetarie originea lui medievala, fiind ca o carte istorica si da, l-am perceput ca o poveste zemoasa si savuros de hazlie, cu mai multe felii de pepene: o felie galbena, numita ,,POVESTI CU CEPE''. o felie cu coaja verde, intitulata ,,IARBA E MAI VERDE SUS IN TURN, VACUTA MEA'' si o felie rosie si dulce, care mie mi-a placut la nebunie, fiindca se refera la un element arhitectural al caselor stravechi, pe care o botez ,,POVESTEA COSARULUI FURIOS DIN KAMPEN''

Oraselul are efectiv 34000 de locuitori si are simtul umorului, fiind cunoscut pentru povestile sale numite ,,Cepele din Kampen'', ce fac referire la prostia unora din locuitorii sai, incepand cu secolul al 16-lea. Ceapa, e o biata leguma ce inseamna o greseala.

Dar ce poate fi prostesc intr-un oras cu un trecut atat de mandru si care are cea mai frumoasa panorama din regiune asupra burgului dinspre raul Ijssel?

Cele mai remarcabile cladiri istorice stau semete, departe de zmeii cei rai, ce vor sa le rontaie grindinile, trecute prin mii si mii de nopti.

La drum cu ,,SARETA MEDIEVALA' spre taramul cepelor

Am plecat in vara anului 2012 cu familia mea olandeza intr-o ,,sareta medievala'' spre aceasta destinatie necunoscuta, un oras la distanta de o ora de Amsterdam sau 15 km de Zwolle, in provincia OVERRIJSSEL din Olanda.

Am comandat o plimbare romantica spre unul din cele mai vechi orase hanseatice ale tarii, dupa ce vazusem intr-un ziar regional o poza, superhaioasa cu o vaca, in marime naturala, atarnand suspendata pe o funie groasa deasupra unei strazi, dar atunci nu am inteles simbolul.

Am parasit zona GIETHOORN (vezi impresii) si ne-am inceput voiajul intr-un vechi Daimler al familiei, un ,,carucior metalic '' pe patru roti, pe nume ,,Barker'', in perfect acord cu caracterul medieval al obiectivului meu turistic.

Era o generoasa zi de august, cand maria sa soarele, a binevoit sa stea mai mult pe tronul lui imparatesc deasupra Olandei, fara nori care sa se smiorcaie de plictiseala. Am admirat a nu stiu cata oara peisajul idilic, deja familial mie, unde pajistile de un verde obsesiv, radeau vesele, fiind impodobite natural cu ,,zeitatile tarcate'', dolofane si indolente, ce dormitau gales pe pamantul pretios smuls din ape.

Am ajuns dupa o ora si jumatate cred, la portile orasului, trebuind sa traversam un pod, Sradsburg, o structura moderna, chiar unica. Podul are 400 de m lungime, fiind construit pe acelasi loc ca si cel vechi, fiind el insusi o atractie a zonei. Am ajuns in portul Zuiderze, care evident e pigmentat si brodat cu vapoare de agrement si chiar corabii vechi, purtand probabil in pantece povestile marinaresti ale locatarilor lor. Simbolul orasului e o corabie veche, numita Kampen Kog, pastrata insa in alta zona. Am lasat masina in parcare si am inceput plimbarea...

KAMPEN, ORASUL LIBER ,,IMPERIAL ''SAU ORASUL PUTERNIC

Cine esti tu batrane Kampen, oras vechi din anul 1200? Cum ai ajuns tu sa fii atat de glorios printre cele 7 orase hanseatice ale tarii si sa conservi atat de bine sute de cladiri?

Orasul a fost mentionat prima oara in 1227, iar in secolele 12 si 13, datorita locatiei sale favorabile pe raul Ijssel, a devenit treptat membru de marca al Ligii Hanseatice, la care a aderat, purtand comert cu Anglia, Germania si statele baltice. Imparatul MAXIMILIAN, i-a dat titlul de ,,oras liber imperial'', ca semn al bogatiei sale in Evul Mediu, el fiind in acea perioada mai puternic economic decat Amsterdamul.

In timpul Epocii de Aur, orasul avea 20 de porti, din care au ramas doar trei.

In 1572 Kampenul e cucerit de spanioli. Apoi in urma razboiului franco-olandez orasul decade treptat. Numele lui devine din nou cunoscut in secolul 19, datorita navigatiei si construirii unui nou pod pe rau.

POVESTEA COSARULUI FURIOS DIN KAMPEN

,,Frumoase case sunt construite in Kampen, dar cosurile lor sunt atat de stramte, ca nici cel mai slabanog cosar nu poate sa mai coboare din ele'' (Cepele din Kampen)

Cu mult timp in urma, un cosar din oras a incercat sa coboare din cosul unei case, purtand o noua pereche de pantaloni, dar la jumatatea drumului s-a blocat in cos. Dupa multa agitatie si ajutor, a iesit afara, furios foc si cu pantalonii rupti si murdari. Infuriat la culme s-a dus la Primarie si le-a spus inteleptilor din consiliu orasului, povestea sa.

Acestia au fost ingroziti si au hotarat sa construiasca case cu cosuri mai mari, pentru viitor. Si azi unele case din acele vremuri s-au pastrat si stau in picioare.

Am intrat in oraselul interior, cu aspect vizibil de cetate, pornind din latura nordica a orasului si am luat-o pe o strada paralela cu raul. De fapt orasul nu are mai mult de cinci sau sase strazi importante ce se intretaie, linear.

Am facut o escala la BISERICA BUITENKERK, sau Biserica ,,de afara'', construita in secolul 14, frematand de emotie in fata linistii din lacas, intr-o zi de luni, cand nici macar un turist nu tulbura tihna din interior. Spre surprinderea mea, un preot olandez m-a intampinat, fiind singur in biserica si auzind ca sunt din Romania, mi-a spus un lucru simplu si cald, ca cei patrunsi de spiritul credintei sunt pretutindeni acasa. Si, da fusese si in Romania noastra si isi amintea ca bause o palinca buna, undeva in Oradea, intr-un concediu personal. Ce mica este lumea...

Am admirat vitraliile bisericii, si orga minunata si cu parere de rau am parasit curtea bisericii, indreptandu-ne pe celebra ,,STRADA VECHE '', sau OUDERSTRAAT, o strada pietonala, unde sunt concentrate superlativele orasului. Strada Veche e o strada tipic olandeza, o defilare de umbrele si biciclete, de magazine si fresce murale colorate, cu reclame negustoresti, creatie a unor artisti locali, numite si ,,fresce ale clasei de mijloc''

Casele sunt mari, monumentale si au apartinut negustorilor bogati. Au fatade gotice si renascentiste si vezi chiar si doua trei fatade in stilul Art Nouveau.

Admir mirata suportii de lemn si grinzile de piatra, semn ca baba cloanta nu a ferit de rosaturi de haine puternicul oras de pe rau.

LADA DE ZESTRE, a orasului e insa Primaria, OUDERADHUIS, o cladire originara din secolul 14, ce a fost refacuta dupa un incendiu in 1543. Ea are doua parti, cea veche fiind in stil gotic, cealalta e din secolul 19 si e in stil neo-clasic.

Pana in 2001, mica cladire a fost folosita de oras, dar astazi ea e parte a muzeului STEDELIJK, din Kampen. De afara poti observa imediat dubla functie a cladirii. Pe o latura sunt 6 sculpturi ce incadreaza un ceas cu bare de fier. Ele reprezinta pe Carol cel Mare, Alexandru cel Mare si personificarile istorice ale Justitiei, Caritatii, Blandetii si Fidelitatii. Dar statuile au fost deteriorate si au fost inlocuite cu copii in 1933-1938.

Cladirea are si un turn inclinat cu un dom in forma de CEAPA scobita.

In interiorul primariei se afla biblioteca municipala, colectii de tapiserie, portrete si alte obiecte vechi.

IARBA E MAI VERDE SUS IN TURN, VACUTA MEA

La cativa pasi, mai exact la nr 146 e NIEWE TOREN, sau Turnul Nou, cu carillon, care are 47 de ceasuri si a fost construit in sec 17... dar stupoare maria sa e imbracat intr-o rochie verde in vederea renovarii si scartie probabil pe la incheieturi ,iar printul din Rapunzel trebuie sa se catere pe o schela inalta ca sa-l scoale din somn.

Conform unei vechi legende pe care mi-a tradus-o nepotica mea olandeza, un fermier local a observat ca iarba a crescut in varful turnului dupa ploaie si a cerut permisiunea sa-si duca vaca sa pasca acolo. A legat-o cu o franghie la gat si a dus-o sus, dar evident ca bietul animal a sucombat, simpatica poveste cu ,,cepe'', nu-i asa?

Azi, in fiecara vara, o vaca marioneta din material plastic cred, atarna de turn, ea fiind un personaj de poveste, nu doar o biata zeita tarcata, ca in imaginatia mea.

Dezamagita ca turnul era in cusaturi, mai merg cativa pasi pana la capul strazii vechi si ajung in MUNTPLEIN, in S-V orasului, unde ma saluta o cladire masiva, cu obraz de piatra solida si adormita. Este bazilica BOVENKERK sau Biserica sfantului Nicolae, patronul marinarilor sau Biserica din interiorul orasului. Aceasta biserica e emblema orasului, fiind construita tot in sec14. Ea e dominata de un turn inalt de 70 de metri, vreau sa intru dar... ghinion cerberul de la intrare, un batran nu ne lasa sa intram fiindca era ora de pauza... doi englezi ies pe usa si asta-i tot...

In spatele bisericii impunatoare se afla Facultatea de Teologie a Orasului

Am parasit orgolioasa strada veche si am schimbat directia spre una din portile orasului, spre CELLEBROEDERPOORT (1465) spre sud, o structura dreptunghiulara cu 2 turnuri rotunde. Celelalte doua porti ramase in picioare sunt Koornmartstpoort pe malul raului Issjel si Broederpoort -1465- cu 4 turnuri pe latura vestica a orasului.

Cati pasi trecut-au oare prin aceste porti de aparare si cate copite de cai si urlete de razboinici ori fi speriat locuitorii din Kampen?

Daca zidurile ar putea sa ne sopteasca povestile medievale din timpuri demult apuse...

Ajung la poarta sudica ce se deschide special pentru mine intr-o reverenta rigida si ajung in parcul verde al orasului... dar mi-e foame si ma intorc pe canalul principal Burgwal... Trec de cladirea Teatrului municipal si ajung la nr 98, observand cu surprindere CEA MAI MICA CASA DIN ORAS, azi muzeu, dar e inchis si trebuie sa telefonezi daca vrei sa o vezi. Are o suprafata de doar 10 m patrati si in ea locuia o familie cu copii multi.

E o cladire galbuie, putin cocosata, fragila, ca o revelatie ,ca o nostalgie,ca un ecou pretios al trecutului ce te intimideaza. E ca o casa de papusi din Ibsen ca si papusa din fereastra (veti vedea si poza mea preferata)

Am trecut si de NIEWE MARKT, locul unde primavara are loc o defilare cu trompete si lumea vine la parada.

Am parasit scena principala a orasului dar nu as vrea sa inchei inainte de a descrie un mic popas la o terasa,in scuarul Plantage cu vedere la Strada veche.

INTERMEZZO CU CEAPA LANGA FOSTUL PRIM MINISTRU AL OLANDEI

Am facut la un moment dat o oprire de o ora la o terasa din batranul scuar PLANTAGE, pe vremuri piata veche pentru negustori si fiindca nu era aglomerat am crezut ca vom fi serviti repede cu niste tosti olandez... cu sunca si ceapa...

La masa vecina cu noi. vine un domn cu sotia, care incepe sa salute stanga -dreapta... Era chiar fostul prim ministru Ruud Lubbers al Olandei (1982-1994), un tip cu bonomie de bunic, si alura eleganta, o figura apreciata deja in istoria contemporana a Olandei.

Am asteptat 30 de minute pana mi-am pierdut rabdarea. ca si distinsul nostru vecin de altfel, dar comanda intarzia fiindca nu mai era CEAPA, ca in povestile cu prosti, si depozitul cu saci era in alta cladire, in strada de pe colt... M-am delectat cu larma in dialect a muncitorilor ce cantau marinareste in dialectul local, in timp ce descarcau butoaie de bere Heineken dintr-o caruta rustica... si am mai rontait niste poze cu o brutarie superba...

A venit dupa un timp si sacul cu aroma de ceapa si comanda noastra, garnisita si cu o viespe... O alta poveste cu ,,cepe '' ancorata in prezent.

Voi incheia articolul meu de calatorie cu povestea unui primar din Kampen care a poruncit sa se inchida portile orasului, fiindca pasarea lui preferata, canarul a fugit din colivie si a lasat deschis doar podul orasului.

As fi dorit si eu sa fi fost un canar si sa mai fi ramas in dialog cu varstele orasului.

Am traversat din nou batranul rau lasandu-l sa-si continue dansul vietii si al implinirii locuitorilor lui.,in cantecul de bronz al clopotelor de la Niewe Torren.

---

VIZUALIZĂRI: 3828 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI